# Georgeisme

> Numele meu este anxietate și am George Bonea.

Language: ro
URL: https://georgeisme.ro/

All pages on this site are available as clean Markdown by adding the header `Accept: text/markdown` to any HTTP request.
REST API: https://georgeisme.ro/wp-json/mescio-for-agents/v1/markdown?url={page_url}

## Pages

- [Îmi pare rău că am muncit](https://georgeisme.ro/imi-pare-rau-ca-am-muncit/): DACĂ ȚI-A PĂRUT VREODATĂ RĂU CĂ AI MUNCIT ASTA E CARTEA PENTRU TINE.​ „Sfârșitul are loc pe 23 august. Anul acesta. Un meteorit va lovi planeta. Sau poate se va întâmpla ceva și mai rău, cert e că o mână

## Blog Posts

- [Mi-ar fi plăcut să moștenim sentimentul că „voi puteți mai bine”](https://georgeisme.ro/de-rau/mi-ar-fi-placut-sa-mostenim-sentimentul-ca-voi-puteti-mai-bine/) (2026-07-04): Am postat pe Facebook o scurtă (și aparent brutală) observație: Așa cum o să vedeți și în secțiunea de comentarii, destul de mulți oameni s-au supărat. Persoane 50+ care consideră că judecata mea e prea aspră, lacunară în a înțelege
- [Stat vs Privat. Operații în oglindă și alte observații](https://georgeisme.ro/de-rau/stat-vs-privat-operatii-in-oglinda-si-alte-observatii/) (2026-05-29): Anul trecut pe vremea asta operam meniscul drept. Un an mai târziu îl duceam la reșapat și pe cel stâng. Două operații relativ identice, în două medii diferite. Prima a avut loc la Privat (P), a doua într-un spital de
- [Bolo, when Lambo?](https://georgeisme.ro/de-rau/bolo-when-lambo/) (2026-04-03): În lumea celor care investesc în cryptomonede există această vorbă: „when Lambo?” Expresia e greu de decriptat astăzi. E (auto)ironică? (Auto)amăgire? Un fel de rugă către karma/sfinții crypto bros-ilor? Cert este că ea simbolizează o așteptare, post-investiție, o materializare a
- [Cam dezamăgit](https://georgeisme.ro/de-rau/cam-dezamagit/) (2026-03-27): În octombrie, anul trecut, o femeie murea pe o trecere de pietoni din București. Copilul ei, în căruț, era aruncat la câțiva metri, dar avea să supraviețuiască (cu o serie de probleme de sănătate pe care astăzi nu le cunoaștem).
- [Politicienii care nu unesc](https://georgeisme.ro/de-rau/politicienii-care-nu-unesc/) (2026-03-19): Acum vreo doi ani scriam niște idei crude despre cum împărțirea Bucureștiului pe sectoare-felii de pizza este păguboasă. Între timp am mai săpat la temelia acestei bube și am mai găsit lucruri interesante. Nu doar că oamenii dintr-un sector se
- [De citit în drum spre casă – 1357](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1357/) (2026-03-09): O sportivă născută și crescută în SUA a ales să concureze la Jocurile Olimpice sub steagul chinez. (engleză) Pot suplini românii din diaspora ceea ce Guvernul acoperă astăzi cu muncitori străini? Germania îmbătrânește mai mult decât se credea. Super femeia
- [De citit în drum spre casă – 1356](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1356/) (2026-02-19): Cum putem ajuta un om fără adăpost pe vremea rea? 10 fake-uri foto foarte vechi. Foarte vechi. Meta o să bage recunoaștere facială în ochelari. Suntem ok cu asta? (engleză) Cancerul colorectal face victime tot mai tinere. (engleză) Americanii în
- [Le dăm nume?](https://georgeisme.ro/de-rau/le-dam-nume/) (2026-02-19): Citesc o carte, „Housing the New Russia” (de Jane R. Zavisca), despre cum Rusia a trecut de la un model de locuire sovietic la unul capitalist/american și cum s-a produs privatizarea din anii 90. La ei. E cu atât mai
- [De citit în drum spre casă – 1355](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1355/) (2026-02-18): Pariurile au acaparat (și) SUA. (engleză) Ce este bigorexia și cum îi afectează pe băieți. Adică să vrei mușchi mai mari. (engleză) Controlul parental nu ajută senzațional de mult cu dependența copiilor de social-media. (engleză) Depresia are legătură cu osteoporoza.
- [Eu și feminismul](https://georgeisme.ro/de-rau/eu-si-feminismul/) (2026-01-23): Atenție, urmează un text lunguț. Mulțumesc anticipat pentru răbdare. Experimentul PressOne La finalul anului 2025, cei de la PressOne (pe care vă încurajez să îi urmăriți și susțineți - cu bani) au propus cititorilor să se înscrie pentru un experiment
- [De citit în drum spre casă – 1354](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1354/) (2026-01-13): Musk o să fie și mai bogat, mulți vor rămâne fără job-uri. (video engleză) Cel mai bun moment să ai un hobby. (engleză) Bestsellerele anului 2025 la Cărturești Noi descoperiri despre Parkinson. (engleză) Despre Venezuela și dreptul internațional. Antibioticele își
- [Viața la granița dintre trei țări](https://georgeisme.ro/debine/viata-la-granita-dintre-trei-tari/) (2026-01-06): Toți prietenii și apropiații știu că locuiesc în București, undeva prin sectorul păstorit de Negoiță. Realitatea de la geamul meu este că trăiesc în Basel-ish. Elveția. Bine, nu e foarte elvețian peisajul, dar există ceva în comun cu orașul de
- [De citit în drum spre casă – 1353](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1353/) (2025-12-24): Viața femeii filmată cu șeful ei la concertul Coldplay. (engleză) Țările din America de Sud își protejează afacerile locale de Shein. (engleză) Cadouri originale și gadgeturi Comisia Europeană vrea ca locuințele să fie mai accesibile. Jocurile pentru copii și dependența
- [Norocul meu](https://georgeisme.ro/de-rau/norocul-meu/) (2025-12-15): Dacă îmi iau viața la bani mărunți sunt multe momente care au contribuit la starea mea actuală. N-aș schimba nimic din ele (bune sau rele) știind că ăsta-i rezultatul. Și în ciuda faptul că mi-ar lua o altă viață să
- [De citit în drum spre casă – 1352](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1352/) (2025-12-10): Influencerii și jocurile de noroc. Negoiță și drumul lui. Fotovoltaice & panouri solare la ofertă de la Mathaus Despre Ciceală și rezultatul ei la alegeri. Călin Georgescu o să fie judecat pentru propagandă legionară. Fără social-media pentru australienii sub 16
- [De citit în drum spre casă – 1351](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1351/) (2025-11-25): Loteria cimitirelor în Paris. Șansa ta să te îngroape lângă Jim Morrison sau Oscar Wilde. (engleză) Cazul medicului Cristian Andrei crește. Raftul cu prețuri super prietenoase la Cărturești Ce vor arhitecții de la noul primar al Bucureștiului. Locurile de muncă
- [Calmul disprețuitor în fața ticăloșiei universale](https://georgeisme.ro/de-rau/calmul-dispretuitor-in-fata-ticalosiei-universale/) (2025-11-15): O să fie lunguț. Ca să știți. Piața se „autoreglează” de nu se poate, de ani de zile Eram la Craiova și terminasem lectura adusă de acasă așa că am început să scanez biblioteca socrilor. Mi-a sărit în ochi coperta
- [De citit în drum spre casă – 1350](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1350/) (2025-11-06): Gen Z și brandurile. (engleză) Americanii și încrederea în 2025. (engleză) Reduceri la Cărturești Pariul publicării unei cărți. (engleză) Ce parolă avea Muzeul Luvru la sistemul de supraveghere video? „Luvru” (engleză) Comisia Europeană vrea tren de mare viteză București -
- [De ce murim pe trecerile de pietoni?](https://georgeisme.ro/de-rau/de-ce-murim-pe-trecerile-de-pietoni/) (2025-10-20): Pe fondul dramei din București (o femeie a murit după ce a fost lovită pe trecerea de pietoni) am scris câteva rânduri în newsletter-ul recent. Dar s-au tot adunat gânduri, simt că n-am zis destul și aș vrea să mai
- [De citit în drum spre casă – 1349](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1349/) (2025-10-08): Scandalul cremei de soare. (engleză) A fost canonizat primul sfânt milenial. (engleză) Promoție la boilere Copiii și competitivitatea. De bine despre viespi. (engleză) Capcana din „cumpără acum, plătește mai târziu”. (engleză) 20% reducere la Libris Drumurile urâte sunt mai periculoase.
- [Profitabilitatea unui copil (partea a II-a)](https://georgeisme.ro/de-rau/profitabilitatea-unui-copil-partea-a-ii-a/) (2025-10-05): Acum vreo trei săptămâni vă promiteam în textul ăsta că în 2-3 zile revin cu partea a doua a disecției vieții de tată, despre dacă e (sau nu) profitabil să faci un copil. Părinții ar înțelege discrepanța dintre promisiune și
- [Profitabilitatea unui copil](https://georgeisme.ro/debine/profitabilitatea-unui-copil/) (2025-09-13): Titlul e la derută. O spun înainte să-mi sară în cap apostolii iubirii necondiționate. Firește, copilul este de o valoare inestimabilă, chintesența reclamelor Mastercard. Neprețuit. E un sentiment cu adevărat altfel să-l vezi, să-l iei în brațe, să-i miroși pielea,
- [De citit în drum spre casă – 1348](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1348/) (2025-09-09): Cazul Facultății de Construcții din Iași. SUA sub Trump rescrie istoria. Puteți să citiți și textul în original, în franceză. Back to school la Cărturești Când e cel mai bine să cumperi bilete de avion. Copiii din Amsterdam au învins.
- [Despre burnout și curajul de a spune „pa” unui job toxic](https://georgeisme.ro/de-rau/despre-burnout-si-curajul-de-a-spune-pa-unui-job-toxic/) (2025-08-21): De ceva timp, dacă îi urmăriți pe Doru Șupeală și echipa Hacking Work, aceștia discută despre necesitatea unei legi a burnout-ului, dar mai ales despre cât de util este ca societatea să discute și conștientizeze această problemă. Nu intru în
- [Insula alcoolului](https://georgeisme.ro/de-rau/insula-alcoolului/) (2025-08-05): Am mai spus și cu altă ocazie că de curând am descoperit emisiunea „Insula Iubirii”. Mai exact, de sezonul trecut (sezonul 8). Am argumentat aici de ce o consider o emisiune cât de cât utilă în marea de Nimic de
- [De citit în drum spre casă – 1347](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1347/) (2025-08-01): Tinerii nu mai beau alcool. (engleză) Românii învață pesimismul din școală. (engleză) Cu Alleop învingi căldura Cazul celor 50 de mame minore și fake news-ul. Ipoteza că roboții ne vor lua joburile. (engleză) Ce nasoale a mai făcut Robert Negoiță.
- [Diversificare, bebeluși și emasculare cu amarant](https://georgeisme.ro/debine/diversificare-bebelusi-si-emasculare-cu-amarant/) (2025-07-17): Încă de la început aș vrea să spun că oamenii despre care urmează să vorbesc în rândurile de mai jos își iubesc copiii. Indiferent de care parte a subiectului sunt, și de modul în care acționează, își doresc tot ce
- [Sportivul de performanță și obligația socială](https://georgeisme.ro/de-rau/sportivul-de-performanta-si-obligatia-sociala/) (2025-07-06): În rândurile care urmează o să bifez mai multe idei și subiecte de actualitate, dar toate vor ajunge la un numitor comun: reclamele la jocurile de noroc și responsabilitatea vizavi de ele. Dar pentru că simt că nu pot să
- [De citit în drum spre casă – 1346](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1346/) (2025-07-04): Stângacii nu sunt neapărat mai creativi. (engleză) România trăiește pe datorie ecologică din mai. Lecturi de vară-toamnă Made in the USA e prea scump. (engleză) Comunitățile rurale (din SUA) și căldura. O potențială lecție de locuire pentru noi. (engleză) Cum
- [De citit în drum spre casă – 1345](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1345/) (2025-07-02): Victorie muzicală pentru Taylor Swift. (engleză) Realitatea urbanului mic din România. Lecturi de vacanță SUA și obsesia profitabilității transportului în comun. (engleză) Litoralul românesc după cel mai amplu program de reabilitate. Fumatul și Franța. Noi reguli pentru fumători. 40% reducere
- [Dublul standard. Ori puțin terorism simbolic](https://georgeisme.ro/general/dublul-standard-ori-putin-terorism-simbolic/) (2025-06-22): Puține lucruri enervează și demontează o cauză precum o face dubla măsură. De câte ori se poartă vreo luptă, indiferent de front, apare cineva care (îndreptățit?!) atrage atenția că în altă situație bătălia s-a dat altfel pentru că ostașul cauzei
- [De citit în drum spre casă – 1344](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1344/) (2025-06-13): Europenii copiază prostia americană: SUV-urile. Suferința creveților. (engleză) Autorul lunii la Cărturești Rezolvă probleme climatice prin cunoașterea vecinilor. (engleză) Despre Vatra Românească, organizația care instiga anti-maghiari. Ce este, de fapt, asistența socială în România. Aparate de aer condiționat la ofertă
- [De citit în drum spre casă – 1343](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1343/) (2025-06-12): Nu ne înțelegem câinii pe cât de bine credem. (engleză) Estonia, copiii și telefoanele mobile. Accesorii de grătar Un român a inventat cea mai nouă prăjeală online. Rusia îl reintegrează pe Stalin. (video - engleză) Despre reinventarea unor job-uri pentru
- [Ireconciliabil](https://georgeisme.ro/de-rau/ireconciliabil/) (2025-06-11): Un prieten cu mult mai deștept ca mine a spus cândva, în contextul în care vorbeam de cartea „Niște animale” (foarte scurt moment publicitar), că anii 90 au avut - totuși - un avantaj: (auto)segregarea financiară în bule era greu
- [De citit în drum spre casă – 1342](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1342/) (2025-05-29): Animalele își adaptează tehnicile de vânătoare la viața de oraș. (engleză) Un bărbat din SUA și-a dat demisia și a plecat cu pisica lui, pe o barcă, către Hawai. A ajuns la destinație în uralele fanilor. (engleză) Premiile Cărturino Turcia
- [Frecări de coate, dureri în coate](https://georgeisme.ro/de-rau/frecari-de-coate-dureri-in-coate/) (2025-05-25): Înainte de finala dintre Dan și Simion am postat pe Facebook faptul că o să merg să votez, dar am vrut să mă asigur de faptul că cei care mă urmăresc știu că asta o să-i coste textul ăsta. Am
- [De citit în drum spre casă – 1341](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1341/) (2025-05-23): Despre sărăcie. (engleză) Ce mai fac legionarii patriei. Reduceri de până la 84% la Libris Compania care se lăuda că dă afară oamenii pentru AI și-a schimbat poziția. O întrebare interesantă: se simte cineva bine la concerte cu mii de
- [De citit în drum spre casă – 1340](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1340/) (2025-05-20): Orașe americane care se scufundă. (engleză) Despre cum ne raportăm la dragoste. (engleză) Autoarea lunii la Cărturești România lui George Simion. Ce învățăm dintr-un scandal de nude deep-fake într-un liceu din România. Ce se întâmplă când trăiești conform Bibliei un
- [Eu, Alex Tocilescu et al.](https://georgeisme.ro/de-rau/eu-alex-tocilescu-et-al/) (2025-05-09): Urc în autobuz. Sunt fericit. Urmează cel puțin 30 de minute de timp pentru citit. Am prins și scaun liber, dar cam tot autobuzul e gol că la ora asta nu se înghesuie așa mulți cu STB-ul. Momentul perfect să
- [Aveți două săptămâni să vă cunoașteți. Și poate să fiți prieteni](https://georgeisme.ro/de-rau/aveti-doua-saptamani-sa-va-cunoasteti-si-poate-sa-fiti-prieteni/) (2025-05-06): Cu toate că petrec cel mult 15 minute pe zi pe Facebook sunt foarte mândru de feed-ul pe care îl am. Dacă derulez un singur minut prin platformă am de toate. De la reprezentanți ai bulei mele, spunând cam aceleași
- [De citit în drum spre casă – 1339](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1339/) (2025-05-06): Copiii războiului din Ucraina. (engleză) Votul în dușmănie. Oferte la cărți de istorie De ce simțim nevoia să câștigăm? (engleză) Gene bărbătești. (engleză) Noi politici americane pentru și mai mulți oameni fără locuință. (engleză) 2+1 la Manga, Comics și Merch
- [De citit în drum spre casă – 1338](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1338/) (2025-05-02): Schimbările climatice și mâncarea. (engleză) Ce se întâmplă în creierul tău dacă nu mai bei. (engleză) Rafturi cu prețuri super prietenoase de la Cărturești Generația Z și conspirațiile. (engleză) Efectele miraculoase ale tenisului de masă. De ce sunt bune pistele
- [De citit în drum spre casă – 1337](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1337/) (2025-04-28): Despre diluarea fotbalului. De ce aruncăm mâncarea? Chestii pentru curte și grădină de la MatHaus, la ofertă O nouă revoluție tehnologică în materie de energie curată. (engleză) Cum ne afectează muzica din fundal. (engleză) Cum a ajuns Aradul județ de
- [Inconfortabilul gând că unii ar putea sta degeaba](https://georgeisme.ro/debine/inconfortabilul-gand-ca-unii-ar-putea-sta-degeaba/) (2025-04-26): O perpetuă mantră a celor care vor să justifice faptul că (omni)prezentul capitalism este cea mai bună formă de conviețuire este aceea că doar în acest sistem socio-economic oamenii sunt motivați. Dacă n-ar exista capitalismul (și competiția aferentă acestuia) n-am
- [De citit în drum spre casă – 1336](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1336/) (2025-04-22): Cică era programată debarcarea pentru Elena Lasconi. Tinerii și steroizii. Reduceri pascale de la Alleop Claudiu Târziu a plecat/fost dat afară din AUR și își face alt partid. În România sunt peste 250.000 de locuințe goale. Sfaturi pentru o lume
- [(Poate) Singura soluție: curmarea plăcerii](https://georgeisme.ro/de-rau/poate-singura-solutie-curmarea-placerii/) (2025-04-11): Discutam recent cu un prieten pe tema poluării. Ne puneam întrebări dacă e suficient să avem paie de hârtie. Dacă e suficient să reciclăm selectiv. Dacă e suficient să mergem cu traista de material la cumpărături ca să nu mai
- [De citit în drum spre casă – 1335](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1335/) (2025-04-10): Ce cere Rusia pentru a înceta războiul din Ucraina. Extremiștii țării noastre. Ultimate zi de reduceri la eMag Despre protestele din Turcia. Social media ne apropie de Orwell. „Banii te fac bărbat”. Târgul de Paște de la Libris Minori la
- [De citit în drum spre casă – 1334](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1334/) (2025-04-02): Știința din spatele dorinței de zahăr. (engleză) Reality-show-uri despre iubire și politică. (engleză) Campanie ASUS la IT Galaxy Legionarismul renaște. 6 lucruri pe care copiii le văd. (engleză) Antropologie și sustenabilitate în industria financiară. (engleză) 20% reducere la Libris Ce
- [De citit în drum spre casă – 1333](https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1333/) (2025-03-17): La ce visează miliardarii din spatele lui Trump. Cum au distrus algoritmii diversitatea și autenticitatea. Canapele moderne Cum să scapi de dezinformare. De ce îmbătrânesc femeile mai încet. Despre cei care suferă de misofonie. (engleză) Târgul editurilor mici la Cărturești
- [Cine sunt românii care vor respect?](https://georgeisme.ro/general/cine-sunt-romanii-care-vor-respect/) (2025-03-14): Urmărind protestele și manifestările susținătorilor lui Călin Georgescu am remarcat un numitor comun la cei mai mulți dintre votanții lui: deplângerea faptului că România nu mai este o țară respectată. TikTok-ul e și el plin cu video-uri și „conferințe” în care români


---

# Full Content

---
title: "Mi-ar fi plăcut să moștenim sentimentul că „voi puteți mai bine”"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/mi-ar-fi-placut-sa-mostenim-sentimentul-ca-voi-puteti-mai-bine/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Am postat pe Facebook o scurtă (și aparent brutală) observație: Așa cum o să vedeți și în secțiunea de comentarii, destul de mulți oameni s-au supărat. Persoane 50+ care consideră că judecata mea e prea aspră, lacunară în a înțelege"
last_modified: "2026-07-05T12:14:19+00:00"
categories: [De rău]
---

# Mi-ar fi plăcut să moștenim sentimentul că „voi puteți mai bine”

Am postat pe Facebook o scurtă (și aparent brutală) observație:

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2026/07/image-1024x419.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2026/07/image.png)

Așa cum o să vedeți și în secțiunea de comentarii, **[destul de mulți oameni s-au supărat](https://www.facebook.com/photo/?fbid=28490125930575749&set=a.546328758715508&comment_id=1528051872142814&notif_id=1783103511927844&notif_t=feedback_reaction_generic&ref=notif)**. Persoane 50+ care consideră că judecata mea e prea aspră, lacunară în a înțelege contextele socio-economice ale generației X/Boomeri, că de fapt s-a făcut suficient, alții au menționat că nici ei n-au primit altceva mai bun de la înaintași, câteva reamintiri ale faptul că sunt (totuși) generația care a făcut revoluția din 1989 ș.a.m.d..

N-aș vrea să fiu cel care dă și fuge așa că am zis să fiu ceva mai argumentat în cele spuse în minimalista postare.

Dar înainte, să știți că acum trei ani am creionat **[într-un alt text pe o temă similară](https://georgeisme.ro/de-rau/o-generatie-fara-modestie-intelectuala-si-cu-prea-multe-stiri/)** câteva idei care astăzi simt că prind o formă și mai ușor de dibuit în ceața istoriei. Firește, nu urmează să citiți Perfecțiunea Subiectului pentru că am o viață la dispoziție să îmi perfecționez/schimb perspectiva, dar din ce am mai acumulat (lecturi și experiențe) ce urmează să citiți este ceva ce simt și cred în 2026. Vedem ce se mai schimbă până în 2029. 2032. 2035…

**Câteva gânduri despre generații**

La nivel global avem un sistem _americănesc_ de a ne raporta la generații. Avem GI Generation – zisă și „The Greatest Generation” (1901 – 1927), Silent Generation (1928 – 1945), Baby Boom – a.k.a. _Boomeri_ (1946 – 1964), X (1965 – 1980), Millennial (1981 – 1996), Z – a.k.a. Zoomer (1997 – 2010), Alpha (2010 – 2024) și Beta (2025 – 2039).

Nu sunt de acord că aceeași încadrare funcționează și pentru România. Dacă pentru GI și Silent Generation nu am suficiente cunoștințe, Boomerii și Xării români mi se par două generații care au foarte multe în comun. Cum România în perioada comunistă nu a avut un moment Woodstock/Summer of Love/Roe vs Wade (o revoluție socială/sexuală), constat – deja fără surprindere, că suficient de mulți Xări au moștenit aproape în totalitate ce au primit de la Boomeri ca lecții de viață și mod de a te raporta la ea. Pălăria e nițel schimbată.

Nu ne permite timpul și formatul (doar e un text de blog), dar în cazul relației Boomer-X se vede că cei mai mulți dintre ei au trăit împreună (model de locuire la comun, în case mari, ori mai multe generații în același apartament), ori forțați de neajunsurile din comunism au conviețuit mai strâns. Dependența X-ărului urbanizat de Boomerul rămas în rural era mai mare, față de a Millennialului/Z-ului față de părinții lui. De altfel, e tot mai des întâlnit să ai familii de millenniali/Z care nu colaborează deloc cu generațiile anterioare la creșterea copiilor. Ochiometric, părinții millenniali/Z sunt poate cei mai singuratici părinți din tot ce a însemnat model familial până acum. Mergeți în părculețe și întrebați „_vă ajută cineva cu copilul/copiii?” _și notați câți au o familie extinsă pe care să se bazeze.

Chiar dacă și astăzi avem amintiri milleniale/Z despre pachete primite cu trenul/microbuzul de la părinții rămași _acasă,_ ele sunt la o scală net inferioară de ce implica relația dintre cele două generații care au trăit comunismul din plin.

Și mai simplu spus, vă invit să testați diferențele și asemănările dintre Boomeri și Xări pe aspecte care țin de mentalitate (fobii sociale, tensiuni, raportări la Celălalt, percepția despre Străin, deschiderea la nou ș.a.m.d.) și o să vedeți că diferențele sunt neglijabile în (prea) multe cazuri.

Motiv pentru care o să-mi permit ca în tot ceea ce spun mai jos să simplific: Boomeri și Xări merg aproape mână în mână, chiar dacă unii aveau 30 de ani la revoluție, iar alții 10 ani. Să-mi fie cu iertare, știu sigur că și printre Xări au fost temperamente care s-au opus boomerismului din proximitate (altă muzică, alte haine), dar pentru cei mai mulți cred că sărăcia post-comunistă și rigiditatea de acasă n-a oferit un sol prea fertil pentru o transformare fundamentală în societate. Motiv pentru care astăzi ai Xări care se comportă mai boomeristic decât părinții lor, oricât de „_rockeri” _nonconformiși și anti-sistem au fost în tinerețea lor.

(doar o mică paranteză. Când spun că România n-a avut o revoluție culturală în timpul Boomerilor/Xărilor mă refer în special la faptul că părinții noștri ascultau toți drogații – Jim Morrison, Jimmy Hendrix, Mick Jagger etc., _„înțelegând” _ce spun ăia după ce balotau vin de țară. În filmul _**[Metronom](https://www.imdb.com/title/tt12253164/)**_ o să vedeți tipul ăsta de experimentare a _americănescului _pe pământ comunist românesc. Morrison îți cânta ce prăjeli vedea pe acid și tu „_o simt frate”_ pe tulburel. Iar un prieten millennial mi-a povestit că mama lui îi spunea toată copilăria că îi place AC/DC, le asculta casetele pe ascuns, bla bla. Ani mai târziu a vrut băiatul să-și ducă mama la un concert, când au venit la București. Femeia n-a înțeles cine-s „sataniștii” ăia de pe afișul evenimentului, că n-au treabă cu rockerii copilăriei ei, în care accesul la pop-culture occidental era homeopat)

Clar mai sunt multe detalii de dat aici, iar exploatarea relației Boomeri-Xări mi se pare una dintre cele mai interesante teme de cercetare pentru cine e interesat de sociologia-antropologia familiei românești, dar din umilele experiențe și observații cele două au stat atât de mult împreună (în special în rural și urbanul mic) încât aproape s-au contopit în cuget și simțiri.

**Cât de vinovată poate să fie o generație?**

În lucrarea „**A Generation of Sociopaths: How the Baby Boomers Betrayed America**”, Bruce Cannon Gibney folosește termenul de „sociopați” ca metaforă, nu diagnostic psihiatric, dar își propune să atragă atenția că Boomerii americani (1946 – 1964) sunt cei care au beneficiat de condiții economice și sociale excepțional de favorabile, dar au luat decizii politice și economice egoiste, cu un mare cost pentru generațiile următoare.

Ce spune Gibney (pe scurt): Boomerii au consumat mai mult decât au investit, au acumulat datorii publice, au făcut locuințele mai puțin accesibile, au afectat mobilitatea socială, au degradat mediul, și au concentrat puterea politică.

Ca și în cazul altor țări și contexte, și Boomerii americani s-au uitat apoi la ce a venit după ei, au conștientizat nasolul de ansamblu (oare cine a făcut buba?) și au zis un (românesc) „_ăștia or să ne plătească nouă pensiile?”_ (cu toate că SUA & Pensie = baba și mitraliera. Nu merge, că la ei o babă chiar poate avea o mitralieră…).

Cartea lui Gibney, oricât de polemică și contestată din anumite perspective, are un dar: deschide ușa unei conversații necesare, dar inconfortabile, că o generație poate trece printr-o analiză, o anamneză socială. Atitudine care mi se pare eliberatoare, nu pentru cei de după, ci tocmai pentru generația pusă sub lupă. Normal, cei vizați nu văd mereu lucrurile așa, se pot considera luați la țintă, dar asta mi se pare o atitudine cam **snowflake** (ba-dum-tsss! Te-ai prins? Că tocmai boomerii îi fac snowflake pe tineri… ha).

Boomerii/Xării noștri nu-s ca ăia americani. N-au făcut greșelile lor. N-aveau cum. Dar le-au făcut pe ale lor și ar trebui să găsească o modalitate prin care să recunoască mai mult de una („_l-am votat pe Iliescu”_). Atât.

Ce încerc să spun e că generația care a făcut Revoluția e tot aia care a făcut și Becali, Vanghelie, ori sistemul educațional în care ne scăldăm de 35 de ani. Ăia curajoși care l-au dat jos pe Ceaușescu au reușit (cumva) să urce figuri pe care astăzi nu și le asumă. Zdrobitor de mulți lideri politici de azi sunt din generația lor. Sunt de-ai lor. Nici nu-mi dau seama: Boomerii&Xării români și-au ieșit sau intrat în zona de confort cu România produsă de ei?

Grindenii, Dragnea, Olguțele, Băseștii, Dăncilele ș.a.m.d. sunt _altceva_-ul lor? Afaceriștii/bijnițarii anilor 90, care astăzi conduc suficient din țară, au fost o scăpare socială, ori o aspirație motivațională? Ce simte un Boomer/Xăr când se uită la serialul-documentar _Cămătarii _și vede că suntem contemporani cu politicieni de top aflați mână în mână cu interlopi? Că oameni care conduc sportul românesc, televizuni, ori partide, au fost prieteni la cataramă cu toți infractorii? Nu trezește puțină impotență socială, fie ea și retroactivă?

Pentru mine tot ce am văzut în documentarul _Cămătarii _(despre care putem discuta zile întregi) mi se pare absolut înfiorător. Și mai sinistru este că o generație a stat cu mâinile în sân (ori așa a lăsat impresia).

**Și până la urmă ce?**

Mortul de la groapă nu se mai întoarce. Normal. Dar nițică demnitate post-mortem e prea mult?

Este senzațional de supărător să vezi că nu există mai multe voci ale Boomerilor/Xărilor care să spună „_copii, noi ne-am trăit traiul, ne-am mâncat mălaiul. Voi cum vedeți lumea asta?”. _Tot ce poate să scormonească mintea mea e că am fost contemporani cu Solomon Marcus, o minte senzațională, dar un om cu o inteligență emoțională și socială incredibilă.

Solomon Marcus a murit în 2016. Născut în 1925. Și până aproape de ultimele zile a ținut una și bună că tinerii nu sunt problema, ci sistemul care nu îi ascultă. Vorbea despre cum adulții vorbesc despre tineri, dar nu _cu ei_. Omul mai avea puțin și atingea borna de 100 de ani, dar era cu mult mai aproape de puștii de 14, față de mulți Boomeri/Xări din spațiul public (ori virtual). Solomon Marcus a fost de departe cel mai cool Zoomer pe care l-a dat România înainte de generația Z.

**Solomon Marcus n-are statuie, Păunescu da. Spune și asta ceva despre adulții care se plâng de Selly, traperi și manele. **

Iar acum câțiva ani descopeream cartea „Mentalitatea suedeză” a etnologului Åke Daun și citeam cu ciudă: în cultura suedeză generațiile mai în vârstă tind să evite critica directă a tinerilor. E percepută ca o formă de dominare și lipsă de repect. Autonomia tinerilor e acceptată foarte devreme și se acceptă că fiecare generație își construiește propriul stil de viață. Pentru suedezi autonomia este mai importantă decât conformarea la tradițiile familiei. Suedezii (zice Daun) văd diferențele dintre generații ca o consecință firească a schimbării sociale, nu o degradare morală. Vârstnicii nu revendică autoritate. Nu se oferă sfaturi nesolicitate.

La 40 de grade, în autobuzele românești tot mai găsești un Boomer/Xăr care să-ți spună să pui fes copilului că-l trage curentul, apoi se supără că nu-i validezi cunoștințele. Mergeți la mese de familie și vedeți câți analfabeți politic săriți de 50 îți explică „cum stă treaba”.

Cu acestea în minte, privind la ce e România azi (și ce pare să devină), e normal să auzi constant o generație lamentându-se de „tineri”? De tinerii cărora li s-au lăsat vieți mai poluate, condiții de muncă mai nesigure și locuințe doar pe credit de 30 de ani sau deloc? Cum găsește o generație tupeul să se pună pe un piedestal moral când în societatea românească sănătatea psihică și emoțională a devenit un subiect fierbinte aproape în exclusivitate datorită Zoomerilor „sensibili”?

Cum poate o generația care și-a bătut copiii (că doar e ruptă din Rai), tolerând acest tip de discurs, să comenteze parentingul „permisiv” (adică non-violent) al celor mai tineri? Cum de râd cei pe care îi trage curentul de generațiile care au auzit de boala celiacă? Cum să comentezi că nu mai stă nimeni pe afară, la joacă, din moment ce ai asistat la distrugerea spațiului comun?

Putem concluziona că scuze sunt multe (și chiar sunt). Dar supărarea vine pe fondul faptului că (și) generația mea (millennialii) va eșua la fel de glorios precum precedentele. Sunt n-jpe mii de motive pentru care o s-o facă (facem), și toate la fel de juste ca ale precedenților. Dar ce moștenire superbă am lăsa dacă fiecare generație ar avea mai mulți Solomon Marcus, ori suedezi.

Până la urmă, ce am cerut Boomerilor/Xărilor? Să-și analizeze puțin reușitele, chiar și cu riscul unei cenușe în cap. E așa greu pentru generația care l-a dat jos pe Ceaușescu?

Închei cu un citat din partea unei reprezentante a generației mele, pentru care eu și ai mei trebuie să dăm socoteală când o să ne vină rândul: _de ce fugem de gândul inconfortabil că n-am făcut destul, ce trebuie, ori poate chiar nimic?_

---

---
title: "Stat vs Privat. Operații în oglindă și alte observații"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/stat-vs-privat-operatii-in-oglinda-si-alte-observatii/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Anul trecut pe vremea asta operam meniscul drept. Un an mai târziu îl duceam la reșapat și pe cel stâng. Două operații relativ identice, în două medii diferite. Prima a avut loc la Privat (P), a doua într-un spital de"
last_modified: "2026-05-29T12:46:22+00:00"
categories: [De bine, De rău]
---

# Stat vs Privat. Operații în oglindă și alte observații

Anul trecut pe vremea asta operam meniscul drept. Un an mai târziu îl duceam la reșapat și pe cel stâng. Două operații relativ identice, în două medii diferite. Prima a avut loc la Privat (P), a doua într-un spital de Stat (S). Două contexte care m-au putut ajuta să îmi dau seama de (o serie) de diferențe între calitatea medicală (și nu numai) dintre P și S, păstrând evident proporția deoarece am cel mult imaginea a două spitale, nu a unei întregi categorii, fie ea publică sau privată.

De asemenea, textul de mai jos implică și o serie de observații care nu au legătură cu cele două instituții, fiind despre anumiți pacienți. Sunt pur și simplu observații despre oameni, așa că rog să fie citite în cheia unor insule de informații care nu trebuie să imprime vreo valoare vreunei instituții, nici generalități despre oameni. Mi s-au părut doar interesante și dacă se dovedesc valabile și pentru alți oameni cu atât mai fascinant. 

**Medici**

În ambele situații am avut parte de chirurgi și un cadru medical format din profesioniști, oameni empatici, dornici să explice întreg procesul, în ce constă recuperarea și cum va decurge operația. De menționat că în ambele cazuri m-am dus după _recomandări _(am putea discuta cândva despre instituția _recomandării_, a nu se confunda neapărat cu _pila/relația_). Am întrebat _bagajul social _ce medici știu/recomandă pentru astfel de operații și apoi m-am prezentat la cabinetele acestora. N-au fost „pile” în sensul de sărit cozi, ori procese. În cel mai recent caz am stat și câte trei ore la coadă pentru a intra la consult, fiind vorba de un medic foarte apreciat și căutat. 

Aici nu sunt multe de adăugat din moment ce ambele operații au decurs pe cât de confortabil se putea. Din fericire (probabil datorită unui avantaj care a ținut de tehnică și spațiu) am putut să vizionez ultima operație pe ecranul pe care se uita și chirurgul. Am fost întrebat dacă vreau să văd în timp real ce se întâmplă în genunchiul meu (anestezia este doar de la brâu în jos, altfel ești lucid și auzi-vezi tot ce se întâmplă în jurul tău). Mi-a plăcut să pot să văd cum arată genunchiul din interior, ba chiar să mi se explice fiecare pas al reparației. Probabil am și plictisit cu o serie de întrebări, dar dacă tot eram _pe acolo _eram curios să aflu mai multe despre corpul uman. 

Singurul aspect interesant, ca diferențiator la nivel de operație efectivă, este că în timpul procedurii – la Privat – m-am simțit ca un proiect _freelance _pentru întreaga echipă. Tot personalul medical era format din oameni din diverse spitale din București, iar conversațiile acestora erau (comice și colocviale) despre „_cum e pe la voi?”, „mai e ăla…?”, „vă mai stresează cu…?” _M-am simțit ca un prilej de reconectare al unor profesioniști din diverse spitale, adunați la un menisc să-și spună întâmplările de la job-urile de zi cu zi. Nu m-a deranjat absolut nimic din ce discutau (nici nu era ceva deranjabil), dar a fost un sentiment _familiar _să văd oameni care în mod normal nu lucrează împreună – adunați pentru un proiect punctual – așa cum și eu ocazional lucrez cu oameni pe anumite proiecte. 

**Spațiul**

În ciuda faptului că spitalul de stat este în plin proces de renovare, chiar și la finalizarea acesteia nu cred că ar putea egala aspectul de la privat. Diferența nu este ca de la cer la pământ, nu vorbim de extreme, dar este o vădită atenție la detalii pe care privatul a reușit să o acopere. Chestii minore care fac diferența. 

De exemplu, lumina holurilor parcă aleasă cu mai multă grijă astfel încât în anumite spații să nu fie acel alb-spital obositor și anxietant. Recepția mai caldă, mai primitoare, cu mobilier nou. Mobilierul în zonele de așteptare mai confortabil, din materiale mai plăcute. Anunțurile lipite pe uși și pereți mai uniforme (ca design și ton). Ai crede că e puțin lucru, dar sentimentul de „spațiu curat” e amplificat chiar și de o minimă grijă vizavi de aceste lucruri (minore?). Ai putea spune că e UX (user-experience). Dacă Sala de Așteptare arată precum o stație de autobuz (hârtii de tot felul cu mesaje de tot felul, pereți zgâriați-scrijeliți, un cablu răzleț ș.a.m.d.) imprimă un sentiment de neîngrijire. Astea nu știrbesc calitatea medicală, dar pot crispa, pot imprima nesiguranță (datorită lipsei de atenție și grijă), și la modul general pot lăsa o proastă impresie.

O sală de așteptare ostilă îți poate _enerva_ pacienții, mai ales în sesiunile lungi de așteptare, așa că medicul ar putea avea pe cap pacienți „cu capsa pusă” doar pentru că au fost nevoiți să petreacă prea mult timp într-un spațiu anchilozant (fizic și vizual).

Totuși, în sala de așteptare de la Privat am avut parte de un televizor pornit de un post de muzică comercială, ceea ce pentru o persoană ca mine a fost un element de stres, nevoit să ascult chestii care îmi dădeau de gândit și mă oboseaua. Deci oricum o dai… nu-i bine.

**Avantajul recepției**

Ce am observat că face o clară diferență între ordine & haos – nervi & liniște (în mai multe spitale publice sau private) ține de Instituția Recepției. Ordinea imprimată de un birou/sistem care împarte foarte bine oamenii. 

În cele mai multe cazuri se strică atmosfera când oamenii nu-și mai știu rândul, ori acesta se pierde (ori cineva încearcă să _fenteze_). Iar dacă intră cineva _peste rând _se declanșează o vizibilă stare de conflict. Întotdeauna la privat a existat un sistem de triere rigid și clar: ăsta e numărul tău (de pe bon – primit de la un aparat, ori un angajat de la recepție), nimeni nu sare de rând, urgențele au un cod separat, prioritățile sunt bine evidențiate. Bucata de hârtie cu un număr pe ea dădea siguranță, (oarecum) predictibilitate și imprima o doză de respect întregului proces (oricât de lung). Oamenii erau dispuși să stea 3 ore la o coadă dacă știau că se respectă ordinea de pe bon. 

În același timp, o coadă la Stat, unde se ține rândul întrebând „_cine e ultima persoană?_” (urmat apoi de un întreg șir de „_după doamna… domnul cu copil… ăăă, cred că domnul în verde… era un bărbat_”) devine o corvoadă la cea mai mică dereglare a ordinii informale. Și aceasta se poate produce ușor din moment ce nu există ceva _la mână _care să justifice poziția. Cuiva i se poate părea că e tras în piept, „_când am venit nu erați”_. Cineva chiar poate să fie tras în piept. Scandalurile erup ușor și cel care chiar are de suferit este medicul (căruia i se sparg nervii în cap), acuzat uneori că favorizează anumiți pacienți (cu toate că de cele mai multe ori e total indiferent la negocierile de dincolo de ușa cabinetului). 

E chiar foarte interesant cum la cozile din sistemul de Stat am auzit periodic făcându-se apel la „_aș putea intra să pun o întrebare?”, _scuză prin care cineva ar vrea să nu aștepte tot rândul pentru soluționarea unei probleme minore, pe când la Privat n-am auzit niciodată o astfel de solicitare. Cumva aceea „întrebare” se pune altundeva, ori deloc. 

Nu trebuie să mai menționez faptul că dacă persoana care intră să pună „_o simplă întrebare” _petrece mai mult de 5 minute în cabinet, o să iasă de acolo într-un cor de comentarii. Și evident că și medicul este inclus în reproșuri, având „favorizați” și „cunoștințe pe care le bagă în față”. 

Probabil că o mare parte dintre aceste tensiuni le-am putea rezolva chiar și cu un banal aparat de bonuri de ordine, precum cel care se mai găsește ocazional în hipermarket la raionul de mezeluri. Predictibilitatea ar detensiona enorm.

**Asistentele**

Când soția se interesa de spital pentru a naște a fost interesant să descoperim că există un fel de Carte Neagră a asistentelor, practic recenzii pentru spitale publice/private unde se află asistente drăguțe/oribile. 

Calitatea medicilor era aproape incontestabilă în cele mai multe cazuri, dar photo-finish-ul celor mai multe viitoare mămici se dădea la calitatea asistentelor. „_Să nu mergeți acolo că dacă o prindeți pe grețoasa X pe tură…”, „Spitalul Y are cele mai drăguțe asistente, îngeri”, „la Z o să vă ceară bani, ori nu vă bagă în seamă până nu dați ceva”._

Realitatea este că asistentele îți pot schimba experiența medicală. Probabil iremediabil, mai ales din moment ce ele sunt acolo mult timp după ce medicul și-a terminat treaba. 

Eu n-am avut parte de experiențe rele, nicăieri niciodată, indiferent de context, dar trebuie să recunosc faptul că la Privat eram constant „deranjat” de asistentele interesate de starea mea (pre și post operatorie). Nu exagerez dacă spun că veneau din 30 în 30 de minute și uneori insistau să facă ceva pentru mine (să-mi așeze perna mai bine, să-mi dea telecomanda televizorului etc.). La Stat relația era pur medicală: venit, făcut injecție, întrebat dacă e totul ok, plecat și revenit peste alte 2-3-4 ore. Foarte important de menționat: în nici măcar unul dintre cazuri nu am dat vreun ban cuiva, celebra „_atenție”. _

În cazul Privatului m-am simțit ca un client de a cărui satisfacție depindea toată lumea (probabil o posibilă plângere având efecte directe asupra echipei), pe când la Stat sunt privit ca un _task _pentru un job. De asemenea, de ținut cont că spitalul privat avea o capacitate mult mai mică, deci e posibil ca la „răceala” personalului de la S să contribuie și oboseala și numărul mult mai mare de pacienți în grijă.

**Mâncare**

În copilărie am petrecut destul de mult timp prin spitale pentru diverse, așa că într-o perioadă devenisem un _connoisseur_ al gastronomiei spitalicești. Țin minte și acum că am mâncat un pilaf absolut delicios la Spitalul Fundeni. 

Astăzi nu știu câte spitale (P sau S) au bucătărie proprie, dar în ambele cazuri testate de mine am avut parte de mâncare la caserolă, foarte probabil de la un serviciu de catering. Lucrurile sunt simple aici: mâncarea de la P a fost ceva absolut înfiorător, niciodată n-am mâncat ceva cu mai puțin gust și imaginație. În ambele situații am avut parte de musaca, dar cea de la P era absolut înfiorătoare. Pe când la S mâncarea era doar ok. Nu știu dacă e recomandare medicală (alergii?), dar este deprimantă capacitatea multora de a nu utiliza nici măcar condimente de bază (oregano? Busuioc? Usturoi?). 

**Și acum despre altceva**

În următoarele puncte o să discutăm despre două aspecte care mi-au atras atenția, lucruri întâmplate la spitalul de Stat (pentru că la Privat eram singur în cameră).

**Corpul ca bun de muncă**

Colegul de cameră avea o poveste de viață doborâtoare. Încă de când m-am instalat în cameră cu el m-a lovit conținutul de TikTok (asculta fără căști). Foarte multe video-uri cu piese etno-tradiționale despre „dorul de țară”, „cei dragi de acasă”, „familia lăsată în urmă”, video-uri pro George Simion (nimic despre Călin Georgescu) și glume despre Nicușor Dan. Din vorbă în vorbă am aflat că era prin spitale de aproape un an – era din provincie, de la 200 kilometri de București. S-a accidentat lucrând la câmp, inițial s-a operat aproape de casă, a luat un virus din spital, și de patru luni stătea prin spitalele din București încercând să vindece rana și să repare operația greșită în provincie. 

Aproximativ 45 de ani. Divorțat. Când soția lui a născut a plecat în străinătate la muncă. A făcut de toate, de la șoferie până la ciobănie. A trimis toți banii acasă (când era cioban oricum nu avea pe ce să cheltuie în creierii munților). După 12 ani a revenit acasă și soția a înaintat divorțul pe motiv că el n-a fost acolo să crească copilul. Am mai auzit asta și în documentarul „[**A parked life**](https://www.imdb.com/title/tt7684904/)”. 

Dincolo de această dramă de familie, ce îl preocupa în prezent era faptul că singura lui sursă de venit era propriul corp. Fără picior funcțional își punea problema că nu va putea să se întrețină. Își propunea să plece iar în Vest ca șofer, dar mai are cel puțin 6 luni de așteptat prin spitale și cu recuperarea.

Oricum, ce aș vrea să rămână ca temă de gândire este conștientizarea faptului că pentru unii dintre oameni _corpul _este _unealta_. Corpul este sursa de venit. Iar când acesta pică (din proastă întreținere, ori abuz) devine o problemă de viață și de moarte. Și un cost social. 

**Boala și religia**

Colegul de cameră era ortodox. Practicant „ocazional”, așa cum s-a autocaracterizat. În camera vecină era un pacient de o vârstă similară, dar neoprotestant („pocăit” cum mi l-a descris colegul). 

Interacțiunile dintre cei doi mi se părea interesante pentru că deveneau repede dezbateri religioase. Prin intermediul acestor discuții am putut să surprind două moduri diferite de a se raporta la problemele de sănătate. 

Colegul ortodox vedea boala cu resemnare, un „plan divin”, „așa mi-a fost scris”, „vedem ce plan are Dumnezeu pentru mine”, dar pe un ton de auto-compătimire. Pe de altă parte, bărbatul neoprotestant se raporta la problema de sănătate cu zâmbetul pe buze, ca o „încercare de la Dumnezeu”, „o testare”, „o duc pe asta întru slava Lui”, la care apoi completa cu lungi pasaje din Biblie și interpretări ale unor citate. 

Atât.

---

---
title: "Bolo, when Lambo?"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/bolo-when-lambo/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "În lumea celor care investesc în cryptomonede există această vorbă: „when Lambo?” Expresia e greu de decriptat astăzi. E (auto)ironică? (Auto)amăgire? Un fel de rugă către karma/sfinții crypto bros-ilor? Cert este că ea simbolizează o așteptare, post-investiție, o materializare a"
last_modified: "2026-04-02T21:08:42+00:00"
categories: [De bine, De rău]
---

# Bolo, when Lambo?

În lumea celor care investesc în cryptomonede există această vorbă: „_when Lambo?”_ Expresia e greu de decriptat astăzi. E (auto)ironică? (Auto)amăgire? Un fel de rugă către karma/sfinții crypto bros-ilor? Cert este că ea simbolizează o așteptare, post-investiție, o materializare a achiziției unui anumit tip de cryptomonedă (ieftină) într-un viitor Lamborghini – simbolul succesului.

În majoritatea cazurilor expresia apare când se cumpără un chilipir, o monedă virtuală ieftină (câțiva cenți, ori mai puțin) și posesorul ei fantasmează că una bucată IeftinCoin va ajunge (foarte curând!) să valoreze cât un Bitcoin. Un altfel de vis umed, din categoria celor care bagă 10 lei la păcănele și se așteaptă să scoată miliardul din aparat.

…

Ciucu, primarul Bucureștiului și unul dintre cei mai abili politicieni din ultimii ani (îl invidiez pentru capacitatea cameleonică de care dă dovadă), continuă misiunea bolojănistică pe care e împuternicit s-o facă sub bagheta șefului de partid: să taie de unde nu deranjează enorm când o face. De altfel, Ciucu a învățat multe de la Bolojan – taie populist cu o mână pe care o flutură în față, taie neoliberal și mai mult cu o mână ținută la spate.

Acum **[s-a apucat să comaseze teatre](https://www.instagram.com/p/DWjLeXHlq-N/)** și spații culturale, crezând că la cultură era pierderea după care fug pe gheață el și mai marii din partid. Oricum, trăiesc cea mai bună perioadă a vieții lor, fiind protejați în orice de „e AuStErItAtE” și „nE sCaPă De PeSeDe”.

Spuneam că e abil pentru că își consolidează liniștea din partea electoratului pe care l-ar putea supăra, lovind în cultură (și aia oricum bușită). De când a cășunat pe eliberarea Centrului de mașini parcate aiurea (ceea ce nici măcar nu e mare sculă-de-basculă-de-viziune-urbană, e pur și simplu o normalitate) își cumpără tăcerea. Oamenii sunt prea îndrăgostiți de gândul că (măcar) centrul bucureștean ar putea arăta ca niște străzi periferice din Amsterdam, nu-și mai pun problema că se fac nasoale în teatre (și alte nișe de unde se taie pe șustache).

Și spuneam de periferia unor orașe care au dus aproape de perfecțiune situația mașinilor: un primar curajos ar soluționa excesul de parcări din cartiere, că acolo e bătălia de la Podu-Înalt al Urbanismului. Acolo sunt copiii care n-au unde să se joace, bătrânii care n-au unde să socializeze și „_pe vremea mea copiii se jucau în spatele blocului”_. Acolo se încinge tabla și face aerul irespirabil. Dar pentru așa ceva trebuie să începi să oferi alternative reale de mobilitate și să te transformi tu într-un exemplu de cetățean urban modern. Nu bilete de autobuz scumpite la 5 lei. Primarii actuali se bat în a promite parcări _noi_ (nu știu unde…), pasarele, străpungeri, pasaje.

**Oricum, bine că se economisesc bani. Că se _austeritate _de la Cultură.**

…

Vă mai amintiți când medicii aveau salarii mizerabile? N-a trecut atât de mult timp de atunci. Parcă mai ieri protestau pentru a mia oară, cereau să fie băgați în seamă și să nu simtă că fac voluntariat prin spitale mizerabile. Politicul ridica din umeri, n-avea de unde. „_N-are mamaia, că-ți dădea…_”

În spațiul public se rostogolea, cu succes, un discurs aproape la unison: că medicii nu merită mai mult. Că oricum sunt niște „șpăgari”. „_Nu se uită la tine dacă nu le bagi ceva în buzunar_”. Presa _quality _rostogolea în heavy-rotation cazurile cu șpăgarii din spitale, să fie clar pentru toată lumea că TOȚI medicii sunt nemernici. Același medic șpăgar filmat din 100 de unghiuri diferite înseamnă 100 de medici șpăgari.

Doctorii nu meritau. „_Că fac milioane pe sub mână, de ce să primească salarii mai bune?_” O anatemă socială stătea deasupra unei întregi bresle, pătată iremediabil de câteva mere stricate. O societate cu indivizi plini de păcate (pe persoană fizică) pretindea 100% puritate din partea unei categorii care era forjată.

Iar sindicatele „făceau jocul” ca să nu ne fie nouă bine, să le dea medicilor mai mult, să căpușeze statul.

Ce mai pretenții aveau cei din _economia ireală_, definiție pe care Moise Guran încă n-o folosea la adresa unei categorii profesionale care nu lucrează în KPI, care nu produce _growth _și _revenue _pentru _stakeholders_. O păstra pentru când aveau să protesteze profesorii, prin 2026.

Oricum, căutați prin arhiva (online și offline) și încercați să vă re-amintiți cum erau portretizați medicii care cereau salarii mai bune. Nu că seamănă cu discursul despre…

…

**Profesorii de azi. **

Ar vrea și ei să câștige mai bine. Să le fie munca validată din punct de vedere financiar, nu folosită doar electoral. Ghionionul lor e că nu-s (perceptual) la fel de vitali precum medicii. Dacă mâine se opresc toți doctorii din treabă îți mor oameni. Dacă mâine se opresc toți profesorii din treabă îți stau pe loc niște minți (care oricum ar face probleme gândind prea mult). Și oricum profesorii recuperează materia. Trebuie!

Dar care e discursul public? „_De ce să primească mai mult? Oricum fac milioane din meditații!”_ Sună cunoscut?

Oricum sunt proști. Inutili. Nu-și fac treaba. Nu-s motivați (wow, oare de ce?!). „_De ce s-au făcut profesori?”_ Oricum nu muncesc de toți banii. Că stau câteva ore pe zi la școală și au luni de zile de vacanță în care o lălăie. Asta-i muncă? Ce îi stresează? Copiii? Păi oricum nu-i învață nimic, deci nu-și fac treaba.

Profesorii sunt, precum medicii, niște lipitori care sug sângere _economiei reale_.

**Discursul ăsta pare alimentat. _N-am putea știi de cine… _**

Cert este că suntem în gaură cu banii (din nou, mereu, întotdeauna) și cineva trebuie să acopere gaura. Ar putea s-o facă cei care au produs gaura, ca să paracitez din economistul Mark Blyth, „_cine a făcut gaură să acopere”_, dar asta e aproape imposibil pentru că gaura nu-i făcută nici de profesori, nici de medici, nici de pompieri, polițiști, mame, pensionari, persoane cu handicap ș.a.m.d.. Gaura e făcută constant de cei _fără nume _pe care **[politicienii îi numesc](https://georgeisme.ro/de-rau/le-dam-nume/)** „băieți deștepți (din energie)”, „mafia”, „oligarhi”, „greaua moștenire”, ori pe care îi țin aproape ca sponsori.

Gaura e făcută de oameni pe care Bolojan&co. îi cunosc, poate foarte bine, poate prea bine.

Dar cum spunea tot Blyth (în cartea „**[Austeritatea. Istoria unei idei periculoase](https://edituratact.ro/carte/austeritatea/)**”), e mult mai combinație să-i învrăjbești pe cei din _economia reală _contra _economia ireală_, chiar dacă cei mai mulți dintre ei își iau micul dejun la aceeași simigerie și se înghesuie în același metrou.

De unde discursul ăsta? Tocmai de la David Hume (1711 – 1776), care spunea despre comercianți (el fiind unul) că sunt „_una dintre cele mai folositoare specii umane” _pentru că generează activitate economică. Spre deosebire de „_avocați și medici”_, care nu sporesc industria. Când Ciucu, Bolojan, Guran, Bogdan (CBGB, te-ai prins?! ha!) se adună își fac trupă: The Năsuis. Iar pentru cine nu știe, David Hume petrece constant cu Musk, Zuck, Bezos și alții din gașca asta. Cică Hume are și cel mai mare yacht.

Discursul împins și (într-un final) acceptat de mase trebuie să fie că se întâmplă huzur în populație. Mamele în concediu de creștere a copilului împing plozii prin parcuri (ha!) în cărucioare BMW de mii de euro bucata, din banii _economiei reale_. Persoanele în scaun cu rotile își încalță picioarele inutile în încălțări Balenciaga, din banii noștri. Profesorii o lălăie pe la catedre, cu gândul la următoarele vacanțe scumpe, refuzând să producă olimpici  și genii. La naiba, puteam să-i mai boscorodim și pe medici (că-s șpăgari și își omoară pacienții), dar ne-au scăpat printre degete.

Pe lista de mai sus se mai pot adăuga, total „aleatoriu”, polițiști, pompieri, salvamontiști, oameni din teatre și sfera culturală, poștași, și neapărat „asistații social”. La urgențe am putea să ne luăm și de cerșetori și oamenii străzii, să fie incluși și ei în austeritatea noastră.

Când lucrurile se împut iremediabil îi putem arunca în arenă și pe acei middle-classări urbani, cât de cât realizați – cu un salariu ușor peste medie, să se bată și ei în aceasă confruntare a orbilor. Orice, dar nimeni să nu spună vreodată vreun nume de „băiat deștept” din energie, media, corporații etc. Și cu atât mai mult să pretindă ceva lor.

Ce rămâne totuși important e că nu știm care e rezultatul austerității când aceasta e suportată aproape în exclusivitate de pătura de jos. (de fapt, știm…)

Visul somnului interminabil al neoliberalilor este că un privat lăsat să zburde va produce inevitabil plus valoare pentru toată lumea. Să lași privatul neîngrădit, oricât ți-ar semăna a monopol, pentru că el va produce lapte și miere pentru întreaga lume.

În zilele noastre, când ne îndreptăm vertiginos spre techno-feudalism, vedem că privatul n-are absolut nici măcar o problemă să trateze ființa umană precum o resursă de care se poate elibera imediat ce apare ceva mai ieftin în schema producției. De la apariția AI-ului suntem martori la tot felul de oameni de afaceri zombificați care concediază (a.k.a. _eficientizează_) fără să-și pună problema dezechilibrului socio-economic.

Și Statul, redus tot mai mult la stadiul de spectator (ori săpat să fie ineficient și apoi spectator) nu poate/vrea (a.k.a. lobby) să intervină pentru că ar „înfrâna” dezvoltarea naturală, evoluția care ne va duce pe toți pe noi culmi ale existenței. E curios cum avântul tehnologic uriaș al ultimilor ani nu ne-a făcut mai relaxați nici măcar pe noi, cei din _avangarda_ civilizației moderne și consumeriste. Omul alb, din Nordul Global, stereotipic „mai educat și civilizat”, care dă trendul și tonul, n-o freacă contemplativ admirând cum îi face tehnologia viața mai ușoară. Nu muncim mai puțin, nu ne relaxăm mai mult, nu stăm mai mult cu familia. Suntem doar _altfel _de stresați și în căutarea unui perpetuum job care să dea sens și pâine, precum frații și surorile din (genericul) Sud Global. O facem pe bani „mai buni”, dar la limita cât să nu dăm foc unor mașini (excepție Franța).

Diferențele notabile există, mai degrabă, pentru că e o formă de rezistență a vulgului pe care diriguitorii Nordului Global o tolerează atâta timp cât pot externaliza o (mare) parte din producție. Dar siesta europeanului îl costă oricum pe cel care _nu dă totul_, „lenea” lui fiind mutată ca oportunitate de muncă pe alte meleaguri.

Și lucrurile sunt ușor de manipulat când se inventează constant războaie culturale: că genuri, că imigranți, că feministele.

**Oricum, întrebarea principală rămâne: când o să Lambo? **

Când acestă crypto-investiție în evoluția nepusă la îndoială și necontestată a hyper-privatului o să-și vadă roadele? Când o să coboare profesorii din Lamborghini de atâta bunăstare revărsată din conturile ultra-bogaților la plebe? Pe când spițe de aur la scaune cu rotile din partea unui Meta/Amazon/Musk ajuns la apogeul succesului capitalist?

Ce umează după austeritate? Teatre gratuite? Îndemnizații de să-ți vină să faci cinci copii pe an? Ne plătește STB-ul să mergem cu autobuzul?

Și dacă nu Lambo, măcar un Logan? Și eventual nu pe credit. Și nu marketat ca scopul în viață.

Și oare va înțelege turbo-privatul că s-a alimentat cu oameni?

Și va înțelege vulgul că hyper-privatul nu întoarce în populație pe cât epuizează din ea?

---

---
title: "Cam dezamăgit"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/cam-dezamagit/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "În octombrie, anul trecut, o femeie murea pe o trecere de pietoni din București. Copilul ei, în căruț, era aruncat la câțiva metri, dar avea să supraviețuiască (cu o serie de probleme de sănătate pe care astăzi nu le cunoaștem)."
last_modified: "2026-03-27T13:51:12+00:00"
categories: [De rău]
custom_fields:
  enclosure: "https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2026/03/rapidsave.com_pietonul_a_gresit_deci_hai_sal_calcam_conduita-4t1m9u7bilqg1.mp4\n16360535\nvideo/mp4"
---

# Cam dezamăgit

În octombrie, anul trecut, o femeie murea pe o trecere de pietoni din București. Copilul ei, în căruț, era aruncat la câțiva metri, dar avea să supraviețuiască (cu o serie de probleme de sănătate pe care astăzi nu le cunoaștem). Din filmarea șoferului se poate vedea clar că a apăsat pe accelerație, total indiferent de trecerea de pietoni din față. **[Presa ](https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/accident-mortal-in-bucuresti-o-femeie-si-copilul-ei-aflat-in-carucior-au-fost-loviti-de-o-masina-mama-a-murit-3454731)**avea să descopere că acesta se mai lăuda ocazional pe social-media cu viteze de peste 240 km/oră. Pe drumuri publice. Despre accidentul ăsta **[am scris și eu](https://georgeisme.ro/de-rau/de-ce-murim-pe-trecerile-de-pietoni/)** la vremea aia.

Prin februarie, anul acesta, **[o fetiță de 5 ani ](https://www.libertatea.ro/stiri/fetita-de-5-ani-din-bucuresti-ucisa-pe-loc-de-o-masina-in-sectorul-3-sub-privirile-ingrozite-ale-bunicii-sale-5612954)**murea lovită de mașină în timp ce traversa strada cu bunica ei. Accidentul avea loc pe o stradă unde limita de viteză era de 30 km/oră. Este foarte dificil să omori un pieton dacă ești un șofer atent și respecți limita de 30 km/oră. Și dacă îți sare în față e greu.

Acum câteva zile, pe **[Reddit](https://www.reddit.com/r/bucuresti/comments/1s0l6fj/pietonul_a_greșit_deci_hai_săl_călcăm_conduită/?share_id=PGn_FdfqdJY8o1WXzOsIF&utm_medium=ios_app&utm_name=iossmf&utm_source=share&utm_term=3)**, cineva posta video-ul de mai jos. Practic, un șofer s-a filmat la volan în timp ce intimida un pieton (care, da, a traversat aiurea, dar cu altă ocazie vorbeam despre cât de aberant sunt așezate unele treceri de pietoni din oraș, uneori fiind nevoie să mergi și până la 1 km pentru a ajunge din A în B pentru că trecerea de pietoni e absurd de departe și nu care cumva să întrerupem autostrăzile urbane). Domnul din video apasă _la șto _pe accelerație, să-i arate prostului pedestru că el e un prost mai puternic în fauna spațiului public, având capacitatea să-l omoare. Cu tot cu câine. E un tip de agresivitate la volan pe care am avut ghinionul s-o mai văd, șoferul crezând că educă un pieton dacă la rândul lui comite o greșeală (viteza mărită și atitudinea agresivă). E ca atunci când părinții te educau prin bătaie ca tu să nu mai bați pe alții.

De la primul deces mențional la începutul textului și până azi nu s-a întâmplat nimic notabil în ceea ce privește orașul-viteza-legislația. De la geamul încăperii din care scriu textul ăsta văd (și aud) chiar la această oră (14:45) șoferi care și-o dau cu mult peste viteza legală între două semafoare, claxonează isterici, forțează intrarea în intersecție pe roșu, parchează ilegal pe trotuar înghesuind pietonii, se șicanează, conduc agresiv. Seara e mai _plăcut _pentru că șoferii și motocicliștii își pot face liniștiți liniuțele, spărgând liniștea cu bubuituri care mai mult ca sigur n-ajung și la geamurile primarilor.

De ceva timp am spus și public că mi-a ajuns cuțitul la os și m-am plictisit de starea asta de asediu sub care mă simt ca pieton. Vizual, auditiv, olfactiv. Orașul devine canceros. Așa că mă folosesc de singura putere (legală) pe care o am: sesizarea. Când văd mașini parcate în culmea nesimțirii și a sociopatiei pun mâna pe telefon, fac o poză, trimit o sesizare. Sunt cazuri când mașinile au număr în geam, dar sunt situații când nu am răbdare să negociez cu nesimțirea altora și lucrurile sunt atât de flagrante încât nu merită un „_vă rog să vă mutați mașina, nu poate să treacă autobuzul în care suntem”. _Cum am experimentat recent.

**Unii șoferi înțeleg (așa pare), alții nu. **

Din experiență cei mai mulți nu. „_Dacă erau parcări nu mai încurcam_”, dar vă garantez că în 99% din cazuri Parcarea Aia se găsea la cel mult 100 de metri de unde au ales să oprească. Dar s-au obișnuit s-o lase unde au treabă, nu unde nu încurcă.

Recunosc. Sunt într-o perioadă sensibilă. Devenind tată am început să văd trotuarul cu alți ochi. Îl văd din spatele unui căruț. Și când merg în concedii tot de acolo îl văd. Și mi se pare interesant cum alții reușesc să aibă și orașe sigure pentru cei mici, dar și funcționale pentru șoferi. Firește, pentru că bunăstarea generală vine din a crește cetățeni funcționali și sănătoși (iar sănătatea lor se transferă și asupra adulților din jur), mașinile sunt în plan secund. Orașele sigure pentru copii sunt mai sigure și sănătoasă pentru toți, indiferent că vor/le plac copiii.

Zilele trecute am postat o discuție de pe WhatApp cu un șofer a cărui mașină bloca traversarea. Avea un număr în geam și l-am rugat/somat/amenințat să-și mute mașina. Pentru a traversa, cu un căruț, trebuia ocolit prin stradă. Ceea ce e periculos indiferent că ești pieton, părinte, ori ajuți pe cineva în scaun cu rotile (să nu uitați că oamenii ăștia există, chiar dacă nu îi vedem prin acest oraș „primitor”). Omul și-a cerut scuze, a justificat că e nou în oraș (oriunde dai de carnet în țara asta ți se spune că nu ai voie să parcheze pe colț de intersecție. Oriunde!).

**Mi-au comentat câțiva la postare că nu-s empatic. **

Mi-a bubuit mintea. Mi s-au blocat neuronii văzând că pietonul e acuzat de lipsă de empatie. Cei care mi-au reproșat că nu-s empatic, că „_ce bă, tu nu greșești?”_ și alte d-astea au strâns niște zeci-sute de aprecieri de la alții care considerau că eu am greșit. Că sunt deplasat. Că ar trebui să fiu mai _omenos _cu șoferii care transformă orașul într-un pericol pentru oricine (aici nu e vorba doar de părinți, copii ș.a.m.d.).

Mă uitam pe la cei care erau de acord cu mesajele critice la adresa mea și vedeam părinți. Dar mai ales pietoni. Ca să nu mai spun _foști-_copii ai căror părinți nu cred că au avut parte de un urbanism mai civilizat. Dar în mintea lor eu greșeam. Eram prea „_pasiv agresiv_”, „_prea profesor de etică_”. Mă rog, poate că mesajele mele față de șoferul în cauză erau scrise într-o notă pasiv-agresivă, dar se umpluse paharul (în ziua aia), pe fondul faptului că nu era singura mașină care mă obliga să-mi strecor viitorul plătitor de taxe&pensii prin pericol.

Dimineața mă uit pe geam la părinții care își duc copiii la școală și îi văd cum îi înghesuie printre mașinile care circulă cu viteză pe străduțe, trotuarele fiind pline de mașini și impracticabile pentru pietoni. În logica celor care mă acuză de „etică” e probabil firesc. E un gest de empatie față de șoferi să-ți supui copilul la un risc. Până la urmă, dacă mai și moare câte unul sunt doar victime colaterale ale vieții în imposibila de îmblânzit _junglă urbană_, nu?

Faptul că unii reușesc să-și îmblânzească orașele se datorează exclusiv faptului că ei sunt _ei _și noi suntem români. „_La noi nu se poate… că nu se vrea…”._

**Totul a culminat cu mesajul de mai jos:**

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2026/03/IMG_1584.jpg)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2026/03/IMG_1584.jpg)

Ce scrie domnul Baboi este doar rezultatul unui urbanism turbat, cultivat cu bună măsură de toți primarii de până acum, dar și de politicile anti-sociale/anti-comunitare promovate de cei mai mulți politicieni. Individul e încurajat să fie super-individualist și într-o constantă competiție de „supraviețuire” cu ceilalți. Iar cine se opune acestei lupte (care înnobilează, e sinonimă cu succesul personal) are parte de tot felul de definiții: e comunist, leftist, leftard, wokist, excesiv de etic ș.a.m.d..

Baboi spune ce a înțeles el că e Bucureștiul (nu locuiești aici conform profilului, ci în alt oraș). Din exteriorul fizic, dar și cel personal (adică ce înțeleg oamenii că înseamnă urbanul mare – și aici intră inclusiv bucureșteni), viața în București este un pericol de nerezolvat. E un pericol fetișizat. Trebuie să fie periculos pentru că altfel nu e oraș mare. Un București nepericulos devine sat. Când îi spui cuiva că vrei un București fără zgomot sunt șanse mari să te trimită „la țară”, „la cimitir”, undeva unde liniștea e la ea acasă. Am mai explicat și cu alte ocazii de unde vine asta (urbanizați cu forța, filme exclusiv americane despre viața la oraș).

**Totul culminează cu faptul că în București nu se fac copii. **

În București se fac bani, averi, case cu credit pe 30 de ani, locuri de parcare, mall-uri, zgomot, accidente, dar nu se fac copii. Cine vrea copil se duce… probabil unde e liniște? La țară? În urbanul mic? Unde se fac copii buni?

Reacții precum cele de mai sus mi se par (alte) triste manifestări ale mega-turbo-neoliberalismului. Omul nu trebuie întrerupt din orice face el și e profitabil. Șoferul e profitabil, părintele/pietonul nu. Cam ce spunea și Moise Guran **[într-o penibilă postare](https://www.facebook.com/guran.moise/posts/pfbid02EHmtcGCv6FMDUM6jMivanVbkzJNR2q9iNcmW97D72CxxJFz7bbucQjUS13o29G7l)**, că profesorul care protestează încurcă omul din _economia reală_, profesorul fiind din _economia ireală_, aia neprofitabilă. Când produci oameni nu produci profit, decât dacă oamenii consumă, ori produc consumabile pentru alți consumatori. Educația nu e profitabilă că nu trebuie să ai carte ca să cumperi gigi bigi. Trebuie să ai carte cât să consumi gigi bigi. Și să-l produci ieftin.

Pietonul, cu a lui lentoare, trebuie să fie empatic cu omul-mașină care este și rapid, și eficient, și consumator (de mașină, de carburant, de servicii). Pietonul e un prost care consumă cel mult opinci. Părintele e un prost care consumă cel mult scutece, dar _economia reală _nu stă în creșterea unui om și micuțeniile lui (căruț, lopățică, cărticele).

Dacă ăsta e teritoriul în care jucăm (și creștem) mă văd nevoit să propun o măsură – foarte neoliberală – pentru _economia reală_: să alegem pe cine vrem să susținem la pensie din contribuția noastră individuală. De exemplu, eu și fiul meu n-am vrea să contribuim la pensia unora care ne spun că orașul în care trăim nu trebuie adaptat nevoilor noastre. Ba chiar critică cu superioritate (pasiv-agresivă?) „ghinionul” coitusului urban. Fie, eu prost. Dar tare mi-ar plăcea să aleg cine îmi merită contribuția la pensie. Și din moment ce nu-s empatic cu tablele (parcate ilegal) și fanii lor, să nu-i deranjez nici cu banii mei. Oricum sunt bani din _economia ireală._

…

P.S. – din fericire orașul o să se schimbe. Bucureștiul va avea mai mult verde, străzi mai sigure pentru femei/copii/bătrâni/persoane cu handicap, mai puține locuri de parcare și inclusiv o viteză redusă și respectată la 30 km/oră. Nu acum, nu în 5 ani, dar cândva în timpul vieții mele. Se vor realiza (și) pentru că există oameni lipsiți de empatie ca mine. Iar cei mai miloși nici nu-și vor da seama ce bine îi lovește pentru că așa cum nu simt că fierbe apa în care se scaldă nu-și vor da seama nici că e bine, umbră și frumos.

Dar un lucru e cert: sunt dezamăgit de oamenii care nu vor să vadă pădurea de mașini.

---

---
title: "Politicienii care nu unesc"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/politicienii-care-nu-unesc/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Acum vreo doi ani scriam niște idei crude despre cum împărțirea Bucureștiului pe sectoare-felii de pizza este păguboasă. Între timp am mai săpat la temelia acestei bube și am mai găsit lucruri interesante. Nu doar că oamenii dintr-un sector se"
last_modified: "2026-03-19T13:42:20+00:00"
categories: [De rău]
---

# Politicienii care nu unesc

Acum vreo doi ani **[scriam niște idei crude despre cum împărțirea Bucureștiului pe sectoare-felii de pizza este păguboasă](https://georgeisme.ro/debine/pizza-nu-e-buna/)**.

Între timp am mai săpat la temelia acestei bube și am mai găsit lucruri interesante. Nu doar că oamenii dintr-un sector se raportează diferit la nevoile _feliei _în care trăiesc (alte dureri la vârf, alte probleme la coajă), dar de multe ori nici nu se intersectează – ori _nu cred_ că se intersectează. Nu se văd, ori văd unii prin ceilalți.

De exemplu: cunosc oameni care locuiesc în Cartierul Armenesc (Sectorul 2) și luni/ani de zile nu ajung în Cartierul Andronache (Sectorul 2). Cunosc oameni în Pantelimon (Sector 2) care nu se plimbă niciodată pe străzile centrale ale aceluiași sector. Nu ies la restaurantele, cafenelele, pub-urile din miezul aceluiași sector. Unii descoperă ocazional că _intangibilul _se află în sector cu ei și au același primar. E ca și cum și-ar da seama că au același președinte.

**Oricum, nu le pasă unora de durerile altora, nu consumă orașul în mod similar.**

Exemple similare sunt și când vă raportați la relația dintre cei care locuiesc în Ferentari – Cotroceni (Sector 5), Progresul – Tineretului (Sector 4) ș.a.m.d.. Cert este că mobilitatea fizică și psihică a oamenilor care locuiesc în același oraș e limitată de diverse (puterea de cumpărare, infrastructură, dezinteresul în a prezenta alternative la 5-10 stații de autobuz distanță etc.).

Dar (poate) mai important este că oamenii din același oraș nu se raportează unii la ceilalți ca la o comunitate fără de care orașul nu ar funcționa. Și nefăcând asta nu se aliniază asupra unor probleme comune, nu gândesc ca un organism codependent și rămân constant într-o competiție (egoistă).

Celor din Centru nu le pasă de mobilitatea celor din Periferie, iar cei de la Periferie nu pun preț pe liniștea celor din Centru (pentru că ei acolo vin să se distreze). Știu, e o exemplificare reducționistă, dar se pot da și altele. Ca să parafrazez din Anna Lowenhaupt Tsing, oamenii sunt alienați de sursa a ceea ce consumă. Alienați de traseul produsului. Adică, în cazul subiectului nostru, oamenii care consumă orașul sunt alienați de ecosistemul care îi ajută să-l consume. Concret: vrei să bei cafea bună, servită cu zâmbet, dar nu-ți pasă cum a ajuns barista la muncă. Vrei angajați productivi, dar nu-ți pasă dacă vin la birou plini de draci după o oră de trafic și înghesuială.

Am terminat de curând una dintre cele mai bune lecturi din ultimii 10 ani. Îmi e imposibil să fac topuri, dar dacă ar exista așa ceva aș pune cu siguranță „_Ciuperca de la capătul lumii_” undeva în frunte. Pe foarte scurt, cum natura trăiește într-o codependență, cum orice mic dezechilibru poate strica o structură bine consolidată, dar și de ce e importantă „molipsirea” (cu valori pozitive).

**La fel și cu oamenii. Și aici m-aș apleca mai mult asupra oamenilor din orașe.**

E falimentar modelul de oraș în care 1. nu se creează comunități (de bloc, de stradă, de cartier); 2. nu există sentiment de apartenență la o misiune _macro_ pentru care contribuie orice locuitor. Faptul că bucureștenii nu se văd ca parte/părtași din misiunea de a avea aer curat produce tocmai problema de care se plâng (cei mai mulți).

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2026/03/Screenshot-2026-03-16-at-09.42.16-726x1024.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2026/03/Screenshot-2026-03-16-at-09.42.16.png)

Modul în care e administrat orașul nici nu permite construirea de comunități. De exemplu, nu există consultare publică pe teme de interes micro/macro. De cele mai multe ori se iau decizii fără a întreba și informa comunitatea care o să fie afectată de schimbare. Una dintre cele mai importante întrebări într-o comunitate este „_mai vreți un bloc lângă al vostru?”_ Pentru că un extra-bloc ridicat aiurea înseamnă stres, trafic, lipsa spațiului pentru ceilalți. Dezvoltarea haotică din București nu pare să-și pună problema că produce un prejudiciu locuitorilor (atâta timp cât privatul e profitabil).

Mă distrează cum dezvoltatorii imobiliari împing în față placa „construim comunități”, când e deja demonstrat că ei fac cel mult bule (mici) și ghetouri (mari).

Cartiere precum Militari Residence/ Popești Leordeni/ Nicolae Teclu – Pallady par dezvoltate în ciuda locuitorilor („clienților”, dacă e să fim foarte corecți la cum se raportează oficialitățile la ei). Sunt viitoare ghetouri care au ignorat și cele mai elementare reguli de dezvoltare. Mă rog, părți din Militari Residence sunt ghetoizate deja, deci viitorul e aici.

Și nu e vorba doar de cei care locuiesc În Problemă, ci și de cum se prelinge problema asupra celorlalți. Sunt ferm convins că modul absurd în care s-a dezvoltat un cartier precum Militari Residence a afectat și viețile celor din cartierul vecin. Militari. Traficul. Cine știe cât se întinde problema. Probabil pe toată suprafața orașului, nervii circulând.

**Un alt exemplu ține de sacrificarea spațiului comun (potențial verde) pentru nevoi individuale (parcare). **

Aici or să sară cei care dețin mașini motivând că ei își _cumpără _deranjul (plătesc parcare), dar un calcul simplu ne va demonstra că suma plătită e ridicolă. La privat un loc de parcare e 10-15.000 de euro/pe viață. Statul îți închiriază unul, pe an, contra unei sume de aproximativ 100-150 euro. E ridicol. E pomană electorală. Deranjul unei (alte) mașini în jurul blocurilor și în oraș nu se compensează cu 150 de euro. Costul pe care îl suportăm toți pentru că cineva are loc de parcare e mult peste 150 de euro. E… neprețuit.

Și asta pentru că un loc de parcare (de reședință) nu înseamnă doar asta. Sunt și _costuri ascunse_:

- impresia că se mai pot face locuri de parcare, deci o motivație în plus pentru alții să cumpere o mașină

- nevoia de și mai multă infrastructură rutieră (pasarele, pasaje, străpungeri, lărgiri), toate luate din spațiul comun, ori în detrimentul unei infrastructuri dedicate tuturor

- nevoia de parcări peste tot. Că doar pleci cu mașina de acasă către Undeva. E, în acel Undeva o să pretinzi loc de parcare. Și Dacă Privatul se spală pe mâini („_noi suntem doar un restaurant”, „noi am făcut trei parcări”, „n-are mamaia, că-ți dădea…”_), atunci e clar _responsabilitatea _Statului, nu?

**Nu mai pun la socoteală poluarea, deranjul fonic și vizual. **

La toate cele de mai sus contribuie o mare parte dintre politicieni, aceia care nu prezintă sincer realitatea din teren și preferă să meargă liniștiți (și profitabil) pe lângă cetățenii care se bălăcăresc cu „Statul”. Care în forma asta a conflictului Statul = tot cetățeni, doar că bula cealaltă. Când se ceartă ăia Pro Parcări cu ăia Anti Parcări vorbim, de fapt, de scandal în interiorul (potențialei) comunități. Iar Politicul se uită și așteaptă să vadă care tabără pare mai relevantă electoral. Și „soluția” e conformă, de multe ori pompieristică, să închidă gura și să satisfacă o nevoie pe termen scurt.

**În ultima perioadă m-a distrat modul performativ de a _consuma orașul_ al primarului Ciucu. **

S-a plimbat prin oraș și a văzut Nasolul. A arătat cu degetul, a dat ordine, a spus ce să se facă (totul astfel încât să vadă și oamenii de pe social-media). Mi s-a părut ridicol modul în care face asta din calitate de Primar. Ciucu are totuși un talent: știe să comunice pe placul bulei sale. E tot un Piedone, dar e un Piedone altfel, populismul lui e mișto. Oamenii uită, totuși, că el e PNL. Când te raportezi la primari PNL, PSD și ce alte specii mai sunt prin București trebuie să citești mereu intenția printre rândurile de partid.

Dacă eu (ori alt plebeu fără funcție) se plimbă pe stradă și arată cu degetul, se miră, se scandalizează, e normal. Când primarul (care e deja la al X-lea mandat în urbe, doar și-a extins puterea de la Sectorul 6 la General) se comportă ca un turist… e cam penibil. Mai ales din moment ce Ciucu se miră de aspectele ale zonei centrale. Dacă mergea în vreo periferie la care n-a avut acces cât era primar la 6 mai înțelegeam, dar cât de alienat e de oraș din moment ce abia acum descoperă vandalizarea, trotuarele pline de mașini, nesimțirea? De unde vine? Din Arondismentul 6, din Paris? Prima vizită la Capitală? Voia Budapest, dar a nimerit la Bucarest?

Aștept să-i văd postările când descoperă celelalte cartiere din oraș. Ba chiar îl invit să ne plimbăm împreună prin cartierul meu, eventual să împingă el căruțul copilului, să-i surprind surprinderea.

Dar nu e doar la Ciucu. Toți primarii pe care îi știu au consumat și consumă orașul ca niște turiști. Se urcă în STB la ocazii (în campanie), bicicleta le e străină, mersul pe jos doar în brigadă de postaci. Nu consumă orașul cultural, nu îi înțeleg nevoile și problemele. Pentru că nu-s bucureșteni, nu-s vecini cu nimeni, nu stau pe aici. 30jdeani de zgomot de pârțâitoare (cu 2 & 4 roți) pe bulevardele orașului, noaptea, și unul n-a zis „_bă, cam gălăgie când doarme lumea, nu?”_

**Și divizarea?**

Păi ea persistă. Că primarii/politicienii nu expun realitatea concretă, așa că perpetuează conflictul pietoni vs. mașini. El „săracul” jonglează între doleanțele a două tabere, dorind să satisfacă pe toată lumea, cu singura condiție să se certe ăia între ei, nu cu el. Și poți vedea tipul ăsta de conflictualitate pe mai multe planuri. Urban vs. rural, părinți vs. cei fără copii, bătrâni vs. tineri.

Până la această oră n-a apărut politicianul care să explice taberelor că au nevoie una de cealaltă și dacă nu se ajută n-o să supraviețuiască nimeni.

Mi s-a părut de prost gust că la petrecerea de investire a lui Nicușor Dan au fost invitați doar ai lui. Prietenii, influencerii, oamenii lui. Ești președintele tuturor și dai de băut doar bulei tale, încercând s-o flenduri că ești pentru toți? PRistic vorbind, dădeai șah-mat tuturor dacă la un eveniment așa de important dădeai o sarma și o mână întinsă celor care nu te-au votat. Dar mna…

---

---
title: "De citit în drum spre casă – 1357"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1357/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "O sportivă născută și crescută în SUA a ales să concureze la Jocurile Olimpice sub steagul chinez. (engleză) Pot suplini românii din diaspora ceea ce Guvernul acoperă astăzi cu muncitori străini? Germania îmbătrânește mai mult decât se credea. Super femeia"
last_modified: "2026-03-09T11:26:55+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă – 1357

- O sportivă născută și crescută în SUA a ales să concureze la [Jocurile Olimpice](https://edition.cnn.com/2026/02/19/sport/eileen-gu-china-us-controversy-winter-olympics-intl-hnk?utm_medium=email&utm_source=ten_tabs&utm_campaign=&position=4&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=a66f1ae5-bc15-47e5-80ea-65b8a471e997&url=https%3A%2F%2Fwww.cnn.com%2F2026%2F02%2F19%2Fsport%2Feileen-gu-china-us-controversy-winter-olympics-intl-hnk) sub steagul chinez. (engleză)

- Pot suplini românii din diaspora ceea ce Guvernul acoperă astăzi cu [muncitori străini](https://biazofia.substack.com/p/pot-suplini-romanii-din-diaspora?utm_source=substack&utm_medium=email)?

- [Germania](https://www.dw.com/ro/germania-în-curând-fiecare-al-patrulea-locuitor-va-avea-peste-67-de-ani/a-76115660?utm_source=substack&utm_medium=email) îmbătrânește mai mult decât se credea.

- Super femeia [comunistă](https://romania.europalibera.org/a/super-femeia-comunista-muncitoare-mama-eroina-mereu-pe-fuga-mereu-la-coada-mereu-cu-sacosa-in-poseta/33689801.html?utm_source=substack&utm_medium=email).

- [Sustainability Express](https://sustainabilityexpress.eu) în [Pozitivești](https://pozitivesti.ro/un-tren-20-de-oameni-si-o-misiune-cum-arata-hackathonul-sustainability-express/?utm_source=substack&utm_medium=email).

- [Podcastul Mame](https://www.scena9.ro/mame/sezonul-nou-de-mame). Despre mame, pentru părinți (că nu-i doar pentru mame).

- [Singurătatea](https://investigatoria.ro/2026/03/02/analiza-singuratatea-si-lipsa-sprijinului-institutional-alimenteaza-atractia-pentru-populismul-de-extrema-dreapta/?utm_source=substack&utm_medium=email) și lipsa sprijinului instituțional alimentează atracția pentru populismul de extremă dreapta.

- [Sporul de doctorat](https://www.observatorcultural.ro/articol/sporul-de-doctorat-nici-macar-nu-este-principala-problema/?fbclid=IwY2xjawQWXwZleHRuA2FlbQIxMABicmlkETBuTFRGcHVGbDNiczBqS1JWc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHjwRuRlmTtfUhAA8vARVQw_fLYD_py2oF9V6YFvSAEU1QYcZxmuHwIzwsu_x_aem_mlaF0wL5ILgFTWRBklSfIg) nici măcar nu este principala problemă

---

---
title: "De citit în drum spre casă – 1356"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1356/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Cum putem ajuta un om fără adăpost pe vremea rea? 10 fake-uri foto foarte vechi. Foarte vechi. Meta o să bage recunoaștere facială în ochelari. Suntem ok cu asta? (engleză) Cancerul colorectal face victime tot mai tinere. (engleză) Americanii în"
last_modified: "2026-02-19T13:06:55+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă – 1356

- Cum putem ajuta un [om fără adăpost ](https://pressone.ro/cod-rosu-pentru-oamenii-fara-adapost-prima-reactie-a-fost-sa-incercam-sa-dam-zapada-de-pe-ei-si-au-zis-nu-lasati-o-mai-tine-de-cald?utm_source=substack&utm_medium=email)pe vremea rea?

- [10 fake-uri foto](https://www.bbc.com/culture/article/20260216-10-early-photographic-fakes-that-trick-the-eye?utm_medium=email&utm_source=ten_tabs&utm_campaign=&position=9&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=da671233-eb8d-4d42-a53b-729df74f0a65&url=https%3A%2F%2Fwww.bbc.com%2Fculture%2Farticle%2F20260216-10-early-photographic-fakes-that-trick-the-eye) foarte vechi. Foarte vechi.

- Meta o să bage [recunoaștere facială ](https://www.nytimes.com/2026/02/13/technology/meta-facial-recognition-smart-glasses.html?utm_source=www.futureparty.com&utm_medium=newsletter&utm_campaign=break-up-with-swiping&_bhlid=6b6d770a315ad1917cfaf4ff9de92ad942bd034b)în ochelari. Suntem ok cu asta? (engleză)

- [Cancerul colorectal](https://apnews.com/article/colon-cancer-young-adults-boseman-van-der-beek-7200285f2060145b8369de9ed8db9c17?utm_medium=email&utm_source=ten_tabs&utm_campaign=&position=5&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=f942fedb-a10c-40d8-8b26-3335c8483180&url=https%3A%2F%2Fapnews.com%2Farticle%2Fcolon-cancer-young-adults-boseman-van-der-beek-7200285f2060145b8369de9ed8db9c17) face victime tot mai tinere. (engleză)

- Americanii în vârstă stau [mai mult pe telefon](https://sherwood.news/tech/older-americans-are-spending-longer-on-their-phones-than-younger-cohorts-per/?utm_source=chartr&utm_medium=email&utm_campaign=chartr_20260213) decât tinerii. (engleză)

- Cuplurile preferă să gătească decât să iasă în oraș de [Valentine’s Day](https://sherwood.news/culture/couples-might-be-ditching-dinner-out-this-valentines-to-eat-at-home/?utm_source=chartr&utm_medium=email&utm_campaign=chartr_20260213). (engleză)

- [Autobuzele](https://www.planetizen.com/news/2026/02/136917-san-joses-buses-run-20-faster-thanks-ai?utm_source=Planetizen+Updates&utm_campaign=3e24cf63ad-newswire_02_12_26&utm_medium=email&utm_term=0_-6cce27a957-89148524&mc_cid=3e24cf63ad&mc_eid=cd546f42f5) pot merge mai repede cu ajutorul AI. (engleză)

- Cum moare un copil de [rujeolă](https://www.theatlantic.com/ideas/2026/02/child-dies-measles-vaccines/685969/?fbclid=IwY2xjawQDochleHRuA2FlbQIxMQBicmlkETBrTXp5NTdGSDhvUEg1MUVac3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHkGJUjXBw0YljYbj9YhKuw3otEC3EM9zDOUfVqTZjmkD8w6zCaRf50otYhgu_aem_f217FzFyof6fcmeMt5Z1_g). (engleză)

---

---
title: "Le dăm nume?"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/le-dam-nume/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Citesc o carte, „Housing the New Russia” (de Jane R. Zavisca), despre cum Rusia a trecut de la un model de locuire sovietic la unul capitalist/american și cum s-a produs privatizarea din anii 90. La ei. E cu atât mai"
last_modified: "2026-02-19T07:15:38+00:00"
categories: [De rău]
---

# Le dăm nume?

Citesc o carte, „_**[Housing the New Russia](https://www.cornellpress.cornell.edu/book/9780801477379/housing-the-new-russia/#bookTabs=1)**” _(de Jane R. Zavisca), despre cum Rusia a trecut de la un model de locuire sovietic la unul capitalist/american și cum s-a produs _privatizarea _din anii 90. La ei. E cu atât mai interesantă în contextul privatizările de locuințe în România anilor 90.

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2026/02/image-2.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2026/02/image-2.png)

Sunt multe lucruri care atrag atenția în lucrarea de mai sus (precum discursul lui Medvedev din anii 2000, acela prin care îi încuraja pe ruși să se „_trezească în conștiință” _– am încheiat citatul – și să devină stăpâni peste casele lor. Prin credit bancar, „_cum e modern și normal”_), ori provocările pe care le-au întâmpinat sovieticii încercând să ofere o casă fiecăruia, dar și ce s-a întâmplat cu cei rămași pe lista de așteptări după 1990.

Dar mi-a atras atenția un discurs electoral susținut de Putin în anii 2000 prin care încerca să justifice dificultatea obținerii unui apartament de către rușii de rând prin faptul că există „o mafie” imobiliară și a resurselor (financiare). Practic, spunea poporului că oligarhii sunt de vină.

Dar n-a dat nume. Nimic. Ceea ce e oricum tragicomic din moment ce e de notoritatea prietenia dintre Putin și oligarhii ruși.

**Cine sunt Cei Pe Care Nu Trebuie Să-i Numim?**

Politicienii fac asta. Nu dau nume. Se raportează la făcătorii de nasoale precum personajele din Harry Potter la Voldemort. Ori dacă o fac, sunt generice, nume care aproape și-au pierdut chipul. E „Soroș”, care deja poate să însemne orice, mai puțin nenea ăla bătrân cu bani. Ori „PSD”, dar „PSD” a devenit o ștampilă pentru tot ce e impur, ștampilă pe care o folosesc cu poftă inclusiv PNLiștii/USRiștii murdari de PSDism. „PSD” a devenit o definiție pentru o stare, o mentalitate, nu spune nimic cu față umană. Fascinant, atâta ură anti-PSD și nimeni nu se duce să le urle la poartă (că au sedii fizice). Pentru că PSD nu mai e nimic fizic.

Foarte rar, când e _numirea _sigură și are spatele unei majorități, ori o minoritate vocală, se aruncă un „Dragnea”, „Ponta”, „Iohannis” ș.a.m.d., încercând o botezare a  vinovăției. Dar și atunci, de cele mai multe ori, repetând până la memeizare un nume figura devine etichetă pentru o stare și își pierde _fizicitatea _(n-am găsit alt cuvânt).

Zilele trecute Bolojan vorbea despre „_băieții deștepți_” care au blocat sistemul energetic. Îmi e imposibil să cred că premierul țării nu știe numele acestor „băieți deștepți”. Sunt sigur că știe și unde locuiesc, poate chiar și ce mănâncă la cină, ori unde-și fac vacanțele. De ce să-i menționeze secretos, aproape malițios și bășcălios, când ar putea să vină cu o listă de nume și companii? Să știe lumea cine-s băieții ăștia, de cine să ne ferim buzunarele în autobuze, ale căror firme să ni le scoatem din portofel.

**„_Pentru că e populist”._**

Mi se pare că ne-am învățat (am fost învățați?) cu această placă a _populismului_, să considerăm că un om politic tranșant e neapărat populist, ba chiar îi crește cota de neîncredere cu cât e mai direct și mai specific. Parcă _ștaiful _politic crește cu cât ești mai evaziv, cu cât înfierezi mai metaforic. „Băieții deștepți” înseamnă clasă politică, „Ion Ionescu (nume fictiv), CEO la Jaf” e nasol, nu se face. Știu, o să-mi spuneți că Justiția trebuie să-și facă treaba, să dea ea verdicte. Păi și dacă mâine Justiția îl condamnă pe Ion Ionescu nu înseamnă că „băiatul deștept” din caterinca premierului era doar o fofilare?

Firește, există ipoteza că un om politic n-ar putea să spună niciodată direct cine e responsabil de nasoală, pentru simplul fapt că nu s-a dat un verdict și el nu e instanță.

Dar argumentul de mai sus nu funcționează și când se dau verdicte de grup? Când un politician se scuză cu „greaua moștenire”, „foștii lideri”, „PSD”, nu se poate argumenta că nu există un verdict concret dacă totul se datorează celor menționate? 100% din moștenire a fost grea? 100% din foștii lideri? 100% din PSD? Lucrăm pe teritoriul absolutismelor?

**Dar cred că aici intervine talentul politicianesc (a.k.a. harneală). **

Când vinovații n-au nume înseamnă că, de fapt, păgubiții n-au pe cine să tragă la răspundere. Când spui „oligarhi”, „băieți deștepți”, „mafia imobiliară” ș.a., de fapt, nu spui nimic. Nu spui fețe. Pui o cârpă peste vinovați și îi bagi într-o imagine confuză. Precum un tablou de Georges Seurat, unde imaginea de ansamblu spune o poveste, dar cu cât vii mai aproape de tablou cu atât lucrurile sunt mai confuze.

Și precum în exemplul cu Putin, cred că politicienii folosesc această tehnică și pentru că aparatul politic e vast. Nebănuite sunt căile partidului. Dacă dai nume de oligarhi, ori băieți deștepți, există riscul ca vreunul din ei să colaboreze cu partidul din care ești. Ori cu oameni din partidul din care ești. Și asta e ceea ce tinerii ar considera _cringe_. Iar partidul ar considera scandalos.

Dacă ne luăm după anchetele jurnalistice ale ultimilor ani o să vedem că multe companii pline de „băieți deștepți” au prieteni prin partide. În (cam) toate. Că d-aia sunt deștepți. Tot ce îi face deștepți este că au știut să-și facă prietenii acolo unde e nevoie. Și sunt deștepți pentru că știu să facă lobby. D-aia e greu să scoți pariurile de lângă școli, mafia din imobiliară, samsarii din distribuția de curent, poluarea din plămâni, mâncare, apă. Cine are un interes economic acolo știe ce mâini să ungă cu bani. Și se asigură că atinge toate culorile politice, astfel încât cei mai vocali politicieni să nu poată trece de generalități de tipul „_oamenii răi vor să vă dea la bubă_”.

Cred în puterea cuvintelor, așa că atunci când un politician vrea să le arate oamenilor că vinovații sunt unii de care nu te poți atinge decât cu porecle e un mesaj clar vizavi de putere și cum se poate lupta împotriva lor. Dacă ăla care te fură e „oligarh” (pentru Putin), ori „băiat deștept” (pentru Bolojan), ce poți face tu, Gigel din Zimnicea? Către cine îți canalizezi furia? Puterea democratică? Votul?

De fapt, nu cred că există „băieți deștepți”, nici „oligarhi”. Există NUME și PRENUME, date clare ale furtului și amploarea caracatiței. Dar nu poți spune nimic concret. Pentru că din partidul tău lucrează cu ăia, ori ar putea s-o facă. D-aia șmenuri demonstrate (de tip Dan Voiculescu, Ghiță și cine mai are vreo trompetă media și a făcut nasoale) sunt adânc sub preșul politicienilor. Că ei se duc la aceste televiziuni să-și spună placa difuză. Să spui anti-PSD în curtea lui Voiculescu e ridicol. Dar se poate și se face. Și lucrurile convin, pentru că oamenii confuzi sunt ușor de manipulat. Nervoși și confuzi sunt o plăcere.

Acestea fiind zise, mi-ar plăcea să cred că politicienii au un respect ghiduș pentru actul și procesul justiției. Dar mai mereu se demonstrează că ce îi blochează în subtilități e mai degrabă încrengătura de relații.

**Nu vreau să le dau nume. Îi știți. Sunt _politicienii sociabili_.**

---

---
title: "De citit în drum spre casă – 1355"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1355/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Pariurile au acaparat (și) SUA. (engleză) Ce este bigorexia și cum îi afectează pe băieți. Adică să vrei mușchi mai mari. (engleză) Controlul parental nu ajută senzațional de mult cu dependența copiilor de social-media. (engleză) Depresia are legătură cu osteoporoza."
last_modified: "2026-02-18T18:08:41+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă – 1355

- Pariurile au acaparat [(și) SUA](https://www.axios.com/2026/02/08/polymarket-kalshi-draftkings-fanduel-betting?utm_medium=email&utm_source=ten_tabs&utm_campaign=&position=2&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=196fda74-a3f8-44f4-a6d2-b76b506cfee1&url=https%3A%2F%2Fwww.axios.com%2F2026%2F02%2F08%2Fpolymarket-kalshi-draftkings-fanduel-betting). (engleză)

- Ce este [bigorexia](https://www.huffpost.com/entry/bigorexia-is-on-the-rise-heres-what-parents-should-know-goog_l_6984d093e4b03d97392766bd?utm_medium=email&utm_source=ten_tabs&utm_campaign=position=6&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=1ec3c824-8073-42ee-9fb7-a978a5fe318d&url=https%3A%2F%2Fwww.huffpost.com%2Fentry%2Fbigorexia-is-on-the-rise-heres-what-parents-should-know-goog_l_6984d093e4b03d97392766bd) și cum îi afectează pe băieți. Adică să vrei mușchi mai mari. (engleză)

- [Controlul parental](https://techcrunch.com/2026/02/17/metas-own-research-found-parental-supervision-doesnt-really-help-curb-teens-compulsive-social-media-use/?utm_source=www.futureparty.com&utm_medium=newsletter&utm_campaign=sleepcation-all-we-ever-wanted&_bhlid=965be10fe70accf879408b5480345a5b0740b5b5) nu ajută senzațional de mult cu dependența copiilor de social-media. (engleză)

- Depresia are legătură cu [osteoporoza](https://spotmedia.ro/stiri/sanatate/depresia-si-osteoporoza-in-stransa-legatura-ce-este-axa-creier-os-descoperita-de-cercetatori).

- Uniunea Europeană taxează [Shein](https://ground.news/article/eu-probes-shein-over-sale-of-illegal-products-addictive-design_462abb?emailIdentifier=dailyGround&edition=Feb-17-2026&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=daily-newsletter&category=top&subCategory=International) pentru piraterie. (engleză)

- **[Aparate de aer condiționat la ofertă](https://l.profitshare.ro/l/15371610)**

- Un AI dă [miros pozelor](https://www.fastcompany.com/91491092/this-ai-powered-machine-turns-photos-into-smells?utm_source=www.futureparty.com&utm_medium=newsletter&utm_campaign=waiting-for-wasserman&_bhlid=5ecb5c91d66b2f81e433bc77f670b4dafa925839). (engleză)

- Un nou val de [influenceri](https://www.hollywoodreporter.com/business/digital/rise-celebrity-prison-fluencer-1236501589/?utm_medium=email&utm_source=exacttarget&utm_campaign=Today+In+Entertainment+February+16+2026&utm_content=664874_2-16-2026&utm_id=664874&_bhlid=58d49c0f02d05bd12e5e4cbdb21c3ce26d05ec89). Din închisorile americane. (engleză)

- Americanii petrec mai mult timp singuri acasă. Și banii fac diferența. (engleză)

- **[Târgul îndrăgostiților de carte de la Libris](https://l.profitshare.ro/l/15371609)**

---

---
title: "Eu și feminismul"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/eu-si-feminismul/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Atenție, urmează un text lunguț. Mulțumesc anticipat pentru răbdare. Experimentul PressOne La finalul anului 2025, cei de la PressOne (pe care vă încurajez să îi urmăriți și susțineți - cu bani) au propus cititorilor să se înscrie pentru un experiment"
last_modified: "2026-01-23T18:52:39+00:00"
categories: [De bine, De rău]
---

# Eu și feminismul

Atenție, urmează un text lunguț. Mulțumesc anticipat pentru răbdare.

**Experimentul PressOne**

La finalul anului 2025, cei de la [**PressOne**](https://pressone.ro/cum-te-foloseste-tehnologia-un-experiment-care-arata-cate-date-publice-exista-despre-noi-pe-internet) (pe care vă încurajez să îi urmăriți și susțineți – cu bani) au propus cititorilor să se înscrie pentru un experiment în urma căruia să afle ce _știe _internetul despre fiecare în parte, cum ne interpretează pe baza a ceea ce știe, dar și cum se pot utiliza toate aceste date – în avantajul celor care le dețin.

Mi s-a părut interesant, cu atât mai mult cu cât eu ofer **gratuit** informații despre mine internetului. Dar voiam să știu mai multe despre puterea lui asupra mea. Și impresia lui despre mine.

Din fericire [**am fost acceptat în experiment**](https://pressone.ro/cum-te-foloseste-tehnologia-un-experiment-care-arata-cate-date-publice-exista-despre-noi-pe-internet?fbclid=IwY2xjawPLlRBleHRuA2FlbQIxMQBzcnRjBmFwcF9pZBAyMjIwMzkxNzg4MjAwODkyAAEeyyf6_efsRgeJJQAUW4oLQxgfENcpfbszBOg4VplT8jWqGy7rd9kIa-dysco_aem_RVEOtKe9XNFKVCLQuBNGrg). Există și un material **[video AICI](https://www.youtube.com/watch?v=1tOmnRk2QwQ)**.

Sunt lucruri care n-au ajuns în video-ul Pressone, pentru că (_foarte frumix_) miza experimentului nu era să îi tăvălească public pe participanți și să îi expună mai mult decât era necesar pentru a oferi o lecție spectatorilor. Eu am plecat de la filmare destul de tulburat și bacovian.

Dar am înțeles: dincolo de ce am oferit eu gratuit, Internetul și-a luat și păstrat multe lucruri intime (ori care eu credeam că-s intime). Cu instrumente profesioniste oricine poate afla ce gânduri și lucruri am postat de-a lungul timpului, inclusiv în contexte private, dar mai ales când eu credeam că am șters toate urmele. De fapt, principala durere este că urmele nu se pot șterge. Nu există „_crima perfectă” _pe internet, acesta îți păstrează orice pas făcut vreodată, precum o insectă prinsă în chihlimbar. 

Știi poza aia _stânjenitoare_ din liceu, pe care credeai că n-o s-o vadă nimeni niciodată? E acolo. Știi momentul ăla când te-ai enervat și ai înjurat pe cineva pe net? E tot acolo (motiv pentru care sunt tot mai surprins de lejeritatea cu care oamenii se bălăcăresc online). Dacă ai postat e bun postat. Nici Securitatea comunistă nu-ți indexa așa bine viața. Și de aia mai scăpai, mai ardeai un dosar. Să te văd cum _te cureți _online!

Ceea ce e foarte problematic pentru subsemnatul din moment ce în aproape 20 de ani de viață online (hi5, Yahoo, Facebook, MySpace, bloguri ș.a.m.d.) am spus tot felul de gânduri și impresii, cele mai multe sub formă de glume – majoritatea cu care nu mai sunt de acord (pentru că, așa cum se spune în engleză „_I grew out of it”_ – _m-am maturizat din ele_) și care speram să dispară în negura internetului. Ori credeam că „delete” e delete. Țeapă! Ele sunt acolo pentru oricine e dispus și interesat să le scoată la suprafață. 

**Acum vreo 6 ani am făcut o nasoală. **

De altfel, poate cea mai nasoală de când mă știu. Am postat ceva pe Facebook, încercând să fiu funny-edgy, dar și moralizator (buba comedianților care încearcă prea mult, prea des). Prost scris, greșit interpretat, lucrurile s-au rostogolit incontrolabil și foarte repede încât în doar câteva ore am ajuns unde nici nu îmi imaginam: în gura celor din a căror tabără mă consideram (ori speram să fac parte). Oamenii s-au enervat, au dat cu „rușine!”, s-a ajuns și la calomnii, niște _cancelare_, eu m-am enervat de la partea cu calomnia, am zis să vorbesc cu un avocat, bula s-a inflamat mai rău… efectiv o porcărie de pe urma căreia am pierdut timp, prieteni, neuroni. 

În timp subiectul s-a stins, doar ocazional (cam de două-trei ori pe an) apare câte o persoană – de cele mai multe ori sub anonimat – care îmi comentează _random_ la ceva: „_a, Bonea. Ăla care _(calomnia)_”. _Mă enervez, somatizez, trec peste. 

(P.S. – în timp ce scriam textul ăsta fix așa mi-a comentat cineva la o postare…)

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2026/01/image-1.jpeg)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2026/01/image-1.jpeg)

Revenind la experimentul PressOne, problema e că acele mesaje despre mine rămân. Ca și postarea mea. Și uite cum niciodată nu se poate îndrepta ce probabil ai regretat la scurt timp după ce ai postat, și nu poți corecta nici tăvălugul venit după. Știu că sunt victima propriei prostii, dar e fascinant cum ajungi o victimă perpetuă. E ca și cum internetul nu te-ar lăsa să scapi de tine, oricât de mult ai vrea asta.

**Bine, poți scăpa de tot… de tine… știi ce zic?**

Puțin arc peste timp, mi-am făcut cont pe Threads. Fix când apăruse. Câteva zile mai târziu mi-a scris o tânără că postarea mea de acum câțiva ani, citez – „_mi-a distrus viața_”. Mi-am cerut scuze. M-am simțit groaznic să știu că am produs așa daună. Am șters aplicația. 

De ce nu mi-am cerut scuze atunci când am făcut nasoala? A fost un mix de panică și nervi. M-am panicat când am văzut valul, dar m-am și enervat că eram pus să contest ceva ce nu era conform realității (a.k.a. calomnia). Așa că m-am supărat ca țăranul pe sat și aia a fost. De altfel, am o părere despre o parte a bărbaților care în ultimii ani au spus nenorociri misogine în spațiul public, de ce nu s-au repliat cum trebuie (și repede), dar nu cred că mă pot face înțeles în scris așa că rezerv asta pentru o potențială discuție față-n față. Cert e că nu sunt toți niște monștri, așa cum s-a vehiculat. Unii sunt(em) și proști, și speriați.

Handicapul social al unei reacții disproporționate a mulțimii este că proștii speriați sunt îmbrățișați de tabăra Cealaltă și riști să-i pierzi total pentru că „_măcar ceilalți nu mă urăsc de moarte”._

**Și feminismul?**

Eu nu cred că-s feminist. Îmi doresc să fiu, dar nu am ajuns încă la capacitatea de a cunoaște feminismul astfel încât să spun că sunt unul. Mă documentez, respect din principii, caut să perfecționez asta, dar nu sunt sigur pe _feminismul _meu. 

Două lucruri mă blochează: 1. bagajul personal (despre care o să vorbesc mai jos); 2. paradoxurile din feminism (pro sau anti-prostituție? Pornografia eliberează sau obiectivă femeia? Femeile CEO din corporații care exploatează femei la 10.000 de km sunt feministe? D-astea. Că eu sunt de o parte a lor și brusc nu mai sunt feminist pentru opoziție).

Altfel, feminismul meu a fost ceva _luat _din anturaj. Umblând cu un anumit grup politico-muzical în adolescență s-a luat niște feminism pe mine, dar superficial. Și cum el n-a fost cultivat niciodată în profunzime am cărat ani de zile spoiala crezând că fac vreun serviciu cauzei. Dacă sunt feminist înseamnă că sunt unul incomplet, care n-a trecut prin tot ABC-ul. Știu regulile de bază, cele care țin de violență, discriminare, abuz, dar dacă intru în subtilități (unde nici feminismul nu pare aliniat pe o singură direcție) mă pierd. Cunoscându-mi carențele nu-mi vine să mă consider feminist. Adică nu știu ce _tip _de feminist sunt și de care trebuie să fiu. Eu îmi doresc, sincer, să fiu modelul ăla bun.

**Revenind la experimentul PressOne. **

AI-ul care mi-a analizat viața online știe despre mine că-s spoit de feminism, dar mai știe și că în textele și opiniile/glumele postare folosesc un limbaj misogin. E chiar interesant cum într-o postare de blog de acum 8-9-10 ani eram feminist cu cei mai greșiți termeni la înaintare, și cele mai anapoda analogii. Probabil asta se întâmplă când înveți Feminism cu profa de rusă. E ca și cum ai spune că n-ai nimic cu ungurii, evreii, romii, pentru că „iubești bozgorii, jidanii și ciorile”. 

De exemplu, chiar și în regretata postare menționată mai sus eu mă consideram feminist. Adică asta era miza.

Recent am terminat de citit „[**Cum am devenit feministă**](https://nemira.ro/cum-am-devenit-feminista)”, volum coordonat de Ionela Băluță și Emanuela Ignățoiu-Sora. Bun, recomand.

Există ceva ce leagă aproape toate autoarele din volum: cu foarte puține excepții toate au descoperit feminismul la facultate-master, și l-au perfecționat prin studii foarte înalte. Mă rog, faptul că unele dintre ele spun că erau _feministe de mici_ mi se pare nițel… neoliberalism intelectual (pe principiul, „_eu aveam calitatea asta în mine, nu știu de ce nu și alții?”_). Și spun asta pentru că eu nu știu unde e feminismul ăsta într-unii și într-unele când societatea îți spune de la o vârstă fragedă, repetat, ce este și ce face o fată/băiat.

Gesturile de frondă ale unor copile nu le-aș considera neapărat _feministe_, ci mai degrabă ceva ce ține de personalitate. Da, sunt tentat să cred că feminismul se învață, nu te naști cu el, așa cum se învață și misoginismul. Eu, din lecturile și observațiile mele, am observat o legătură puternică între șabloanele de gen și misoginie. Adică încorsetarea genului te limitează dacă ești fată sau băiat. Lucrurile devin și mai interesante având în vedere că există feministe care contestă însăși ideea identității de gen. (Sper să nu greșesc), dar inclusiv Mihaela Miroiu a avut acum ceva timp o postare în care spunea că nu prea e cu identitatea de gen și nu vede legătura cu feminismul (ceva de genu’, gen! – dacă greșesc să mi se spună și șterg/rectific partea asta).

Altfel spus, Feminismul nu se predă la școală, acasă doar dacă ai părinte pe cineva care l-a învățat deja, dar Feminismul e rezervat doar celor mai norocoși/curioși. Studii înalte. Nasol.

Cu mintea de acum îmi dau seama că am terminat 12 clase și nu îmi aduc aminte de vreo lecție despre condiția femeii în societatea românească. Erau niște _caracterizări de personaj feminin_, dar nimic despre contextul și vremurile în care trăiau ele (mai ales în mediul rural). Apoi, am făcut trei ani de Jurnalism și nimic despre femeia în jurnalism (o temă foarte interesantă, nu?). Nimic! Apoi am intrat în câmpul muncii (presă). Bărbații sunt buni la asta, femeile la asta. Atât. Până la #MeToo lumea chiar era altfel. Erau vremuri atât de absurde încât Bendeac râdea de o femeie care povestea că n-a dat bacalaureatul pentru că a fost abuzată sexual și lumea era ok cu asta. Erau vremurile când unele femei făceau carieră din a face pe proastele în emisiuni TV. Atât de anormal. Pe vremea aia, chemat la o discuție pentru un post de scrib la o emisiune matinală, mi s-a zis „_te sunăm noi_” când am spus că aș schimba personajul feminin naiv din emisiune cu unul feminin deștept. Era inacceptabil ca o _asistentă TV _să fie deșteaptă.

Mulți ani mai târziu, interesat de un master (sociologie și devianță) m-am intersectat cu profunzimea feminismului (se întâmpla și după postarea mea, deci exista și interes). Nu zic, eu prost, dar tot 30+ ani aveam când m-am lovit de asta. Nu știu cum vedeți fiecare dintre voi situația, dar eu n-aș lăsa pe responsabilitatea individului orice formă de informare pentru că, poftim!, o temă atât de importantă îi este relevată atât de târziu. Dacă se întâmplă vreodată să se intersecteze cu ea.

**„****_Bonea, te scuzi…”_****. Bă… oarecum?**

Șablonul de gen spune că, bărbat fiind, trebuie SĂ ȘTIU să schimb o priză, să repar un perete, să tai cu flexul – să fac chestii _bărbătești_. Dar n-am de unde să știu asta dacă nu mi se arată. E ca părintele care îți spune la 19 ani că nu știi să-ți gătești, dar nu ți-a permis niciodată să-l ajuți în bucătărie.

Inițierea mea în ale vieții s-a produs într-un cartier marginaș bucureștean. M-am jucat pe afară doar cu băieți (fetele n-aveau voie cu _golanii_). De mic știam că fetele fac _aia, _și băieții _ailaltă. _De exemplu, băieții nu plâng, nu se joacă cu păpuși, nu stau locului și nu pierd când se bat (viața de băiat e foarte _capitalistă _în manifestarea resursei violente – ne batem cu toții ca să câștigăm cu toții, fiind o resursă infinită de victorii la bătaie. Pierzi doar dacă nu te bați – cine fuge de bătaie e un pierzător din start).

Școala e tot un teritoriu al genurilor clare. Facultatea mi s-a părut la fel. (vorbim de anii pre-#MeToo, deci cu secole în urmă). Sunt dintr-o familie în care mama a fost cum probabil ați avut și voi, iar tatăl e un model cunoscut de blue-collar cocoșat de muncă, cu frustrările aferente, viciile aferente, manifestările aferente. 

Plus că, băiat/bărbat fiind, nu există tentația și nevoia de a te documenta despre feminism. Că tu nu suferi. Feminismul în România e un prospect medical pe care îl citești dacă ți-ai cumpărat pastila pentru că te doare. E nevoie de multă înțelepciune (pe care eu n-o aveam) ca să te preocupe durerile altora. Poate te pișcă, dar nu cât să aprofundezi. D-aia eu am tratat subiectul lăutărește. Și am fost norocos de niște prieteni și femei din viața mea care au lucrat cu materialul clientului cât s-a putut. De exemplu, nevastă-mea șlefuiește la mine de când mă știe, dar asta pentru că (probabil) vede ceva în bucata asta de piatră în care s-au sedimentat chestii pe care unele discursuri feministe le ignoră. De altfel, dacă textul ăsta ajunge la voi înseamnă că a primit și „ok”-ul ei, fiind principalul ochi critic din viața mea (muncă despre care putem dezbate dacă e remunerată suficient).

**Conflictul interior**

Există un tip de discurs feminist, revanșard, care mă blochează. E și retorica pe care o simt ca fiind cea mai responsabilă de vântul din pânzele apostolilor lui Andre Tate. E mesajul care mă obligă să-mi urăsc Tatăl (nu neapărat pe tatăl meu, ci Tatăl ca principal motiv și sursă de misoginism. Patriarhul metehnelor relelor). Tatăl nostru care ești pe Pământ, Bărbatul care nu ne-a învățat să fim bărbați. Nenorocitul care, în loc să fie un exemplu bun, a _blue-collărit_.

Mă uit la bărbații care mi-au crescut generația și, cu cât le înțeleg provocările mai mult, cu atât îmi e mai dificil să-i urăsc pentru bube. Firește, pot arăta clar unde au greșit, dar ce să faci mai mult? Să-i scuip? Să-i hulesc? Să-i denigrez? Să-i urăsc de moarte? Mă simt de parcă mi-aș blestema bunica post-mortem pentru că era homofobă. 

Feminismul răzbunător mă pune în imposibila situație de a urâ acel ceva pentru care găsesc motive să iert și să explic – literatura de specialitate ajută aici. Mi s-ar părea nedrept să urăsc pentru necunoaștere, pentru lipsa de informații. E ca și cum ai urâ pe cineva că nu știe ce gust are o mâncare pe care nu a avut șansa să o guste niciodată. Asta nu înseamnă că nu condamni pe nimeni, dar hai să ne uităm și de unde vin și cine sunt cei de pe eșafod.

Motiv pentru care în ultima perioadă m-a preocupat foarte mult tema meseriilor alienante pe care le au foarte mulți bărbați. Șoferi, marinari, curieri, muncitori pe șantiere ș.a.m.d.. Munci care te țin departe de familie, departe de multe informații care îți pot eleva spiritul (facultăți, mastere, contactul cu realitatea copiilor, d-astea). Bărbații ăștia sunt sortiți eșecului dacă soțiile lor descoperă că se poate și că merită un parenting și parteneriat altfel. Iar ei n-au ce altceva să facă pentru că au avut neșansa de un context socio-economic care a însemnat _job rutinier, deprins rapid pentru un venit cât-de-cât și sigur, cu aproape zero șanse de evoluție în altă sferă (_în special psiho-emoționalo-intelectuală). Hai, joac-o p-asta la intersecția dintre Bărbatul Unealtă Perisabilă – „Rolul” Bărbatului ca Provider, și Feminism. 

Sunt foarte curios de o statistică a meseriilor celor care în ultimii ani și-au omorât și agresat soțiile și partenerele. Mie-mi miroase a mult blue-collar. Așa simt eu. 

De aceea, pentru mine Feminismul își îngreunează cu atât mai mult misiunea cu cât nu vorbește în egală măsură și despre clasism, instabilitate economică, ori identitate și șabloanele genurilor. Consider că astea sunt rădăcinile problemei, restul sunt doar manifestări ale bolii și nu rezolvăm mare lucru dacă pansăm periodic.

**Concluzie**

Mi-am învățat lecția. Și am să continui să învăț. Am un băiat și sunt responsabil de ce tip de om o să fie. În același timp trăiesc cu presiunea să nu-i las moștenire ce am învățat eu greșit, dar nici lumea care încă e plină de greșeli. Pentru un milenial crescut în contextele de mai sus nu e ușor să scot _Tatăl Ideal _din mine, și _lumea_ pretinde enorm de la cei ca mine, uneori reușind și să încurce (vreți să vorbim despre cum se păstrează discursul de „bărbat provider”, „fraierul care nu câștigă mai mult ca femeia” ș.a.m.d.?)

Îmi doresc foarte mult să nu greșesc față de fii miu, ca nici el să nu perpetueze problemele cu care încă ne confruntăm. 

Sper ca el să poată spune că e feminist încă de la o vârstă fragedă.

Aveți grijă ce puneți pe net. 

---

---
title: "De citit în drum spre casă – 1354"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1354/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Musk o să fie și mai bogat, mulți vor rămâne fără job-uri. (video engleză) Cel mai bun moment să ai un hobby. (engleză) Bestsellerele anului 2025 la Cărturești Noi descoperiri despre Parkinson. (engleză) Despre Venezuela și dreptul internațional. Antibioticele își"
last_modified: "2026-01-13T13:08:14+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă – 1354

- [Musk](https://www.youtube.com/watch?v=e1Hf-o1SzL4) o să fie și mai bogat, mulți vor rămâne fără job-uri. (video engleză)

- Cel mai bun moment să ai un [hobby](https://www.businessinsider.com/analog-hobbies-antidote-to-ai-brain-rot-career-path-2025-12?utm_source=www.futureparty.com&utm_medium=newsletter&utm_campaign=humanoid-kill-switch&_bhlid=985e778cd7741b728102241ea6e84b22c88f0ace). (engleză)

- **[Bestsellerele anului 2025 la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/15276277)**

- Noi descoperiri despre [Parkinson](https://www.wired.com/story/scientists-thought-parkinsons-was-in-our-genes-it-might-be-in-the-water/?utm_medium=email&utm_source=ten_tabs&utm_campaign=FIREFOX-EDITORIAL-TENTABS-2025_12_22&position=2&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=af5e0b54-8015-4087-9a3f-09d4893c1de6&url=https%3A%2F%2Fwww.wired.com%2Fstory%2Fscientists-thought-parkinsons-was-in-our-genes-it-might-be-in-the-water%2F). (engleză)

- Despre [Venezuela](https://pressone.ro/schimbarea-prin-forta-a-regimului-din-venezuela-sfarsitul-dreptului-international-ca-paravan-pentru-interesele-autocratilor-de-orice-fel) și dreptul internațional.

- [Antibioticele](https://www.frontiersin.org/journals/microbiology/articles/10.3389/fmicb.2025.1728843/full?utm=scidigest) își pierd puterea în România. (engleză)

- **[Câștigă un MacBook Air de la Libris](https://l.profitshare.ro/l/15276273)**

- Ce nu face [România](https://context.ro/ce-nu-face-statul-in-privinta-schimbarilor-climatice/) pentru schimbările climatice.

- Un munte de gunoi s-a prăbușit este 38 de oameni în [Filipine](https://ground.news/article/philippines-landfill-collapse-in-cebu-kills-1-dozens-missing_307545?emailIdentifier=dailyGround&edition=Jan-09-2026&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=daily-newsletter&category=top&subCategory=International). (engleză)

- **[Revoluția prețurilor la eMAG](https://l.profitshare.ro/l/15276271)**

---

---
title: "Viața la granița dintre trei țări"
url: "https://georgeisme.ro/debine/viata-la-granita-dintre-trei-tari/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Toți prietenii și apropiații știu că locuiesc în București, undeva prin sectorul păstorit de Negoiță. Realitatea de la geamul meu este că trăiesc în Basel-ish. Elveția. Bine, nu e foarte elvețian peisajul, dar există ceva în comun cu orașul de"
last_modified: "2026-01-06T09:18:16+00:00"
categories: [De bine]
---

# Viața la granița dintre trei țări

Toți prietenii și apropiații știu că locuiesc în București, undeva prin sectorul păstorit de Negoiță. Realitatea de la geamul meu este că trăiesc în Basel-_ish_. Elveția. Bine, nu e foarte _elvețian _peisajul, dar există ceva în comun cu orașul de la granița dintre Elveția, Franța și Germania: de la fereastra mea pot să văd două țări. Și drapelele lor.

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2026/01/image-1024x697.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2026/01/image.png)

Ambele țări sunt după ziduri și garduri. Și le-au pus singure. Una e un residence de blocuri, alta un residence de vile. În ambele nu pot intra fără să știu pe cineva din interior și să am o _chemare_. Ambele au câte un drapel arborat pe undeva pe teritoriu. Una un tricolor cu lupul dacic pe ea (motiv pentru care sunt tentat să spun că e țara Dacia), iar cealaltă are un drapel similar cu al României (ai spune că e identic), dar n-are cum să fie România pentru că eu locuiesc în România, aici, dincolo de gardurile celor două residence-uri. Așa că cealaltă e probabil România Residence, o țară la fel, dar altfel.

**Cum e să trăiesc vecin cu două țări atât de diferite? **

Dacia mă sperie. Știu că natura existenței ei contestă țara în care trăiesc eu. Lupul ăla pe tricolor nu înseamnă altceva decât o anulare a conceptului în care trăiesc eu. E un gest de frondă la adresa celor din afara teritoriului privat (întregul complex de vile e spațiu privat și o urlă cu semne plasate strategic, ceea ce mă face să mă simt mai _intrus _față de vecinii de la residence-ul de blocuri).

Mi se pare interesant paradoxul Daciei. Acolo trăiesc oamenii nemulțumiți de România, așa cum e ea, dar judecând după mașini și case pare că s-au descurcat foarte bine până să se mute în Dacia (am vaga impresie că în Dacia trăiește un fotbalist celebru). Dacia este o țară privată despre care auzisem cândva (din niște acte și hărți) că nu e fondată pe principii 100% legale, ci mai degrabă dintr-un viciu/vid legislativ legat de niște pământuri pe care s-a construit când n-a fost nimeni atent vreo câteva zile. Gura lumii spune și că s-au uns niște mâini, dar ce știe lumea? Și ce, știm noi geopolitică?

Locuitorii din Dacia sunt fantomatici, dar folosesc infrastructura din România când ies cu mașinile din propria țară. Altfel nu-i văd niciodată și n-am remarcat să existe vreun ritual, vreo paradă de bolizi de Ziua Națională a Daciei, nimeni nu salută drapelul la trezire, nu l-am văzut coborât în bernă în zilele de doliu național (precum omagierea zilei de Turul Doi Înapoi). În Dacia e liniște. Curios, liniștea unui astfel de vecin mă sperie.

În cealaltă țară, România Residence (RR), e mai mult _joie de vivre_. Copiii lor se zbenguie pe undeva prin parcarea țării (e totul doar o parcare și niște blocuri). Blocuri despre care, aceleași voci și hărți, spun că s-au ctitorit tot _pe nașpa _– cum zicem noi în România. Că și acolo era un teren care era-și-nu-era. Dar cine să mai știe după atâtea secole de lupte medievale cu dezvoltatorii imobiliari?

Locuitorii din RR sunt prezenți în viața cetății. Uneori se bălăcăresc dacă își ocupă locurile de parcare, de Revelion au aruncat cu petarde de la balcon (în țara lor poate nu-i legea aia nouă, anti-petarde, care nu e respectată în țara mea).

Cu toate că în RR au ceva spațiu verde pe lângă blocuri (ce risipă de parcare!), cei mai mulți dintre cei cu animale de companiei aleg să-și scoată câinii la defecat în România mea. Asta mă deranjează – de ce să mint?, dar nu mă pun la mintea lor și n-am de gând să arunc dejecțiile câinelui meu (n-am) peste gard. Dacă ajungem să ne împărțim nucleare între noi nu văd un viitor pentru planetă.

La granița celor trei țări e un gard fragil, dar cu toate astea este senzațional de puternic. Îmi e aproape imposibil să intru în vreuna din aceste țări ca să cer o cană de zahăr, ori să ni se cunoască copiii și să se joace împreună. Al meu n-ar putea cu siguranță să intre în Dacia sau RR (fără chemare-viză). Cel mult să interacționeze cu vreunul din copiii din Dacia când e scos la plimbare cu mașina, ori cu cei din RR când își scot câinii să se cace-n țări străine.

**Altfel, nu cred că vorbim aceeași limbă. E posibil să nu avem aceeași monedă și nu m-ar mira să aflu că nici nu trăim după aceleași legi.**

---

---
title: "De citit în drum spre casă – 1353"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1353/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Viața femeii filmată cu șeful ei la concertul Coldplay. (engleză) Țările din America de Sud își protejează afacerile locale de Shein. (engleză) Cadouri originale și gadgeturi Comisia Europeană vrea ca locuințele să fie mai accesibile. Jocurile pentru copii și dependența"
last_modified: "2025-12-24T12:40:20+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă – 1353

- Viața femeii filmată cu șeful ei la concertul [Coldplay](https://www.nytimes.com/2025/12/18/style/coldplay-concert-couple-kiss-cam-woman.html?utm_medium=email&utm_source=ten_tabs&utm_campaign=FIREFOX-EDITORIAL-TENTABS-2025_12_19&position=2&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=31e0ba50-3399-4a0b-bf47-f375b9d43547&url=https%3A%2F%2Fwww.nytimes.com%2F2025%2F12%2F18%2Fstyle%2Fcoldplay-concert-couple-kiss-cam-woman.html). (engleză)

- Țările din [America de Sud](https://restofworld.org/2025/anti-shein-temu-backlash-latin-america/?utm_medium=email&utm_source=ten_tabs&utm_campaign=FIREFOX-EDITORIAL-TENTABS-2025_12_18&position=5&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=fb039877-f8d1-44c7-a65d-5f2d9fb29031&url=https%3A%2F%2Frestofworld.org%2F2025%2Fanti-shein-temu-backlash-latin-america%2F) își protejează afacerile locale de Shein. (engleză)

- **[Cadouri originale și gadgeturi](https://l.profitshare.ro/l/15212808)**

- [Comisia Europeană](https://www.g4media.ro/comisia-europeana-ia-masuri-pentru-ca-locuintele-sa-devina-mai-accesibile-in-intreaga-europa.html) vrea ca locuințele să fie mai accesibile.

- [Jocurile pentru copii](https://hotnews.ro/video-explicativ-jocurile-pe-care-le-dam-copiilor-ajung-sa-cultive-dependenta-de-cumparaturi-inca-de-cand-ai-12-13-ani-2131927) și dependența de shopping.

- Efectele hipsterizării [Oborului](https://substack.com/home/post/p-181874123?fbclid=IwY2xjawO4tWVleHRuA2FlbQIxMABicmlkETBmNnlTTXdDeDhWbEJLNEJFc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHkHwI_FOYy7-xEUlalKk5gTYVFr3PIFXLxpJht1HKscCJaJemwGiERZ9ABzl_aem_aSGQy4lBf_l5U6E7JjVJ4g).

- **[Secret Santa la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/15212795)**

- [Sunetul](https://ground.news/article/89b59971-ac04-4961-bffb-37848e4e9546?emailIdentifier=blindspotReport&edition=Dec-24-2025&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=blindspot&utm_campaign=) care deranjează muncitorii. (engleză)

- Cum se transformă [spitalele pentru boli mintale](https://www.npr.org/sections/shots-health-news/2025/12/22/nx-s1-5644745/serious-mental-illness-psychosis-psychiatric-hospital-schizophrenia-crime-prison-ohio?utm_medium=email&utm_source=ten_tabs&utm_campaign=FIREFOX-EDITORIAL-TENTABS-2025_12_23&position=1&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=68a047b7-e31b-4aca-a532-585ebc1dbd67&url=https%3A%2F%2Fwww.npr.org%2Fsections%2Fshots-health-news%2F2025%2F12%2F22%2Fnx-s1-5644745%2Fserious-mental-illness-psychosis-psychiatric-hospital-schizophrenia-crime-prison-ohio) în închisori. (engleză)

- Cum să vorbești cu o persoană [în doliu](https://psyche.co/guides/how-to-talk-to-someone-whos-grieving-and-be-supportive?utm_medium=email&utm_source=ten_tabs&utm_campaign=FIREFOX-EDITORIAL-TENTABS-2025_12_23&position=7&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=af0f3262-7628-4e3d-a873-018f60ce7cfc&url=https%3A%2F%2Fpsyche.co%2Fguides%2Fhow-to-talk-to-someone-whos-grieving-and-be-supportive). (engleză)

- **[Electro Week la eMag](https://l.profitshare.ro/l/15212794)**

---

---
title: "Norocul meu"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/norocul-meu/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Dacă îmi iau viața la bani mărunți sunt multe momente care au contribuit la starea mea actuală. N-aș schimba nimic din ele (bune sau rele) știind că ăsta-i rezultatul. Și în ciuda faptul că mi-ar lua o altă viață să"
last_modified: "2025-12-15T17:38:16+00:00"
categories: [De bine, De rău]
---

# Norocul meu

Dacă îmi iau viața la bani mărunți sunt multe momente care au contribuit la starea mea actuală. N-aș schimba nimic din ele (bune sau rele) știind că ăsta-i rezultatul. Și în ciuda faptul că mi-ar lua o altă viață să enumăr toate punctele și conexiunile cruciale, două aspecte au o poziție fruntașă în această listă.

**Familia mea n-a câștigat niciodată la Loto**

O amintire foarte particulară a copilăriei mele constă în momentul din săptămână când tata băga un bilet la 6/49. Era un ritual interesant, mă lua cu el, eu primeam un loz, el își alegea numerele și plecam de acolo încrezători că „_săptămâna asta iese_”. Mai ales dacă alegeam și eu șase bucăți. N-avea cum, copilul are mână norocoasă că e copil.

N-a câștigat niciodată premiul cel mare. Doar micuțenii cât să-și spună că și-a acoperit costurile de pe bilete. Dar marele premiu ne-a ocolit, uneori cu o ironie fină (picând fix numerele de lângă cele alese de tata). Motiv să-și spună că-s _aranjate_. Și să mai bage o fisă.

Dar a fost un noroc fantastic să nu câștigăm. Am puternica senzație că o sumă atât de mare, în buzunarele noastre în anii 90, ne ruina ca familie și indivizi. Mă și văd la cafele cu tot felul de Poponeți, asta dacă nu-și selectau anturajul doar la copii de tați securiști. Cred că atât de mulți bani ne duceau la sapă de lemn.

**Părinții n-au plecat la muncă în străinătate**

Ai mei au trăit post-comunismul ca cei mai mulți dintre părinții noștri. Au făcut pe dracu-n patru să fie ceva bun pe masă, să fie facturile la zi, haine bune, curate, bani de educație, ba chiar puțin extra comparativ cu alții. Raportat la vremurile respetive nu mi-a lipsit nimic, ba chiar eram printre puținii norocoși cu bani de buzunar la școală.

Și cu toate că le-a fost greu, n-au plecat niciodată la muncă în străinătate. Știu că au mai existat discuții. Ba chiar într-o perioadă mama se gândea să se alăture sutelor de mii de femei plecate peste hotare, „_doar pentru câteva luni, maxim 1-2 ani”. _Până la urmă nu s-a mai întâmplat asta, s-a tras din greu aici.

Căutam niște date despre numărul copiilor care între 1990 și 2025 au crescut fără cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate și nimic nu e clar, dar ne învârtim pe la 1.100.000 – 1.200.000 de copii români care în toată această perioadă au petrecut niște ani fără cel puțin un părinte plecat la muncă.

M-am gândit la toate astea citind **[Camping ](https://polirom.ro/ego-proza/8575-camping.html)**de Lavinia Braniște, una dintre cele mai apreciate cărți ale anului 2025. Cartea este atât de bună încât doare.

În contextul recentelor discuții despre ce au de citit copiii români la școală, ce literatură să le facă poftă de literatură, Camping ar trebui să fie lucrare de căpătâi, ba chiar subiect de Bacalaureat. M-aș mira să nu le placă din moment ce e despre mulți dintre ei. Și nu neapărat pentru vreo caracterizare de personaje (ceea ce oricum trebuie), ci mai degrabă pentru _caracterizare de context._ E vorba despre o româncă, mamă, plecată la muncă în Spania. Și dinamica dintre ea și țara lăsată în urmă _pentru o scurtă perioadă _(devenită ani de zile), relația cu un fiu pe care l-a crescut prin scrisori, mesaje și apeluri, dar și despre sentimentul de străin la tine acasă și străin în străinătate.

O carte superbă care merită consumată împreună cu filmul documentar „**[Iubirea nu e o portocală](https://www.imdb.com/title/tt14678432/)**” (2022), despre mamele din Republica Moldova care după 1990 și-au lăsat copiii în grija soților și au plecat să muncească în alte țări.

Știu că se discută enorm despre decrețeii, dar în spațiul limitat al dialogului social ar trebui să găsim loc și pentru _badanței _(de la _badante – _îngrijitoare la domiciliu, termen folosit în Italia și devenit simbol al româncelor plecate la muncă_. _La egalitate cu „_căpșunar”_, „_culegător” _ca importanță, dar fără atâta încărcătură _maternă/feminină_).

Mi s-ar părea absurd și sinucigaș social să nu ne întrebăm ce au înțeles din parentalitate copiii crescuți la distanță. Și cum să reparăm această nedreptate socio-economică, ori să ne asigurăm că ea se oprește cândva. Ei cum își cresc copiii? Ce relație au cu părinții lor după atâția ani? Cum stau cu respectul de sine și altele importante? Sunt bine? Sunt fericiți? S-au împăcat cu copilăria? Au acceptat? Se răzbună? Compensează?

Cartea Laviniei Braniște nu e minunată pentru că ne prezintă un context _excepțional_, ci e perfectă pentru că pune bazele unei dureri generale. Ar trebui să ne intereseze cum și ce sentimente îi bântuie pe părinții care s-au simțit nevoiți să-și abandoneze copiii pentru o perioadă nedeterminată. Îmi cer scuze pentru cuvântul „abandonat”, nu vreau să pun conotația negativă pe care o știm de obicei, dar sunt ferm convins că unii dintre ei au simțit o formă de abandon și nu folosesc alt termen.

Pentru 1.1 milioane de copii (astăzi adulți o parte dintre ei) lipsa unui părinte în primii ani de viață e cu siguranță o rană deschisă. Doi e ceva inimaginabil. Mie mi se părea o eternitate când tata lipsea câteva zile (fiind șofer), nu pot să-mi imaginez ce e aia să plece mama/tata cu lunile/anii și să-i vezi pe casetă/video call.

De altfel, societatea zilelor noastre vorbește **deloc** despre meseriile care țin familii întregi separate și potențialele rezultate ale unor astfel de contexte (m-aș hazarda să arunc cuvinte precum „divorț”, „depresie”, „femicid”, „sinucidere”).

În timpul școlii am avut doi colegi ale căror mame erau în Italia la muncă. Cu mintea de acum mă uit retrospectiv la interacțiunea cu ei (și viețile pe care le duceau) și văd lucruri aproape unice în relația lor cu școala, bunurile pe care le aveau (și le primeau din străinătate), banii și ceilalți copii. Sunt ferm convins că mamele lor au făcut tot ce au putut ca să le fie bine, doar că binele material are un uriaș cost emoțional.

Citind Camping n-am putut să nu mă imaginez într-o copilărie fără mamă/tată, ori amândoi, plecați la muncă pe te miri unde ca să-mi trimită bani să termin o școală, o casă, un rost. Nu cred că puteam compensa lipsa lor fizică cu altceva decât opulență.

De ce e important să discutăm și rezolvăm problema celor peste 1 milion de români crescuți fără cel puțin un părinte?

Golurile astea se manifestă ani buni (poate toată viața), de multe ori cu un cost pentru toată lumea. Nu mai spun că și părinții lor (dacă mai sunt în viață) își manifestă – politic? – frustrarea că au fost nevoiți să plece, să sacrifice ani de zile de auto-alienare de cei dragi, ca să se întoarcă la ceea ce percep ca fiind _nimic_, ori _insuficient._

Deci printre noi sunt peste 1 milion de copii și părinții lor, bușiți din fașă și gata oricând să răzbune nedreptatea la care au fost supuși. Și frustrarea lor e _pe țară_. Pe ea se răzbună dacă vor s-o facă.

Cum crezi că or s-o facă? Cum ai face tu?

---

---
title: "De citit în drum spre casă – 1352"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1352/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Influencerii și jocurile de noroc. Negoiță și drumul lui. Fotovoltaice & panouri solare la ofertă de la Mathaus Despre Ciceală și rezultatul ei la alegeri. Călin Georgescu o să fie judecat pentru propagandă legionară. Fără social-media pentru australienii sub 16"
last_modified: "2025-12-10T13:22:19+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă – 1352

- [Influencerii](https://pressone.ro/mare-cadou-in-link-ul-din-bio-cum-sunt-promovate-de-catre-influenceri-jocurile-de-noroc-pe-social-media-cu-toate-ca-legea-interzice-asta) și jocurile de noroc.

- [Negoiță](https://buletin.de/bucuresti/drumul-lui-negoita-peste-magistrala-de-gaze-inchis-de-comitetul-pentru-situatii-de-urgenta-prefect-la-constructia-drumului-s-au-folosit-gunoaie/) și drumul lui.

- **[Fotovoltaice & panouri solare la ofertă de la Mathaus](https://l.profitshare.ro/l/15078696)**

- Despre [Ciceală](https://hotnews.ro/ce-ne-spune-procentul-obtinut-de-marxista-ciceala-despre-elefantul-din-camera-pe-care-l-ignoram-plus-alte-lucruri-mai-putin-discutate-dupa-alegerile-din-bucuresti-2125353?utm_source=facebook&utm_medium=postare&utm_campaign=facebook_hotnews&fbclid=IwY2xjawOkxZNleHRuA2FlbQIxMABicmlkETBmNnlTTXdDeDhWbEJLNEJFc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHl40Cgcd-mywnOU_qHiwdD71qEEDvXSHObpFwnU2CLFUvN63ohxf8llGNkIE_aem_EAD2UCw_YLJiiYrR5K_VBQ) și rezultatul ei la alegeri.

- [Călin Georgescu](https://www.libertatea.ro/stiri/proces-calin-georgescu-propaganda-legionara-judecatoria-sectorului-1-5550805) o să fie judecat pentru propagandă legionară.

- Fără [social-media](https://ground.news/article/australias-world-first-social-media-ban-for-under-16s-comes-into-effect_e20d22?emailIdentifier=dailyGround&edition=Dec-09-2025&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=daily-newsletter&category=top&subCategory=International) pentru australienii sub 16 ani. (engleză)

- **[Surprize de Crăciun la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/15078695)**

- [Prima doamnă a Franței ](https://ground.news/article/frances-first-lady-calls-feminist-protesters-stupid-btches_20a461?emailIdentifier=dailyGround&edition=Dec-09-2025&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=daily-newsletter&category=top&subCategory=International)a înjurat feministe care protestau. (engleză)

- Autoritatea morală a [animalelor](https://www.noemamag.com/the-moral-authority-of-animals/?position=5&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=68d7d200-eecd-4546-970d-ad45e7f39f9c&url=https%3A%2F%2Fwww.noemamag.com%2Fthe-moral-authority-of-animals). (engleză)

- Un sport mortal pentru copii: [motocrosul](https://eu.usatoday.com/story/news/investigations/2025/12/04/motocross-death-kids-teens-deadliest-sport/87379050007/). (engleză)

- **[20% reducere la Libris](https://l.profitshare.ro/l/15078694)**

---

---
title: "De citit în drum spre casă – 1351"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1351/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Loteria cimitirelor în Paris. Șansa ta să te îngroape lângă Jim Morrison sau Oscar Wilde. (engleză) Cazul medicului Cristian Andrei crește. Raftul cu prețuri super prietenoase la Cărturești Ce vor arhitecții de la noul primar al Bucureștiului. Locurile de muncă"
last_modified: "2025-11-25T09:31:23+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă – 1351

- **[Loteria cimitirelor](https://ground.news/article/final-resting-place-with-jim-morrison-and-oscar-wilde-in-paris-with-a-lottery-to-a-grave-among-the-stars?emailIdentifier=offbeat&edition=Nov-12-2025&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat)** în Paris. Șansa ta să te îngroape lângă Jim Morrison sau Oscar Wilde. (engleză)

- Cazul medicului **[Cristian Andrei](https://pressone.ro/o-cariera-de-abuz-alte-7-femei-il-acuza-pe-medicul-cristian-andrei-de-abuzuri-sexuale-relatarile-se-intind-pe-o-perioada-de-peste-20-de-ani)** crește.

- **[Raftul cu prețuri super prietenoase la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/15031656)**

- Ce vor arhitecții de la noul primar al **[Bucureștiului](https://buletin.de/bucuresti/solicitarile-arhitectilor-din-bucuresti-pentru-viitorul-primar-al-capitalei-finalizarea-noului-plan-urbanistic-general-digitalizare-si-concursuri-de-solutii/)**.

- Locurile de muncă unde **[se îmbolnăvesc angajații](https://www.cityam.com/uk-faces-urgent-crisis-on-workplace-sickness-review-says/?utm_medium=email&_hsenc=p2ANqtz-9RqPqrhby2svzy69BUSCU1RLOQhEjwM7FuUL2v1QT46GQcY5-q9r3OjXtymjGFD8sDRpTY_td9jBlnLd663SDbMr02FA&_hsmi=122249980&utm_content=122249980&utm_source=hs_email)** produc un cost uriaș. (engleză)

- **[Întoarcerea la birou](https://phys.org/news/2025-11-office-deepen-regional-europe.html?utm_medium=email&_hsenc=p2ANqtz-_gi64GGKOKN_CaYxUakZpSKcdeoVvjphX4UnOj-EzzDyQNeIUTOCnPFHODiRkS41fWGA9APSkL4aHr4jmmlcIal4qqwg&_hsmi=122249980&utm_content=122249980&utm_source=hs_email)** înseamnă o accentuare a discrepanțelor sociale și regionale. (engleză)

- **[Reduceri la MatHaus](https://l.profitshare.ro/l/15031655)**

- **[Rock-ul românesc](https://www.mdpi.com/2504-2289/9/11/296?utm=scidigest)** are multe în comun cu manelele.

- Î**[n București ](https://hotnews.ro/video-alegerile-din-bucuresti-nu-ti-ofera-nimeni-o-garsoniera-gratuita-de-ce-ti-ar-da-loc-de-parcare-gratis-dar-nimeni-nu-le-explica-oamenilor-asta-o-experta-spune-ce-este-gresit-2112893)**se construiește într-o logică a anilor 50-60.

- De ce e periculos **[„cumpără acum, plătește mai târziu”](https://www.vox.com/life/469760/klarna-affirm-afterpay-black-friday?utm_medium=email&utm_source=ten_tabs&utm_campaign=FIREFOX-EDITORIAL-TENTABS-2025_11_24&position=3&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=cb5fd1a7-939e-496d-88c4-6a8d93d4cd87&url=https%3A%2F%2Fwww.vox.com%2Flife%2F469760%2Fklarna-affirm-afterpay-black-friday)**. (engleză)

- **[20% reducere la Libris](https://l.profitshare.ro/l/15031653)**

---

---
title: "Calmul disprețuitor în fața ticăloșiei universale"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/calmul-dispretuitor-in-fata-ticalosiei-universale/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "O să fie lunguț. Ca să știți. Piața se „autoreglează” de nu se poate, de ani de zile Eram la Craiova și terminasem lectura adusă de acasă așa că am început să scanez biblioteca socrilor. Mi-a sărit în ochi coperta"
last_modified: "2025-11-15T18:01:50+00:00"
categories: [De rău]
---

# Calmul disprețuitor în fața ticăloșiei universale

O să fie lunguț. Ca să știți.

**Piața se „autoreglează” de nu se poate, de ani de zile**

Eram la Craiova și terminasem lectura adusă de acasă așa că am început să scanez biblioteca socrilor. Mi-a sărit în ochi coperta colecției Adevărul, Émile Zola, „_La Paradisul femeilor”. _Nu citisem nimic de la acest clasic, dar nici n-aveam foarte mult chef de evergreen-uri. Îmi era că-i ceva cu romantism simandicos, povești de dragoste cu femei în crinolină și băieți spilcuiți care dorm în chirii mizerabile, scumpe și înghesuite (la Cluj). Eu ignorant. L-am întrebat pe amicul ChatGPT care-i faza, o scurtă descriere a cărții, și mi-a spus că e o carte care, printre altele, tratează subiectul dezvoltării urbane din Parisul perioadei 1852-1870, că e despre consumerism, capitalism, clase sociale, muncă, clasism ș.a.m.d.. Opa!

Cu toate cele enumerate mai devreme, povestea aia de dragoste între fata săracă și băiatul bogat își face simțită prezența de la început (se pun bazele ei), dar toată manțucăreala asta înseamnă doar vreo 10% din ce are cartea de oferit, ceea ce m-a bucurat. Am văzut destule seriale cu Natalia Oreiro și Thalia când eram copil, mi-a ajuns de acest fir narativ.

Altfel povestea romantică e simpluță și previzibilă ca un film de pe Hallmark. Denise e o tânără de 20 de ani, săracă lipită și cu doi frați mai mici după ea, care ajunge la Paris sperând să găsească ceva de muncă și un sens în viață. Ceva ghinioane, apoi niște noroc, ajunge să se angajeze pe sales la magazinul (proto-mall-ul) lui Octave Mouret. Magazinul se numește „_La Paradisul femeilor”._ Octave ăsta era mare shau (/șau/) prin Paris, vrăjea femei cu magazinul lui și mare escroc sentimental. Denise, plăpândă, s-a amorezat repede de el (avea harneală, prestanță, nimic de zis), dar ăsta a reușit s-o scârbească repede cu atitudinea lui de cafenea pe Decebal (București, Dorobanțiul accesibil a.k.a. lux accesibil). Long story short, niște dinamică de tip „Fifty Shades of Grey”_, _adică „_ce interesantă e tipa asta care nu mă place, pe mine care sunt dorit de toate!”_, Octave se deprimă că nu-l vrea Denise, asta îl vrea dar e timidă și nesigură că-l știe și ușor gherțoi, iar pentru că Zola nu era R.R. Martin și n-avea chef să omoare personajele principale (cu toate că omoară și el destule) îi lasă pe ăștia doi să se iubească până la adânci bătrâneți – în finalul cărții.

**The end la asta, hai să trecem la celelalte aspecte.**

Totuși, Zola nu e degeaba poreclit „Tata Naturalismului”. De ce? Pentru că e fiert pe descrierea realității. Citești „_La Paradisul femeilor_” de parcă te-ai uita la un documentar. Este absolut încântător.

Zola îți arată și mafia imobiliară apărută cu ocazia reconstrucției Parisului din perioada respectivă, niște șpărle făcute de rechinii imobiliari în timpul transformărilor haussmanniene (ăla care a venit cu ideile cum să arate Parisul de azi), cum s-au dezvoltat clasele sociale în raport cu job-urile din piață și unde locuiau, dar cel mai important – ce impact au avut centrele comerciale asupra micilor întreprinzători. Că aici e o mare (poate cea mai mare) tensiune a cărții. Octave, spaima la femei, cumpăra clădirile din apropierea magazinului și își mărea business-ul, ajungând să vândă sub același acoperiș mai multe tipuri de produse, și eventual mai ieftin pentru că își permitea marja. Îi distrugea pe comercianții care vindeau doar o treabă, în magazinele clasice. Octave atrăgea mai mulți clienți, te duceai după mănuși și pierdeai vremea (și banii) cumpărând un costum, o pălărie ș.a.m.d.. Lucruri care până la _Paradisul femeilor_ erau mereu în magazine separate și specializate (cartea subliniază și aspecte care țin de Trendyolizarea/Temuizarea mărfurilor).

Octave știe și cum să aranjeze vitrinele, cum să facă ofertele, pachetele de produse, cum se face un _customer journey_. Omul ăsta, la 1860, știe marketing cum (încă) n-am văzut la mulți antreprenori din România 2025. Cartea lui Zola e bombă și pentru pasionații, interesații de marketing/publicitate.

Sunt multe lucruri interesante (falimentul business-urilor mici, încăpățânarea de a nu se adapta la piață, statul spectator la _tentativele _de monopol, consumerismul orbesc, manipularea consumatorilor – în special consumatoarelor), dar cel mai mult m-au atras similitudinile vizavi de modul în care _Afaceristul _se raportează la mâna de lucru ieftină și cum piața se „autoreglează” mereu în beneficiul capitalului, nu al muncitorilor. Lucruri care se tot întâmplă de la Zola încoace.

Octave știe că în anumite momente ale anului vânzările nu merg. Așa că face ce se întâmplă și-n corporațiile de azi: dă afară oameni. Știe că o să-i angajeze din nou, la nevoie, eventual pe bani mai puțini că-s disperați și mor de foame. Sună cunoscut?

**Octave știe că nu există end game pentru domeniul lui, așa că miza este să înghită deliberat competiția. **

În sistemul ăsta economic în care idealiștii spun „_să lăsăm privatul să-și facă treaba ca să fie bine la toată lumea_”, realitatea este că unul singur vrea să trăiască și să prospere. Că nu poate, că-l încurcă Statul care îi pune piedici când vrea să monopolizeze, e altă poveste și ghinionul_ Afaceristului_.

Dar Octave arată tuturor că viața în actualul sistem economic nu e un joc de Monopoly la care participanții se plictisesc și spun „_bă, gata că e târziu, hai să calculăm fiecare cât a agonisit și câștigă ăla cu mai mult, dar plecăm acasă fiecare cu niște bunuri și resurse.” _În realitate (ca și-n jocul Monopoly), câștigă ăla care ÎI FALIMENTEAZĂ pe toți ceilalți. Ăsta este end game-ul sistemului actual. Că el se „_autoreglează”_ nu e meritul pieței, ci al reglementărilor care nu permit monopol (motiv pentru care și amendează cartelul).

În „La Paradisul femeilor” vedem ce înseamnă o piață/societate/viață în care nimeni nu spune „_alo, băi Octave, trăițar famelea, bravo! Ești șmecher, știi să vinzi și umbrele și ghete și alendeloane! Bravo. Uite un ou cu zeamă și o medalie cu Locul 1 la Capitaliștii au Talent 1860, acum ho prrr că lași oameni pe stradă și eu, Statul – pe care-l înjură toată lumea, trebuie să fac ceva cu piulițele tale”._

**Cea mai bună perioadă să fii stângist, cea mai proastă perioadă să fii stângist**

Citeam cartea lui Zola și-mi spuneam că se potrivește de minune și cu multe aspecte ale zilelor noastre. Precum discuția despre AI-ul care o să fure locuri de muncă. „La Paradisul femeilor” poate să fie și „La Paradisul AI-ului”.

Am întrebat 100 de IT-iști și oameni care știu să instaleze Windows-ul și am aflat că nu e chiar așa simplă treaba. Adică AI-ul nu fură joburi, mai degrabă „înlocuiește”, pentru că _înlocuiește _sună mai puțin dramatic pentru cei care nu vor fi afectați de avântul tehnologic. E important să folosește cuvintele cum și când trebuie. Un job _furat_ e ăla pe care îl ai tu. Un job _înlocuit _e ăla de pe urma căruia faci profit. Și cum bula care _face_ AI profită de pe urma lui e normal să-i vadă pe amărăștenii loviți de AI ca fiind _înlocuiți_. AI-ul _înlocuiește_ o vânzătoare, dar (încă) nu poate _fura _job-ul unui IT-ist.

E important cum folosim cuvintele, pentru că așa erau și **[ludiții](https://en.wikipedia.org/wiki/Luddite)** pe la început de secol 19. Când antreprenorii vremurilor au zis la summitul Concordia 1811 că renunță la oameni pentru aparate n-au spus că războaiele de țesut „fură” job-uri, ci „înlocuiesc”. Și apoi au plătit Digi&Antenele&Influencerii vremurilor ca „ludit” să devină sinonim cu „_anapoiat care nu iubește tehnologia și să fie bine ca să nu fie rău”._

Eu nu știu dacă AI-ul o să fure/înlocuiască și job-urile alea bune, ale oamenilor cu educație și case la Residence, dar până la ei o să lase niște pături sociale fără venit. Și în ciuda discursului „_să învețe altceva, doar nu-și imaginau că or să fie toată viața vânzători/șoferi”_, realitatea e că sunt oameni care n-au avut posibilitatea să învețe altceva. De exemplu, munca de șofer e atât de alienantă încât e greu să învârți de covrig și să înveți și Python. Firește, poți asculta niște podcast-urile șmechere la volan (Zaiafet, Moise ș.a.m.d.), dar reconversie profesională mai greu dacă ai ajuns să faci ceva care te ține departe de familie, în stresul traficului și din care te retragi la final de zi obosit, supt de energie, cu poftă de o bericioaică și să se califice România la Mondial (stereotipuri doar pentru dramatizare).

Dacă AI-ul (mai corect spus, _tehnologia_) o să _înlocuiască _șoferii de TIR ai planetei e o problemă colectivă. Și mare. Și nu știu câți dintre acei șoferi vor avea chef/interes/oportunități să învețe _programare _ca să repare jiclorul AI-ului care nu mai are nevoie de tahograf pentru că e _om _de ispravă și conduce 24/7, fără pauză de bere, grătar, ori că-i arde buza după o friteuză. Și dacă o rezolvi cu șoferii de TIR vin la rând cei de autobuze, dube, taxi ș.a.m.d..

„_Păi și ce facem?” _

Păi Zola ți-ar arăta că Octavii apelează la tehnologie pentru că e profitabilă. Firește, tehnologia mai dă chix, ori _clienții _se bășică pe faptul că nu pot înjura un om (așa că unii Octavi vor spune „_mai angajăm niște d-ăștia până o să fie tehnologia mult mai bună”._ Compania Klarna **[a dat afară masiv](https://www.indiatoday.in/technology/news/story/klarna-says-its-ai-assistant-has-successfully-replaced-700-people-around-a-year-after-it-announced-mass-layoffs-2508130-2024-02-28?utm_source=chatgpt.com)** ca să-ți răspundă AI-ul la telefon. Li s-a părut frumix să lase vreo 700 de oameni fără job? „_Ce vrei boss, ori facem profit ori nu mai facem? Lasă, să învețe altceva! _A venit apoi clientul și a zis „_băi Klarna, trăițar famelea, noi vrem să ne vărsăm nervii pe oameni, nu roboți. Insistăm să facem asta” _(**[vezi textul despre meseria de operator call-center](https://georgeisme.ro/de-rau/o-munca-trista-call-center/)**) și Klarna a zis „_gata, fratemeleu, nu dau eu ce vrea clientul? _și **[a reangajat oameni](https://www.forbes.com/sites/quickerbettertech/2025/05/18/business-tech-news-klarna-reverses-on-ai-says-customers-like-talking-to-people/?utm_source=chatgpt.com)** ca sac de box pentru bubele companiei. Nu știu dacă precum Octavul lui Zola s-a produs o reangajare pe un salariu mai mic, dar cât de greu e de aflat?

Ce voiam să spun e că în fuga după _Sfântul Profit _**empatia** e ultimul KPI din majoritatea zdrobitoare a companiilor. Dacă e. Dacă se poate ieftin și rapid se va face ieftin și rapid, indiferent de costul social.

Așa că Statul, pe care îl înjură orbește tot mai multă lume (pentru că politicieni corupți, dar nimeni n-are chef să vorbim de _lobby_ corporatist), ar trebui să spună: „_frați și surori, înțeleg foamea de profit, văd că vă place să vă alergați pe tabla asta de Monopoly ca apucații. Dacă ăsta e fetish-ul vostru… Dar voi ați folosit niște resursă umană a statului… adică oamenii ăștia erau buni cât erau vânzătoare/șoferi/mână de lucru. Erau minunați că erau și ieftini, da? Așa „proști” au fost buni să pună marfă pe raft, să scaneze, să învârtă de covrig. Eh, voi acum ați descoperit AI-ul și vă lepădați de o resursă care îmi revine mie, Statul, dar o resursă obosită, frustrată, pe care CUMVA, eu, trebuie să o (re)transform tot în beneficiul vostru. Păi nu merge așa, boșii mei. Vă fac infrastructură, ba chiar vă dau niște facilități fiscale, închid ochii la poluare, vă las să beșteliți dezvoltarea urbană (nu vă dați ochii peste cap, voi ăia cu mall-urile)_, _ba chiar vă omor și competiția din partea statului (_piețele agroalimentare_), dar așa nu se mai poate, trăivar Excelul! Nu se poate_. _Trebuie să vă taxez ceva mai mult din profitul ăla care ziceți voi că o să crească cu AI-ul, ca să o dreg cu oamenii lăsați fără job. Vedem, din unii poate scot IT-iști, alții poate se fac pictori, ori își deschid cafenele de specialitate. Ok?”_

Dar în realitatea neoliberală a zilelor noastre Nicușor Dan s-a dus la summit-ul Concordia și a zis pe dos de ce am spus eu mai sus. **[Găsiți aici o destul de completă analiză a discursului lui Dan](https://substack.com/home/post/p-178711150)**, iar Fredrik Persson, președintele Business Europe, a spus la același eveniment Concordia că firmele au nevoie de muncitori calificați – deci firmele au nevoie de piulițe umane de care să se debaraseze când tehnologia îi va putea „înlocui”. Mama lor de ludiți care nu acceptă avântul!

Realitatea inconfortabilă a plăcerii evoluției tehnologice e că unii vor putea să stea _degeaba_. Deranjează gândul ăsta, și **[am detaliat mai multe despre asta aici](https://georgeisme.ro/debine/inconfortabilul-gand-ca-unii-ar-putea-sta-degeaba/)**.

**Și dacă tot suntem la asta…**

Zola mai face o treabă șmecheră în „La Paradisul femeilor”. Arată cum stilul ăsta de societate menține o perpetuă stare de competiție pe statut și consumabile între oameni. Toți se călăresc între ei pe bunuri care, în esență sunt inutile (știu și ei asta dacă îi iei la bani mărunți), și te plictisești de ele la 5 minute după achiziție. Dar pentru că TREBUIE să ai (și aici ajută perfect marketing-ul) ajungi la ce spunea și **[Paulo Freire](https://en.wikipedia.org/wiki/Paulo_Freire)**, că oprimații (prin lipsa de consum de bunuri care dau statut) ajung să internalizeze status quo-ul impus de opresori (cei care produc/promovează consumabilele), internalizează viziunea opresorului despre lume („_nu consumi, nu exiști”_, vezi și **[Zygmunt Bauman](https://en.wikipedia.org/wiki/Zygmunt_Bauman)**) și într-un final ajung să creadă că nu sunt capabili (bine că există _industria motivațională, _să le vândă_ cheia succesului)._

Oricum, oamenii care își permit lux știu că luxul accesibil (ce e în mall) nu e lux. Cum ar spune Zola, „_nu veți îmbrăca niciodată o femeie puțin mai distinsă”_ (se referă la magazinele de masă, a.k.a. mall-ul „La Paradisul femeilor”). **[Veblen](https://en.wikipedia.org/wiki/Thorstein_Veblen)** a zis deja de vreo 100șiceva de ani că bogații au bani de îi enervează și îi cheltuie pe rahaturi doar pentru că pot și vor să se diferențieze de mase. Și cu cât e rahatul mai inutil cu atât e plăcerea mai mare. Și diferențierea. Și ăștia dau trendul, iar când săracii cumpără „inutilul” își dă _lumea bună _ochii peste cap (cum făcea speakerul demotivațional care se hlizea la săracii care-și cumpără telefoane scumpe, de parcă dacă ești bogat și-ți cumperi telefon scump să pozezi mâncare nu e la fel de rău).

O să mă opresc aici momentan, dar urmează o continuare despre meseriile pe care nu le mai vrea nimeni (zugrav, electrician ș.a.m.d.), statutul lor, dar și despre misiunea neoliberală a unor ONG-uri de a crește mână de muncă pentru idealuri corporatiste, pentru că-și imaginează că însemnătatea umană vine fix din cât de productiv ești în marea schemă a profitului. Până nu te transformi în ludit.

Titlul textului e tot din carte, mai exact inspirat de dialogul ăsta:

>
„- Ei haide, calmează-te, încheie Mouret cuprins de milă. N-am să-ți mai spun că nimic nu se întâmplă așa cum dorești dumneata, pentru că, se pare, nu te-ar consola în acest moment. Cred că ar fi mai înțelept să te duci să-i oferi brațul tău doamnei de Boves, decât să faci un scandal… Ce dracu’! Tu care propovăduiai calmul disprețuitor în fața ticăloșiei universale!

**— Bi da, strigă Vallagnosc, dar doar atunci când se întâmpla la alții.”**

---

---
title: "De citit în drum spre casă – 1350"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1350/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Gen Z și brandurile. (engleză) Americanii și încrederea în 2025. (engleză) Reduceri la Cărturești Pariul publicării unei cărți. (engleză) Ce parolă avea Muzeul Luvru la sistemul de supraveghere video? „Luvru” (engleză) Comisia Europeană vrea tren de mare viteză București -"
last_modified: "2025-11-06T09:04:17+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă – 1350

- [Gen Z](https://www.marketing-beat.co.uk/2025/09/02/gen-z-stare-really-matters/?utm_source=substack&utm_medium=email) și brandurile. (engleză)

- [Americanii](https://www.amraandelma.com/us-consumer-trust-statistics/?utm_source=chatgpt.com&utm_medium=email) și încrederea în 2025. (engleză)

- **[Reduceri la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14960372)**

- Pariul publicării [unei cărți](https://thewalrus.ca/the-publishing-industry-has-a-gambling-problem/?utm_medium=email&utm_source=ten_tabs&utm_campaign=FIREFOX-EDITORIAL-TENTABS-2025_10_06&position=2&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=27e73fd9-fca8-4039-af15-620240a92234&url=https%3A%2F%2Fthewalrus.ca%2Fthe-publishing-industry-has-a-gambling-problem%2F). (engleză)

- Ce parolă avea Muzeul Luvru la sistemul de supraveghere video? „[Luvru](https://ground.news/article/louvre-used-louvre-as-password-before-88-million-jewel-heist-report_38eec3?emailIdentifier=offbeat&edition=Nov-05-2025&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat)” (engleză)

- Comisia Europeană vrea tren de mare viteză [București – Budapesta](https://www.libertatea.ro/stiri/comisie-europeana-plan-retea-feroviara-2040-bucuresti-budapesta-5510895).

- **[Black Friday la Karcher](https://l.profitshare.ro/l/14960368)**

- Oamenii care antrenează [roboții](https://www.axios.com/2025/11/04/ai-job-uber-amazon-openai-mercor?utm_source=www.futureparty.com&utm_medium=newsletter&utm_campaign=how-to-train-yourself-out-of-a-job&_bhlid=aaf2d9666e0b3fd9fc16d230ea224812038b7bc8) care le vor lua job-urile. (engleză)

- Despre românii care muncesc în loc să iasă la [pensie](https://pressone.ro/drama-sociala-din-spatele-tragediei-de-la-roma-de-ce-muncesc-romanii-cand-ar-fi-trebuit-sa-iasa-deja-la-pensie).

- Anomalie democratică în [București și Ilfov](https://buletin.de/bucuresti/editorial-anomalia-democratica-si-dezastrul-votului-intr-un-singur-tur-bucurestiul-si-ilfovul-sunt-conduse-de-primari-minoritari/).

- **[Black Friday la Libris](https://l.profitshare.ro/l/14960363)**

---

---
title: "De ce murim pe trecerile de pietoni?"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/de-ce-murim-pe-trecerile-de-pietoni/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Pe fondul dramei din București (o femeie a murit după ce a fost lovită pe trecerea de pietoni) am scris câteva rânduri în newsletter-ul recent. Dar s-au tot adunat gânduri, simt că n-am zis destul și aș vrea să mai"
last_modified: "2025-10-20T14:52:44+00:00"
categories: [De rău]
---

# De ce murim pe trecerile de pietoni?

Pe fondul dramei din București (o femeie a murit după ce a fost lovită pe trecerea de pietoni) am scris câteva rânduri în **[newsletter-ul recent](https://georgebonea.substack.com/p/georgeisme-180)**. Dar s-au tot adunat gânduri, simt că n-am zis destul și aș vrea să mai adaug unele aspecte pe care nu le-am văzut menționate de alții și le consider importante. Mai ales pentru că între timp s-a mai întâmplat o nasoală (explozia de la blocul din București) și n-aș vrea să trecem peste un subiect doar pentru că un altul e mai proaspăt. Ba chiar mi se pare foarte sănătos (civic & mintal) să avem capacitatea de a ne concentra pe mai multe probleme în același timp, învățând să facem un fel de _project management _cu nasoalele care ne înconjoară. Doar așa cred că se pot rezolva multe din ele, altfel riscăm să ne lăsăm copleșiți de valurile de _urât _și să nu ne mai preocupăm de nimic pentru că, inevitabil, ceva o să fie „_și mai și_”.

Până aflăm mai multe detalii despre ce s-a întâmplat în blocul din Rahova (deci răbdare!) putem să concluzionăm o serie de aspecte despre femeia omorâtă pe trecerea de pietoni.

**Dar înainte de toate să vorbim despre relația românilor cu mașinile lor **

Am mai spus și s-a mai scris (în principal în bulele prin care mă învârt în cuget și simțiri) că un procent covârșitor dintre români au o relație aproape _amoroasă _cu mașinile lor. Nu doar românii. Să nu ne considerăm buricul situației. Nu suntem atât de speciali (nici n-avem cum atâta timp cât implică probleme/bunuri globale, a.k.a. _mașini_). Tipul acesta de dinamică se găsește și la bulgari, greci, sârbi, ruși, italieni, americani, argentinieni ș.a.m.d.. Nu e un ceva național, ci mai degrabă un ceva al unei clase sociale. Faci un tabel, vezi ce tip de oameni dorm cu mașinile în pat, tragi linie și ăia sunt. Peste tot. Dar eu o să mă raportez la ai noștri că e mai simplu.

Evident, și amorezații de mașini se împart în mai multe categorii (diesel, benzină, electrică, hibrid etc.), dar baza e aceeași. Mașina este un simbol puternic prin care individul își arată capacitatea, potența (fizică și financiară), nivelul, bagajul. Mașina este și utilă, dar înainte să fie utilă este un simbol. Că nimeni nu intră în showroom și spune „_vreau ceva care să mă ducă din A în B”_, ci toți se duc țintă spre brandurile care le încântă și alte simțuri (mai puțin practice). Există mașini _mai feminine, mai masculine, mai de bogați, mai de familiști. _Fiecare cumpără în funcție de cum poate plia bugetul pe percepție. Dacă bugetul nu e suficient mintea face îndeajuns de multă gimnastică încât să dea _sens _achiziției. Așa se explică șoferii de Skoda. 

Popoarele tinere, care eventual au trecut prin modernitate folosind copie la copie (iar post-modernismul este ceva abstract), au o relație aparte cu bunurile încărcate de statut. Până nu ajung la post-materialism (dacă mai apucă vreodată asta) vor avea mereu indivizi autocaracterizați de consumul pe care îl fac. Și aici pot intra atât bunurile fizice, dar și experiențele (vacanțele). Pentru cei plictisiți de bunuri (pentru că le au, ori s-au relaxat cu gândul și raționalizarea lipsei – „_e ok, nu-s genul care să vrea propriul apartament”_), există și experiențe. Bifează cele mai importante festivaluri, bifează tot ce înseamnă destinații turistice, mănâncă Unde Se Mănâncă, beau Unde Se Bea. Nu e nimic condamnabil, e doar un mod de a exprima relevanță socială. E costisitor, obositor, dar necesar pentru o sănătate mintală cât de cât. Altfel s-ar uita la cât de clar e decalajul între Nevoi Reale – Cât Pot și s-ar sinucide.

**Revenind la mașini**

Ele sunt și vor mai rămâne mult timp un element de frunte al succesului. Fiind un popor urbanizat oarecum cu forța (de Ceaușescu), și trăind în mimetismul cinematografic american, românul vrea urbanul pe care îl știe. Mașini, claxoane, pasarele, autostrăzi în oraș, locuri de parcare, totul drive-thru, totul la un drum cu mașina distanță, plin de viață, „_ca în marile orașe_” (firește, n-a văzut prea multe filme despre/din Amsterdam sau Copenhaga).

Printre primele lucruri pe care le aflu de la românii mutați în SUA este cât de _fascinant _e faptul că în SUA ai autostrăzi cu 5-6-n-jpe benzi din cartier în oraș. Cât de mișto e să mergi pe uriașele autostrăzi suspendate care taie orașele. Cât de tare că ești la 10-15 minute cu mașina de X sau Y. Experiența de pieton le este total extraterestră (și nici nu contează). 

Mașina este cadou de majorat. Carnetul este auto-cadou de majorat. De când mă știu _„orice prost trebuie să aibă carnet”. _Capacitatea, chiar și limitată, de a mișca un volan e pentru mulți o scoatere din foame și din irelevanță. Un prost fără carnet este un prost care e atât de prost încât mai merge și cu autobuzul la muncă – asta dacă poate avea un loc de muncă îndeajuns de bun pentru cât de prost e că nici măcar n-a luat carnetul. 

Este inconfortabil gândul, dar trebuie analizat serios câți oameni care își fac pâinea din condus au ajuns să facă asta din dorință și aptitudine, și câți din faptul că „_altceva n-a fost_”.

Mașina, pentru oameni precum o parte impresionantă dintre români, este o necesitate (de statut) și dacă am avea cea mai performantă rețea de transport în comun. Pentru că răspunde nevoii de importanță și pe asta nu poate s-o rezolve vreun tramvai, tren, troleibuz. 

**Mașina e mai presus de pieton**

Având în minte cele de mai sus, vă invit să urmăriți relația pietoni – mașini, via trecere de pietoni. 

Conduc de la 19 ani, iar în anii de stand up comedy cred că ajungeam să fac și 3-4.000 de kilometri conduși pe săptămână. Prin mai toate orașele țării. Am văzut pietoni și șoferi de peste tot. Știu toate glumele. Clujenii spun că ăia din Alba conduc cel mai prost (poate au schimbat cu Florești), constănțenii se plâng de cei din Tulcea, bănățenii de olteni, bucureștenii de toată lumea (dar mai ales moldoveni). Realitatea e că se conduce prost peste tot pentru că șoferul prost n-are buletin de X, ci apartenență la o clasă socială care nu știe cum să se raporteze la bunul comun (strada) și la valoarea personală în raport cu ceilalți. 

Șoferul prost e în competiție cu ceilalți șoferi. Șoferul prost nu știe că miza e să ajungă toată lumea din A în B, ci crede că doar el trebuie să ajungă la destinație, cel mai repede. Șoferul prost nu vede traficul în ansamblul lui, nu înțelege că dacă încetinește/oprește într-o intersecție și permite să treacă o mașină din altă direcție poate ajuta la decongestionarea unui întreg mecanism. El se uită la ceilalți și vede o întrecere. Dacă, prin absurd!, ar lăsa să se bage altul în față (fără să fie obligat s-o facă) ar ajunge _prostul _situației. Am fost șofer pentru mulți și mi-am auzit de multe ori „_de ce îl lași să se bage în fața ta? Te ia de prost…”. _Orice intersecție din țară poate să fie teren fertil pentru oameni fără mize reale și pe care AVC-ul îi așteaptă la următorul claxon.

Comediantul Radu Isac avea acum 10-15 ani o bucată splendidă despre relația pieton-șofer. Spunea, și reproduc premisa din memorie, că-l enervează șoferii care îi fac semn la trecerea de pietoni să treacă. „_Treci tu! Cine ești tu să-mi spui mie să trec?!”. _Ce voia el să spună e că, în ciuda aparențelor (pietonul e stăpânul trecerii), realitatea e cu totul alta: șoferul e stăpân peste libertatea pietonului de a trece strada. Trecerea de pietoni nu e un serviciu pietonului, ci un deserviciu șoferului la care cel din urmă răspunde cu mărinimie aproape regală. Ca-n gluma cu „_pietonilor, nu mai stați pe telefon când treceți strada că stăm și noi pe telefon și muriți ca proștii”. _Iar George Carlin mai spunea că, în trafic, „_cine conduce mai încet ca tine e un idiot, și cine conduce mai repede e nebun”. _Fiecare stabilește singur de unde începe una și cealaltă. 

Strada este exclusiv a mașinilor. Au suprafața de rulare (undeva la 75% din stradă), iar de cele mai multe ori spații de parcare, ori parchează direct pe trotuar. Deci pietonul e izolat la un 5-10%. Dacă îi are și pe ăia. Strada nu este pentru oamenii care n-au mașină. 

Revenind la urbanizarea forțată de mai sus (ori prea rapidă pentru capacitatea unora de a înțelege cum funcționează urbanul) inclusiv traversatul _aiurea_ este semn de neconcordanță cu realitatea. Urmăriți cum trec unii bătrâni străzile din marile orașe. Parcă-s pe uliță. Probabil ca acolo se simt. Dar în apărarea lor, un oraș cu 30 km/oră ar permite traversarea pe oriunde, astfel încât cei în etate să nu fie nevoiți să ocolească zeci/sute de kilometri pentru o trecere de pietoni.

Zilele trecute conduceam prin Craiova și am lăsat o doamnă să treacă strada (rețineți, _am lăsat – _asta e exprimarea raportului șofer-pieton. ȘOFERUL a LĂSAT un om să treacă strada). Cu toată prioritatea de care dispunea a ales să mărească pasul pe trecere. Femeia de 50-60 de ani aproape că alerga, ca eu să nu aștept. Nu se grăbea undeva, a revenit la un mers normal imediat ce a ajuns pe partea cealaltă. Și nu e un caz singular. Stați 10-15 minute cu ochii pe o trecere de pietoni nesemaforizată și urmăriți comportamentul pietonilor, mai ales când traversează singuri (nu în grup). O să vedeți că unii dintre ei grăbesc pasul. De ce? Să nu aștepte șoferii.

Dacă întrebați _șoferi _o să vedeți cât de nervoși sunt pe pietonii care traversează **singuri** o trecere de pietoni nesemaforizată. Un pieton _civilizat _așteaptă să se adune mai mulți ca el și să traverseze în grup. Semafoarele „inteligente” cu buton (unde pietonul apasă și așteaptă) nu sunt acolo în serviciul pietonului (dar îi lasă o minunată impresie de putere), ci răspunde nevoii șoferilor: poate în următoarele 20-30-40 de secunde se mai adună 5-6 amărășteni fără mașină și ne oprim să treacă cârdul. Modelul olandez face semaforul verde pentru pietoni aproape imediat ce e apăsat butonul. Pentru că nu se pune problema ca acesta să aștepte în ploaie/frig/caniculă după bunăvoința unui șofer. Semafoarele țărilor mașino-centrice spune că pietonul trebuie să-și aștepte rândul. 

Când primarii „optimizează” intersecții (vezi cazul intersecției de la Piața Sudului – București) se gândesc lucrurile doar în beneficiul mașinilor. Pietonul să ocolească, să coboare-urce scări, să ocolească, indiferent că-i bătrân, femeie cu bebeluș, orb ș.a.m.d.. Mașinilor să le fie bine. 

Așa că trebuie să reținem: pietonul nu e stăpân nici pe trotuar, nici pe carosabil, iar pe trecerea de pietoni este un umil „chiriaș” căruia i se permite o scurtă și rapidă trecere.

N-am vrut să încep textul cu asta, dar acum 15 ani am fost bătut pe o trecere de pietoni (o singură noapte de spitalizare pentru ceva investigații la rinichi) pentru că am traversat o trecere de pietoni „prea încet”. Nu-s eu vreun caz singular. Se mai întâmplă ca șoferi să agreseze fizic și verbal pietoni care nu-s _în ritmul _mașinilor.

**Păi și…**

Care-i legătura cu femeia omorâtă pe trecerea de pietoni? 

I se pot reproșa o serie de aspecte acelei femei, dar înainte de a ne uita la faptul că ea alerga pe trecere (mie mi s-a părut mai degrabă _un pas grăbit_, specific pietonilor care respectă orbește confortul șoferilor) să ne uităm la celelalte probleme, alea care salvează vieți și când pietonul este total (dar TOTAL) neatent: respectarea vitezei legale (și micșorarea ei la 30km/oră), treceri de pietoni înălțate peste tot, radare fixe și incontestabile (prea multe amenzi sunt anulate, ceea ce duce la o castrare a Poliției Rutiere), semafoare care prioritizează pietonii și amendarea drastică a șoferilor care obturează vizibilitatea în apropierea trecerilor de pietoni (dubele primind de 3 ori valoarea amenzii maxime).

De asemenea, într-o logică firească a discuției, aplicația Waze este o abominație, iar folosirea ei pentru raportarea poliției sună profund greșit, imoral și ilegal. Iar companiile de ride-sharing ar trebui să pună la dispoziție organelor abilitate viteza înregistrată de șoferii din platforme (precum tahograful șoferilor de camioane) astfel încât Poliția să amendeze cum trebuie cetățenii care nu fac ride-sharing și taximetrism-viteză. Păi ori suntem civilizați, ori nu mai suntem? Dacă Uber vede că Gigi face rides-sharing cu 120 km/oră pe bulevard e responsabil de ce ar putea să se întâmple. Eu ofer steluțe șoferilor de ride-sharing în funcție de conduita la volan. Pentru viteză peste limita legală notarea pleacă de la 3*. În jos.

Vă las să completați la comentarii după suflet și simțiri, dar din partea mea orașul trebuie să aibă o viteză maximă de 30 km/oră (asta însemnând și mai puțin zgomot), viteză demonstrată deja în Finlanda ca fiind suficientă pentru 0 (ZERO) victime într-un singur an. Cine nu e de acord cu asta e complice la toate victimele accidentelor rutiere. Cine vrea să trăiască precum în filmele americane poate să aplice pentru viză. 

Plus că 30 la oră e cea mai bună viteză să te vadă lumea cât ești de șmecher. Te vede mai mult timp.

---

---
title: "De citit în drum spre casă – 1349"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1349/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Scandalul cremei de soare. (engleză) A fost canonizat primul sfânt milenial. (engleză) Promoție la boilere Copiii și competitivitatea. De bine despre viespi. (engleză) Capcana din „cumpără acum, plătește mai târziu”. (engleză) 20% reducere la Libris Drumurile urâte sunt mai periculoase."
last_modified: "2025-10-08T07:17:32+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă – 1349

- Scandalul [cremei de soare](https://www.bbc.com/news/articles/c4gzl41rpdqo?utm_medium=email&utm_source=ten_tabs&utm_campaign=FIREFOX-EDITORIAL-TENTABS-2025_09_08&position=7&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=e7e53a4a-e1b8-4f72-b888-1c3c27482939&url=https%3A%2F%2Fwww.bbc.com%2Fnews%2Farticles%2Fc4gzl41rpdqo). (engleză)

- A fost canonizat [primul sfânt milenial](https://apnews.com/article/leo-canonization-saint-acutis-frassati-vatican-3a90197181f4ea3b7d1e29eff5fb9a01?utm_source=join1440&utm_medium=email&utm_placement=newsletter&user_id=66c4ba605d78644b3a8f1af9&utm_campaign=chartr_20250908). (engleză)

- **[Promoție la boilere](https://l.profitshare.ro/l/14860029)**

- [Copiii](https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/invatarea-copiilor-nu-e-o-cursa-de-ce-echilibrul-conteaza-mai-mult-decat-performanta) și competitivitatea.

- De bine despre [viespi](https://thewalrus.ca/in-defence-of-wasps/?utm_medium=email&utm_source=ten_tabs&utm_campaign=FIREFOX-EDITORIAL-TENTABS-2025_09_05&position=9&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=8bbe936f-2489-4121-aed5-02bbf91261c5&url=https%3A%2F%2Fthewalrus.ca%2Fin-defence-of-wasps%2F). (engleză)

- Capcana din „[cumpără acum, plătește mai târziu](https://thewalrus.ca/how-buy-now-pay-later-seduced-a-generation-and-trapped-it-in-debt/?utm_medium=email&utm_source=ten_tabs&utm_campaign=FIREFOX-EDITORIAL-TENTABS-2025_08_28&position=3&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=1da857ef-746d-4d0d-8ff5-626fdb0fe938&url=https%3A%2F%2Fthewalrus.ca%2Fhow-buy-now-pay-later-seduced-a-generation-and-trapped-it-in-debt%2F)”. (engleză)

- **[20% reducere la Libris](https://l.profitshare.ro/l/14860028)**

- [Drumurile urâte](https://www.planetizen.com/news/2025/08/135867-study-ugly-roads-are-deadlier-too?utm_source=Planetizen+Updates&utm_campaign=676e265fee-NEWSWIRE_2025_08_28&utm_medium=email&utm_term=0_-3318fcfd7c-89148524&mc_cid=676e265fee&mc_eid=cd546f42f5) sunt mai periculoase. (engleză)

- Fără vedete în reclamele la [jocuri de noroc](https://hotnews.ro/fara-vedete-in-reclamele-la-jocuri-de-noroc-incepand-de-azi-noua-regula-intra-in-vigoare-insa-cna-inca-lucreaza-definitia-unei-persoane-cu-notorietate-2077286).

- [63% din oameni](https://www.ipsos.com/en-us/news-polls/trust-in-the-internet-2022?utm_source=chatgpt.com&utm_medium=email) au încredere în internet. (engleză)

- **[Genius Days la eMag](https://l.profitshare.ro/l/14860027)**

---

---
title: "Profitabilitatea unui copil (partea a II-a)"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/profitabilitatea-unui-copil-partea-a-ii-a/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Acum vreo trei săptămâni vă promiteam în textul ăsta că în 2-3 zile revin cu partea a doua a disecției vieții de tată, despre dacă e (sau nu) profitabil să faci un copil. Părinții ar înțelege discrepanța dintre promisiune și"
last_modified: "2025-10-05T09:38:37+00:00"
categories: [Analiză, De bine, De rău]
---

# Profitabilitatea unui copil (partea a II-a)

Acum vreo trei săptămâni **[vă promiteam în textul ăsta](https://georgeisme.ro/debine/profitabilitatea-unui-copil/)** că în 2-3 zile revin cu partea a doua a disecției vieții de tată, despre dacă e (sau nu) _profitabil_ să faci un copil. Părinții ar înțelege discrepanța dintre promisiune și livrare, timpul devenind  o chestie fluidă și imprevizibilă când ai un bebeluș. Poate se putea mai repede, dar niște dinți de lapte și-au cerut ofrandele: timpul, energia, starea de spirit. Mă rog, mai mult timp să rumeg la ce am de spus.

Pentru cine a venit mai târziu la petrecerea asta cu Robby Bubble și mâncare morfloșită între degețele și apoi aruncată pe jos (și n-a avut răbdare să citească prima parte) vreau să fie clar – din nou – că mă bucură teribil tot ce experimentez din poziția de tată și să schimb scutece e cu mult mai mișto comparativ cu alte lucruri pe care le-am făcut în viață (a.k.a. _carieră_). Dar așa cum spuneam și-n textul precedent – și o să continui și în ăsta – societatea și modul în care e construită mă forțează pe mine și mulți alții să nu fim cea mai bună variantă a noastră ca tați și soți. Evident, aceeași durere o resimt și mamele/soțiile, dar cum chinul lor e verbalizat de zeci de ani (și ignorat de tot atâția), m-am gândit să dau o voce și suferinței masculine.

**Mi se pare că tații nu se plâng destul. De ce nu o fac?**

Zilele trecute m-am întâlnit cu **[Doru Șupeală](https://substack.com/@dorusupeala?utm_source=global-search)** la un eveniment și voiam să-i spun ceva despre proiectului lui cu #LegeaBurnout-ului. De curând **[am scris și eu despre o serie de situații în care am fost la limita burnout-ului](https://georgeisme.ro/de-rau/despre-burnout-si-curajul-de-a-spune-pa-unui-job-toxic/)**, dar în textul ăla n-am spus o treabă descoperită recent: există și situații când oamenii se auto-consumă pentru că așa sunt învățați s-o facă.

De exemplu, recent am ajuns în burnout pentru că m-am dus singur acolo (nu angajatorul/colaboratorii). Eu am crescut cu imaginea că bărbatul trebuie să se sacrifice. Total dacă se poate. Narativul general este că bărbatul _trebuie _să moară pentru ceea ce îl face bărbat. Practică nesustenabilă și aberantă în marea schemă a lucrurilor și neconformă cu o bună strategie pe termen mediu și lung (perspectivă pe care blue collarșii nu o au pentru că predominant sunt crescuți cu _short term gratification_ – în ciuda a ceea ce ați crede despre mine, eu am un suflet de blue collar și sunt mândru de el).

Așa că burnout-ul meu recent avea o simplă cauză: percepția despre ce trebuie să facă și cum să se consume un bărbat. M-am consumat pentru că așa e corect și _bărbătește. _

Tații care nu se plâng știu că nu e _bărbătește _să te plângi. Ești un eșuat (Andrew Tate&apostolii săi ar avea alți termeni) dacă nu îți „depășești condiția” și nu reușești indiferent de piedici. Ceea ce e analfabet din motive pe care nu mai pierd timpul să le enumăr.

Bărbații care nu se plâng (nu critică _status quo_-ul) contribuie la falsa percepție că mamele se plâng degeaba, că parentalitatea nu-i grea, că societatea e exact cum trebuie. Poate că lucrurile se vor schimba cu adevărat când ambele voci implicate în creșterea unei alocații vor spune că „_bă, da chiar așa?! Muncim singuri pentru binele comun?!”_.

Bine, cunoscând discursul mamelor („_să fii mamă e cel mai greu job”_) îmi dau seama unde au greșit.

Au poziționat maternitatea ca pe un job, probabil dorind să realizeze o paralelă cu bărbații care mergeau la job în timp ce ele stăteau acasă (ceea ce e greșit din nou, femeile având și job – câmp, fabrică ș.a.m.d. + job casnic) Deci era extra-job. Dar au lăsat de la ele și au zis „_voi munciți în fabrică, noi acasă_”. Sanchi! Dar greșit. NU există job mai greu comparativ cu misiunea de a crește un om. Poate doar dacă ești părinte și munca ta implică să crești și copiii altora. Dar altfel, nimic nu se compară. Cred că „meseria” de mamă trebuia să fie poziționată mult peste orice job _bărbătesc_, iar frustrarea efortului masculin în fabrici, uzine și pe câmp trebuia redirecționată spre sursa problemei, adică lipsa unor venituri suficiente, condiții de viață mizere etc., aspecte pe care o să le detaliez mai jos (fiind încă de actualitate într-o mare parte din societate).

**Tatăl blue collar român din filmele scandinave nu există**

Cu cât sunt mai tată cu atât aflu, văd și întâlnesc cazuri de tătici _neconformi _doleanțelor moderne. Tați care-s mai degrabă neadaptați cerințelor actuale, nicidecum că aleg deliberat să fie paraleli cu misiunea de tată. Sunt sigur că am mai spus asta și cu alte ocazii, sunt dintre aceia care cred că în multe privințe contextul/mediul ne forțează să fim și să acționăm într-un anumit registru. Liberul arbitru e constrâns până devine doar un răspuns aproape firesc la o mână rigidă de opțiuni.

Nu omit faptul că există și patologie, oameni cu probleme, bestii cu chip de om, dar cred că vorbim de un număr mic, majoritatea celor care eșuează având oareșce scuze. Știu că unora nu le convine să audă că oamenii care greșesc au scuze, dar…

Tații blue collar pe care îi văd/cunosc/descopăr nu sunt tații ideali la care visează și aspiră lumea, tații despre care începem să aflăm că pot ajuta la o creștere mai armonioasă și frumoasă a copiilor. În ciuda faptului că unele mame blue collar au descoperit că se poate mai bine (au deschidere la informații noi, flexibilitate mentală la noi metodologii), realitatea socio-economică în care se scaldă o parte a partenerilor nu funcționează precum socoteala aspirațională. E drăguț că aflăm și dorim o familie 100% implicată, ba chiar vedem exemple (în afara bulei), dar suntem în contextul în care o mare parte a a joburilor blue collar nu pot susține o familie, ce să mai vorbesc de a susține și luxul unui parenting ca la manual.

Tații blue collar care nu sunt _pe nou _(„nU vOr Să Se AdApTeZe Și Să ÎnVeȚe”) au job-uri rutiniere, obositoare psihic și (mai ales) fizic, câștigă insuficient pentru nevoile de bază și nevoile aspiraționale, și nu își verbalizează frustrările și nevoile pentru că nu e _bărbătește_ să o faci. Ceea ce înseamnă că se adâncesc în propria mediocritate și inevitabil ajung să refuleze în aspecte care umplu paharul insatisfacției.

Spus și mai tranșant, e lumea plină de bărbați care nu își permit (financiar) luxul de a a-și da upgrade la aptitudinile paterne pentru că au locuri de muncă epuizante, frustrante și insuficiente. Iar încurajările de tipul „_să tragă mai tare/mai deștept”_ sunt pur și simplu mitocănie neoliberală.

**Poziția familiei**

Era un tătic de curând în parc, om al muncii blue collar (cârcă modernă), și se fâstâcea în a spune că dacă dau _Ăștia_ drumul la căldură mai devreme e mâncat pentru că nu-și permit facturi mai mari. S-a simțit confortabil să spună asta de față cu alți tați (lăudabilă intimitatea între bărbați). Mi s-a strepezit carnea pe mine auzind că sunt familii cu două venituri + o alocație și nu pot sta liniștiți când intră căldura în calorifer. Omul era vizibil stresat și nu deborda de vreun consum ostentativ să zici „_vinde, dom’le ceasul ăla scump de la mână și nu te mai plânge că n-ai de căldură”_. E un Gigel ca muuuuulți alții care trăiesc într-un limbo financiar.

Când spun că societatea modernă face parentalitatea aproape imposibilă mă refer în mod special la aceste aspecte și această bulă.

Societatea are nevoie de indivizi noi (că doar nu le face AI-ul pe toate?!), dar în același timp nu vrea și nu își permite indivizi care pierd timpul să crească indivizi. Că sucombează sistemul dacă am pune pauză să creștem oameni mișto, decenți, care nu vor să polueze și să urască. Cam ce spuneam și acum ceva timp când mă refeream la faptul că în capitalism nu ne permitem femei care se simt confortabil cu păr pe mâini. Dacă femeile ar înțelege că pielea cu păr nu e motiv de _vomiță _(și ar spune pas bărbaților cu stomăcel sensibil) am putea asista la o prăbușire a sistemului economic, lamele de epilat fiind albinele polenizatoare ale sistemului economic. Nu se mai cumpără lame? Se concediază oameni, se închid fabrici, se moare de foame, începe război mondial…

Așa și cu creșterea unui copil. Dacă toată umanitatea ar spune „_hai să mâncăm doar ce e pe lângă casă, să ne ajutăm între noi, să fim mai comunitarieni și să dedicăm tot timpul ca să creștem o generație ireproșabilă” _am asista la inimaginabilul. Sistemul economic actual nu își permite comunități autosuficiente, sustenabile și fericite cu puțin.

Asta e cel mai frustrant lucru. Și mă enervează că nu-l observă mai mulți. Societatea modernă pretinde maximul de rezultat parental de la indivizi epuizați și alergați. Dar folosește _divide et impera_, alienând indivizii între ei prin competitivitate financiară. De ce să unești familii și comunități când poți să-i pui să se râcâie între ei în topuri ale consumului? Și cine pierde cursa e prost/slab/nevrednic de ajutor.

Mamele sunt forțate să se întoarcă la muncă la cât mai scurt timp după naștere pentru că altfel pierd cursa carierei. De altfel, sunt n-jpe mii de teorii și metode prin care să grăbești despărțirea mamei de bebeluș. Într-o pură logică capitalistă, copilul trebuie să fie independent de mamă de la o vârstă cât mai fragedă. Dacă mama s-ar putea întoarce la muncă imediat după expulzie, ar fi absolut minunat! O mamă care pierde timpul să crească copilul este o pierdere de om în câmpul productivității. Are cine să aibă grijă de copil! Și dacă n-are inventăm un întreg mecanism care în esență trebuie să fie tot profitabil. Decât să piardă mama timp să crească copilul într-o „_iluzorie și inutilă” _relație mamă-copil, mai bine pierde timp + bani ca să-l crească altcineva. Dintr-o perspectivă capitalistă, tot ce face mama cu copilul (alăptare, jucat cu el în parc, plimbat) e neprofitabil. Cât timp mama muncește se poate profitabiliza hrănirea copilului, altcineva îl poate plimba – contra cost, parcul devine spațiu de joacă pe bani, nu o pârloagă gratuită.

Dacă în trecut copilul era crescut de trib/sat/comunitate+familie, astăzi copilul este crescut de aplicații + adiacente tarifabile.

Am auzit de mai multe ori întrebarea asta în parc la locul de joacă: „_vă ajută cineva? Îl creșteți singuri?” _De fapt, ce vrea să transmită interlocutorul este dacă în procesul de creștere a cetățeanului mic este implicată vreo formă socială non-profitabilă. Iar de cele mai multe ori răspunsul la întrebarea de mai sus este „nu”. E foarte posibil ca generația mea de părinți să fie cea mai solo-generație de parenting de până acum. Pentru că se află la intersecția dintre mai multe _străzi:_

a) distanțare fizică și psihologică de părinți și bunici (metodele și contextele moderne de creștere a copilului alienează generațiile)

b) presiunea carierei care n-are cum să fie întreruptă pentru că altfel ieși din jocul capitalist la care ai tot tras (vezi generația care întârzie facerea copilului pentru că e greu să îți dai seama unde și când trebuie să pui pe pauză cariera)

c) presiunea că un părinte bun este implicat 100%

d) presiunea că un părinte bun își acordă timp pentru sine și cuplu (deci pasează copilul către Altceva măcar pentru o scurtă perioadă de timp)

e) presiunea că se poate întotdeauna mai bun/mai sănătos/mai scump pentru copilul tău, deci o perpetuă competiție cu sinele și ceilalți

Dacă ți se pare că punctele b, c, d și e sunt în antiteză ai observat corect. Ele sunt _mandatory_, toate în același timp, amplificând frustrarea și confuzia indivizilor numiți părinți. Între timp sistemul/societatea se uită din afară la Părinți și îi notează ca fiind „buni/răi” în funcție de cum scorează la punctele a-e.

**Discursul politic și politizant **

Politic vorbind, să facă poporul copii este un deziderat. Politicul iese în față și spune „_creșteți și vă înmulțiți” _pentru a demonstra poporenilor că totul e ok, s-au reglat toate, deci e loc de încă o gură în plus la masa bunăstării. Politicul știe că o mare parte a populației nu poate să se abțină din a face copii (din motive evidente, nu?) așa că tot ce trebuie să facă este să zugrăvească _din marketing _faptul că încă o ființă nu încurcă pe nimeni, ba chiar e binevenită. Cel mult politicul asistă la cum poporenii se ceartă între ei pe subiectul „cine merită să facă copii” și apoi exploatează electoral tema (vezi fascismul).

Cu toate astea, socoteala din pat (ori alte locuri, nu mă bag) nu se potrivește cu cea post-sala de nașteri.

Ca și-n observația lui George Carlin, apărătorii vieții intrauterine (deci anti-avort) sunt într-o proporție covârșitoare super indiferenți la calitatea vieții extrauterine. Totul bine și militant până se naște Mișu. După ce s-a născut e pe barba lui și a familiei cum crește, ce mănâncă, ce aer respiră, ce mașină îl lovește pe trecerea de pietoni. E debusolant să vezi câți se declară anti-avort (și militează pentru asta), dar nu par deranjați de faptul că toți copii care ajung să se nască trebuie să trăiască în ASTA. Asta fiind cu multe nasoale.

Politicul se simte iar confortabil în epoca parentingului neoliberal pentru că se scapă de responsabilitate. Dacă plebea nu pretinde străzi mai sigure, orașe mai prietenoase pentru copii, politicul nu are de ce să investească. E bine că vulgul cere bulevarde largi, viteză mare prin orașe, locuri de parcare, astea se pot profitabiliza. Dacă ar cere spații de joacă, parcuri, liniște ar însemna o pierdere în relațiile economice. Cine vrea străzi mai sigure și liniștite să se mute la Residence unde locuirea decentă are un preț inaccesibil.

Iar toate astea sunt o altă presiune pe familia blue collar (și în principal tatăl).

**Parentingul ca misiune solo**

A crește un copil a devenit dintr-un efort colectiv un efort individual. Fiecare cuplu de părinți (ori părinte singur) este direct responsabil de ce crește, cum crește și rezultatul creșterii. Succesul (mai ales cel glorios) devine pe alocuri și succes colectiv (vezi mândria pentru _valorile naționale_), dar eșecul devine exclusiv un eșec al familie. Nimeni nu pune problema _eșecului național _când el se întâmplă. Corect este să _naționalizăm _și tinerii care eșuează, nu doar pe David Popovici.

Dar în marea schemă a lucrurilor este foarte profitabil să individualizezi paternalitatea.

Actorii implicați în dezvoltarea colectivă ar avea mult de cheltuit dacă ar trebui să investească în acest aspect. Și de ce s-o faci când e mai simplu să muți subiectul discuției? De ce să discutăm despre incapacitatea de a oferi un parc la cel mult 15 minute de casa fiecăruia când am putea să învinovățim locuitorii urbei (constrânși de factori economici) pentru că n-au ales _un cartier mai bun_? De ce să pretindem școli mai bune în orice cartier, când am putea face totul o competiție școlară și economică (prin gentrificarea școlilor _bune_)? Important e să nu vorbim de sursa problemei, ci să întărâtăm tabere create artificial.

Mă opresc aici pentru că ăla mic o să se trezească în 10-15 minute și trebuie să-i dedic următoarele ore, de calitate, din nou cu gândul că o să scot din el un vrednic coleg, angajat, soț, pentru copiii, surorile și frații voștri. Din nou implicarea colectivă lasă de dorit, dar cerința colectivă e maximă.

P.S. – o mare parte dintre corporatiștii cu salarii mari sunt, în esență, tot blue collar. O să detaliez altă dată de ce.

---

---
title: "Profitabilitatea unui copil"
url: "https://georgeisme.ro/debine/profitabilitatea-unui-copil/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Titlul e la derută. O spun înainte să-mi sară în cap apostolii iubirii necondiționate. Firește, copilul este de o valoare inestimabilă, chintesența reclamelor Mastercard. Neprețuit. E un sentiment cu adevărat altfel să-l vezi, să-l iei în brațe, să-i miroși pielea,"
last_modified: "2025-09-13T07:28:23+00:00"
categories: [De bine]
---

# Profitabilitatea unui copil

Titlul e la derută. O spun înainte să-mi sară în cap apostolii iubirii necondiționate. Firește, copilul este de o valoare inestimabilă, chintesența reclamelor Mastercard. Neprețuit. E un sentiment cu adevărat _altfel_ să-l vezi, să-l iei în brațe, să-i miroși pielea, să îți zâmbească (cu toți cei doi dinți), ori să facă buza de plâns pentru că s-a prins că te poate șantaja cu asta. Până la această oră nimic nu m-a emoționat mai tare ca orice mic/mare lucru pe care îl face. Încerc să nu fiu _acel tip de părinte_, nu le spun oamenilor (neîntrebat) ce mai face fiu-miu. Nu cred că-s oamenii fierți pe dieta lui, tranzitul lui intestinal, ori cum doarme. Dar îmi e clar că este fascinant în tot ceea ce face (ca orice bebeluș).

Abia acum înțeleg cu adevărat o postare emoționantă de-a lui [Ovidiu Eftimie](https://substack.com/@eftimie?utm_source=global-search) în care spunea că (parafrazez) a trecut foarte repede timpul și a crescut repede ființa pe care _mai ieri_ o spăla în chiuvetă. Azi îl manevrezi cu o mână, mâine îți trântește ușa de la dormitor în față și urlă că i-ai distrus viața pentru că nu vrei să-l lași să plece pe munte să cânte „Râpa” cu prietenii.

În cele ce urmează o să citiți o părere mai lungă despre cât de profitabil și încurajator este să faci un copil, despre concediu de maternitate, dar și mitul că unii fac copii pentru bani. De fapt, o să încep cu asta.

**E combinație să faci copil pentru bani?**

De mai mult timp aveam o bănuială că discursul „_uNiI fAc CoPiI pEnTrU bAnI!”_ este un cretinism care se găsește la intersecția dintre clasism-rasism-analfabetism științific, dar n-am avut niciodată destul timp să mă aplec asupra subiectului. Plus că informația asta pare mereu veridică dacă sursa ta de informație constă în știrile ProTV/Digi, trompetele cu surdină ale neoliberalismului românesc.

Nimeni nu face copil pentru bani.

Nimeni nu depune (chiar și un minim) efort pelvian, așteaptă 9 luni, trece printr-o naștere și nopți nedormite pentru alocație și cele câteva ajutoare financiare pe care le mai dă statul român. M-ar entuziasma să aflu că există români cu o asemenea strategie financiară pe termen mediu-lung, dar din ieșirile publice ale lui Iancu Guda știm deja că românii n-au educație financiară, n-au perspectivă, sunt pe _short term gratification, _și cum nu-și investesc banii de parizer în S&P 500 nu dau nici un sex neprotejat pe 719 lei/lună (în primii doi ani) + indemnizația (85% din salariu). Orice alți bani mai primești tot nu e profitabil să faci copil (poate cu excepția unei clase sociale care nu are parte de același discurs vituperant, dar o să revin asupra acestui aspect). Copilul era o afacere bună când aveai câmp de muncit și produceai mână de lucru (aviz celor care cred că bunicii lor au fost mereu rodul iubirii).

Încerc să păstrez calitatea discursului la un nivel acceptabil și pentru cititorii care suferă de pudibonderie cronică, dar trebuie să fii complet idiot și să-ți plouă în gât să crezi că România („E pLiNă!”) de oameni care se pun seara în pat și spun „_vrei să facem 719 lei pe lună? Hai că nu mai am bani de pariuri și țigări”. _Și dacă pe ea nu o doare capul se pun să facă un copil ca un act de terorism economic împotriva bugetului la care contribuim cu toții cu același drag și spor cu care oamenii chiar fac urmași pentru bani.

Știu că n-avem educație sexuală în școli (și se vede), dar copiii apar în 99,7% din cazuri din două motive: sunt doriți (deci se muncește în direcția asta), ori „_ups! Credeam că iei pastila, că e perioada aia și că mi-am dat drumul în mine_”. Celelalte motive sunt mamele surogat, ori Iisus Hristos.

Acest discurs are de cele mai multe ori două dimensiuni:

a) Perspectiva rasistă

_Ciudat_, dar țintele discursului „se fac copii pentru bani” sunt preponderent romii. Cumva (a.k.a. materiale de presă) li s-a inoculat majoritarilor că romii fac 5-6-n copii pentru că s-au prins ei că decât să investești în acțiuni NVIDIA mai bine crești invidia românilor făcând copii. Nu pare să aibă nimeni vreo problemă când un gagiu și o gagică (non-romi) fac _o târlă _de copii, chit că poate-s corporatiști cu salarii mari (deci indemnizație mare – deci gaură mare în buget), dar la romi brusc e o problemă. Și influencerii fac copii pentru bani. Știu câteva exemple unde contractele publicitare cred că erau semnate încă de la prima morfologie.

b) Perspectiva clasistă

Acum puțin timp am postat eu o glumiță pe net.

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/09/528180498_25132945219627187_5239344061641998781_n-1024x725.jpg)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/09/528180498_25132945219627187_5239344061641998781_n.jpg)

La asta de mai sus mi-a răspuns, în privat, o doamnă (care se întâmplă să fie și vedetă prin Intact – la Antene). Inițial am crezut că e caterincoasă/ironică în ce spunea despre „dreptul de a face copil” și cum dacă nu câștigi de la X sumă în sus n-ar trebui să faci copil (pentru că un copil are nevoi de bază: scutece, mâncare, iPhone).

Femeia era serioasă și îmi dădea exemple din viața ei, mutată la Residence Ciocolată Dubai printre săraci. Că dezvoltatorul a ridicat opulență zid în zid cu sărăcia lucie (că acolo era pământul ieftin). De la balconul casei vede peste gardul auto-ghetoului cum săracii n-au bani de Pumpkin Spice Latte pentru cei mici, nu-i duc cu mașina la școala bună din București pentru care s-au zbătut să _luare-n spațiu, _nu le oferă condiții. Deci să nu li se dea voie să facă copil.

Că dacă ești sărac (n-a zis de la ce sumă în jos, pentru că „_nu sunt în măsură să mă pronunț pe asta”_) o să crești „_criminali_”. „_Violatori_”. „_Hoți_”. Ce facem cu oamenii cu foarte mulți bani care comit nasoale, ori cresc oameni care fac nasoale? „_Aici e karma… mâna Domnului… dar inconștiența trebuie limitată conștient_”.

Tipul ăsta de mentalitate vine mănușă elitei financiare de tip _nouveau riche_. Bani și spoială în jurul hidranencefaliei (boală când emisferele cerebrale lipsesc aproape complet). Femeia de care vorbesc are și un Master în Psihologia Resurselor Umane. Deci a finalizat atâția ani de școală ca să spună balivernele de mai sus. N-o ajută nici că-i chirurgă în theta healing. Asta ca o paranteză la faptul că ministrul Daniel David e fiert pe calitatea învățământului din rural, în timp ce urbanul produce…

A, și de obicei, (ciudat!), ăia săraci se întâmplă să fie tot romi (ca un rezultat al discursului clasist). Deci doar două lucruri trebuie să bifezi ca rom dacă vrei să faci copil: să ai bani (mulți) și să nu fii rom. Simplu.

În concluzia acestui punct trebuie să înțelegem că discursul „fAc CoPiI pEnTrU aLoCaȚiE” este rupt din retorica anti-asistați social (BauBaul de sub patul lui Năsui&co.), cu o tușă groasă de clasism & rasism. Dacă se întâmplă să ai și bani și pielea albă tot nu ai motive să dormi liniștit. Adepții eugeniei sunt foarte pro-activi când vine vorba de calitatea genetică a poporului: ce zodie ești? De la ce capăt decojești banana? FCSB e Steaua?

**De ce facem copii?**

Chiar nu știu. Mă tot întreb asta de ceva timp și încă n-am găsit un răspuns. Într-o perioadă îmi suna bine teoria egoismului genetic (că vrei neapărat, borcea_nistic, _să ai urmași). Dar probabil e foarte _inconștient _acest gând pentru că pur și simplu nu mă entuziasmează faptul că EU m-am înmulțit. Nu-s chitit să am dinastie, fiu-miu poate să-și schimbe numele dacă vrea, poate să-l ia pe al soției, poate să-și schimbe cetățenia, ori să renunțe la cea românească, să facă ce vrea el/ea/they/them. Mă bucur că am un copil, dar nu mă bucură neapărat că e o extensie a genelor mele, ci mai mult pentru că e atât de simpatic când merge de-a bușelea și rămâne cu capul blocat într-un picior de scaun, ca mai apoi să urle de nervi și confuzie. Pentru asta trăiesc.

De fapt, nici nu contează de ce facem copii (cei care vrem să facem). Important e că cineva face și așa ceva. Că ne place sau nu, că vrem sau nu să-i producem noi, e nevoie de oameni. Cineva trebuie să facă viitori șoferi de Uber, curieri, ITiști, doctori, șaormari. Așa că replici de tipul „_te-am pus eu să faci copil?”_ – auzită în mai multe categorii socio-economice – ar putea să primească un răspuns la fel de tăios și imbecil, precum „_dar ți-a solicitat cineva existența de ții atâta cu dinții de ea?” _Până la urmă, dintr-o perspectivă funcționalistă, copilul (indiferent de etnie, gen ș.a.m.d.) este o viitoare rotiță într-un sistem care poate (și trebuie) să aducă satisfacție și celorlalți. Că părintele nu-și face valet personal. Se fac oameni de care să beneficieze toți oamenii.

De fapt, tipul acesta de retorică (pe care nu pot s-o numesc neapărat _anti-natalistă_, ci mai degrabă anti-comunitarianistă) este o altă expresie a individualismului libertaniarist, unde pare că inclusiv o nouă mână de lucru (zis și „bebeluș”) este o corvoadă (economică) în calea fericirii și a profitului absolut. Un fel de „_ajungeam departe ca specie dacă nu pierdeam timpul făcând copii”. _

Motiv pentru care mi s-ar părea absolut firesc să existe și mai mult ajutor pentru cei care au copil. Dar pentru a înțelege de ce sunt utili _făcătorii de copii_ trebuie să înțelegem puțin provocările lor.

**Profitabilitatea și costul creșterii unui copil**

Scriu rândurile astea de pe canapea, în a prima doua  treia noapte de dormit pe canapea. Nu suntem certați, dar bebelușul e răcit, se trezește cu urlete din 30 în 30 de minute, așa că mama lui a tras paiul scurt (genetic) și s-a sacrificat să „doarmă” singură cu el, ca eu să fiu odihnit pentru muncă.

Toate astea se întâmplă și la câteva zile după ce a intrat indemnizația, redusă de luna (cu 10%) asta pentru că Bolojan&co. au hotărât că dacă statul trebuie facă economie e absolut normal să înceapă cu mamele. Prea se lăfăiau în bani și trăgeau pe nas liniuțe de lapte praf în cluburi.

Realitatea este că societatea modernă (inclusiv asta românească) nu plătește destul pentru job-ul de creare de oameni de calitate. Toate studiile arată că un copil pe care să te poți baza la maturitate („care să ne plătească pensiile!”) are nevoie încă din prima parte a vieții de mâncare de calitate, aer de calitate, mediu familial de calitate ș.a.m.d.. Cum în mașină bagi cele mai bune piese ca să te ducă mult și bine, la fel și-n copil trebuie să bagi cele mai bune piese.

Dar lucrurile sunt destul de clare când te uiți cât spațiu alocă societatea modernă pentru mașini și cât pentru copii.

Dacă vrem concetățeni care să nu fie o corvoadă medicală (că au boli care puteau să fie prevenite printr-o alimentație sănătoasă din fragedă pruncie), care să nu fie o problemă socială (pentru că au beneficiat de educație și standarde de viață absolut decente) TREBUIE să investim în asta. Vrei oameni mișto? Fă locuințe la prețuri accesibile, cu infrastructură. Vrei oameni mișto? Școli bune și accesibile. Vrei oameni mișto? Sistem de sănătate pus la punct. Vrei oameni mișto? Politici clare pentru alimentație și stil de viață sănătos. Le dai bine cu forța că miza ta nu e să ai profit pentru suplimente alimentare, ci să-ți trăiască oamenii mult și bine ca să-ți fie _productivi _în alte zone. De exemplu, o generație de bătrâni pastilați și bușiți nu-s buni decât pentru industria de medicamente. Bătrânii sănătoși sunt tot ce ai nevoie ca să evoluezi. Dar ca să ai bătrâni sănătoși trebuie să începi de la sugari.

Statul român (care, s-o spunem p-aia dreaptă, e lux față de Țările de Jos – 16 săptămâni concediu de maternitate cu 100% din salariu/până la un plafon), oferă 85% pentru doi ani. Dacă acum 9 luni doi ani îmi suna _prea mult_ să stai doi ani cu copilul, astăzi sunt 100% sigur că părinții mai au nevoie de cel puțin doi ani să-și revină la normal după doi ani de crescut un bebeluș. Nu mai spun de cazurile în care copilul este bolnav, părinții n-au bani, precaritate.

Dar cumva, cineva a făcut următorul calcul:

1 gură de hrănit + 1 gură de hrănit = 200% venituri

1 gură de hrănit + 1 gură de hrănit + 1 guriță de hrănit = 185% venituri (pentru doi ani)

Caterinca e și mai mare dacă genetica ți-a adus gemeni/tripleți/etc. Că nu primești nici măcar 85% pentru fiecare guriță, ci ai _supliment _pentru copiii extra. Pentru că probabil Copilul 2 se hrănește cu ce cade din gură de la Copilul 1.

Așa că o familie trebuie să facă un efort extra (oare cine din cuplu?!) ca să suplimenteze cei 15% pierduți din salariul mamei, dar și un Extra% ca să acopere gurile în plus. Și toți banii ăștia trebuie să ajungă pentru:

- alimentație de calitate

- educație de calitate

- divertisment de calitate

- locuire de calitate

- relaxare de calitate (pentru părinți, că altfel râcă=supărare=divorț)

- + niște fonduri de rezervă, că așa știm că e inteligent să faci

Cât costă să păstrezi sănătoasă mental + fizic o familie din 3? Mult. Mult peste ce oferă statul român și multe altele (deci nu e o problemă locală, ci una globală la care masele s-au adaptat pentru că omul e capabil să se adapteze la orice mizerie – ba chiar să o și glorifice).

Atunci, în fața natalității în scădere (și în creștere în rândul _indezirabililor –_ știi ce zic?!), cum poate să fie ok orice măsură politică care afectează părinții? Ce minte băltită poate crede că poți scoate ființe umane top dacă lovești rădăcina_ producției?_

„_George, părinții noștri cum au reușit?!”_. Simplu. N-au reușit. Plus că e o diferență uriașă între mama boomer/Xăriță și mama milenială/zoomeriță. Primele două aveau o altfel de relație cu conceptul de „carieră”.

Voi continua în următorul text să vorbesc despre dimensiunea politică a protecționismului de care beneficiază anumite entități, în detrimentul unor categorii de care societatea chiar are nevoie, dar esența a tot ceea ce am spus mai sus este următoarea: **să crești oameni sănătoși la minte și corp costă**. Să crești băieți care nu-s Andrew Tate și fete care nu-s fanele lui Andrew Tate costă. Trebuie păpică bună, părinți fericiți, mediu sănătos. Investiția merită, dar trebuie făcută și îmbrățișată de toată lumea.

Nu se poate „vrem indivizi de calitate, dar crescuți _după posibilități_”. Un copil chiar e crescut de tot satul. Nu există să investești 2 lei și să vrei să scoți 2 milioane de euro.  Altfel o s-o scăldăm mereu în discursuri afectate de tipul „e NeVoIe dE eDuCaȚiE!”

Și ca să răspund la întrebarea principală: nu, copilul în societatea din care facem parte nu e profitabil. Părinții se chinuie să scoată ce e mai bun conform cerințelor nerealiste ale societății. Peste 50 de ani trebuie să ne așezăm la masă și să calculăm cât % din calitatea umană a fiului meu se datorează societății și cât efortului depus de mine & soției. Și ca mine cam toți. Faptul că nu se protestează împotriva măsurilor lui Bolojan îmi demonstrează că valoarea umană pe care o produc nu este apreciată/importantă. Deci să nu mai fac. Ori să fac pentru export.

Copiii sunt un profit comun, ori o pierdere comună.

Va continua…

---

---
title: "De citit în drum spre casă – 1348"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1348/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Cazul Facultății de Construcții din Iași. SUA sub Trump rescrie istoria. Puteți să citiți și textul în original, în franceză. Back to school la Cărturești Când e cel mai bine să cumperi bilete de avion. Copiii din Amsterdam au învins."
last_modified: "2025-09-09T07:19:11+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă – 1348

- Cazul [Facultății de Construcții](https://reporteris.ro/exclusiv/editorial/cazul-de-la-facultatea-de-constructii-este-dezarmant-daca-de-fapt-nimeni-nu-vrea-schimbarea-in-romania-editorial/) din Iași.

- SUA sub [Trump](https://www.g4media.ro/le-monde-winston-churchill-victima-a-noului-revizionism-american-o-rescriere-a-istoriei-prinde-amploare-in-sua-in-special-sub-impulsul-bazei-maga-a-presedintelui-trump-care-il-considera-pe-fostu.html) rescrie istoria. Puteți să citiți și textul în original, [în franceză](https://www.lemonde.fr/idees/article/2025/08/03/le-vrai-mechant-de-la-seconde-guerre-mondiale-winston-churchill-victime-du-nouveau-revisionnisme-americain_6626384_3232.html?search-type=classic&ise_click_rank=1).

- **[Back to school la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14767767)**

- Când e cel mai bine să cumperi [bilete de avion](https://www.libertatea.ro/lifestyle/cand-sa-cumperi-bilete-avion-ieftine-sfaturi-expert-5401692).

- [Copiii din Amsterdam](https://www.theguardian.com/world/2025/may/08/amsterdam-sound-of-children-playing-not-a-valid-reason-for-complaint-say-experts) au învins. Au voie să facă gălăgie la locul de joacă. (engleză)

- De ce ezităm să vorbim despre [lucrurile bune](https://psyche.co/ideas/why-do-we-hesitate-to-talk-about-our-own-good-deeds) pe care le facem. (engleză)

- **[Back to school cu oferte la calculatoare](https://l.profitshare.ro/l/14767766)**

- Schimbările climatice și [sănătatea publică](https://www.infoclima.ro/articole/schimbarile-climatice-si-sanatatea-publica---impactul-valurilor-de-caldura-si-al-temperaturilor-extreme-in-romania).

- [Putin](https://ground.news/article/putins-bodyguards-carried-poop-suitcase-to-alaska-to-shield-health-secrets?emailIdentifier=offbeat&edition=Aug-20-2025&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat) și-a scos coprocultura cu geamantanul din Alaska din motive de securitate. (engleză)

- Ce facem când nu ne plac [prietenii copilului](https://www.theatlantic.com/family/archive/2025/09/parents-dislike-kids-friends/684061/?utm_medium=email&utm_source=ten_tabs&utm_campaign=FIREFOX-EDITORIAL-TENTABS-2025_09_08&position=5&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=f25abae9-cfee-4d7e-82ad-cf3d36cdf91f&url=https%3A%2F%2Fwww.theatlantic.com%2Ffamily%2Farchive%2F2025%2F09%2Fparents-dislike-kids-friends%2F684061%2F). (engleză)

- **[Back to school la Libris cu reduceri de până la 35% și transport gratuit](https://l.profitshare.ro/l/14767762)**

---

---
title: "Despre burnout și curajul de a spune „pa” unui job toxic"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/despre-burnout-si-curajul-de-a-spune-pa-unui-job-toxic/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "De ceva timp, dacă îi urmăriți pe Doru Șupeală și echipa Hacking Work, aceștia discută despre necesitatea unei legi a burnout-ului, dar mai ales despre cât de util este ca societatea să discute și conștientizeze această problemă. Nu intru în"
last_modified: "2025-08-21T07:29:09+00:00"
categories: [De rău]
---

# Despre burnout și curajul de a spune „pa” unui job toxic

De ceva timp, dacă îi urmăriți pe **[Doru Șupeală](https://www.linkedin.com/in/dorusupeala/)** și echipa **[Hacking Work](https://hackingwork.substack.com/p/175-burnoutul-nu-mai-e-doar-o-problema)**, aceștia discută despre necesitatea unei legi a burnout-ului, dar mai ales despre cât de util este ca societatea să discute și conștientizeze această problemă. Nu intru în detalii despre buna lor inițiativă, puteți să descoperiți mai multe la ei (și **[vă încurajez să îi urmăriți online](https://hackingwork.substack.com)**).

Eu m-am trezit menționat **[într-o postare](https://www.facebook.com/adrianasandru.I/posts/pfbid024xXABCeVd3YH8VYeMWYBWwrkJ9833mckodvbwkTxPWrGup4mX78CgiKHBZGSD4nnl)** a **[Adrianei Șandru](https://www.linkedin.com/in/adrianasandru/)**, specialist în comunicare în cadrul ONG-ului Hope and Homes for Children România, în care vorbea foarte frumos, coerent, dar succint, despre relația toxică pe care o avem cu munca (și pe care o promovăm), efectele ei și cum să ne vindecăm de auto-sclavagirea asta. 

Adriana mi-a cerut să spun câteva lucruri pe tema asta. Ok. Urmează două povești despre burnout și o opinie despre apostolii lui „_nu-ți place, pleacă!”_

- **„_Ești tânăr, acum trebuie să tragi de tine”_**

Eu cu burnout-ul m-am întâlnit de câteva ori, mereu în prima parte a vieții de om al muncii, când probabil lipsa experienței și _ambâțul _de a mă realiza m-au făcut vulnerabil la forme de abuz psihotronic.

Am avut un job la care nu eram plătit. Salariul venea și cu 2-3 luni întârziere, asta după ce în prealabil existase o lună de miere. Am și acum pe undeva agenda neagră în care îmi notam bucățile de salariu, cum veneau și când. Câștigam 1500 de lei. Doar că într-o săptămână primeam 200 lei. În alta 150. În alta 500. În alta un bax de energizante. În alta 50 de lei. În alta un pui congelat. E o foaie întreagă plină cu astfel de calcule absurde. 

_„George, de ce acceptai?”_ Pentru că făceam ce la vremea respectivă iubeam să fac. Jobul ăla era visul meu din copilărie. Îmi spuneam singur că merită să sufăr atunci ca să vină mai târziu succesul (spoiler alert! N-a venit niciodată pe filiera aia). Apoi mi se spunea că „_oricum ești tânăr, acum trebuie să te sacrifici mai tare”. _Și mi se mai dădeau 100-200 de lei din salariu. Părinții îmi plăteau chiria. Mama îmi făcea pachet cu mâncare în fiecare săptămână. Și am tras de mine și visul meu vreun an de zile până m-am îmbolnăvit de stomac. Apoi mi-am dat demisia și mi-am văzut de alt parcurs profesional.

Din experiența asta am învățat o lecție importantă: să nu mă las orbit niciodată de dragostea pe care o pot avea pentru ceea ce fac (muncesc). De unde a generat o antipatie totală pentru joboholicii care se pupă mai des cu munca decât cu partenerul. Contrar a ceea ce probabil ar vrea să audă unii dintre oamenii cu care lucrez (cu toate că mi se pare o mentalitate sănătoasă), iubesc oameni, iubesc contexte, iubesc să am rezultate, dar nu iubesc munca până în punctul în care să îmi altereze percepția de sine și relația cu alții (mai ales cei dragi). 

Și îmi e milă (exact, _milă_) de toți aceia care nu reușesc să treacă de iubirea pentru ceea ce fac, acceptând să fie călcați în picioare pentru că „fac ceea ce îmi place”. E îngrozitor de autodistructiv să te lași manipulat doar pentru că ți se oferă șansa să faci ceea ce (credeai) că îți place. 

2. _**„La vârsta ta…” și șampoane anti-căderea părului**_

Cel mai mult timp l-am petrecut muncind în publicitate. Aș putea scrie o carte despre bula asta (*tuse!). Aici am întâlnit alte două exemple de comportament toxic, unul care nu m-a afectat, altul care și-a pus amprenta. 

Într-o agenție mi s-a reproșat că plec de la birou la finalul programului. Chiar și când îmi terminam treaba. Mai ales atunci. Într-o zi, pe la 18șiceva, mi-a zis patronul că „_la vârsta ta dormeam în agenție.”_ M-am uitat dacă îi mai urma cineva sfatul, am văzut că nu, așa că mi-am văzut liniștit de viața personală (pe care, fie vorba între noi, el nu o avea). 

Dar amintirea _preferată _e aia când lucram pe brandul Head & Shoulders, mai exact pe un șampon care se lăuda cu efectele împotriva căderii părului, iar mie începuse să-mi cadă părul pe fond de stres. Pentru că brand managerița de la vremea aia era o toxică ineptă care arunca pe echipa de creație a agenției toată nerozia ei, iar șefii mei erau la rândul lor niște toxici (speriați de bombe) care urlau la mine pentru ceva ce nu avea legătură cu mine. S-a ajuns până în punctul în care mă sunau în vacanță ca să urle pentru ceva ce nu ținea de mine și nu făcusem eu.

Îmi aduc aminte că o colegă remarcase faptul că de când începusem să lucrez pe Head & Shoulders aveam goluri de păr în cap. Eu având o podoabă capilară destul de impresionantă până în momentul ăla. După o lună și jumătate am găsit ceva mai bun și am demisionat. 

Am rămas cu păr mai puțin și o poveste tragi-comică.

**3. Piedica demersului**

Ca și în altele bune pentru societate, când se inițiază ceva bun apare o parte a societății care se opune dintr-o crasă neînțelegere a subiectului. O țară precum a noastră are o vastă experiență pe subiect, legi pentru protejarea femeilor având ca rezistență faptul că „_poate a zis ea ceva”, _legi pentru protejarea minorilor având ca rezistență că „_prea îi ținem în puf”, _legi pentru pătura săracă având ca rezistență că „_sunt săraci pentru că-s proști și nu vor.”_

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/08/IMG_9499-1024x497.jpg)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/08/IMG_9499.jpg)

Nu vreau să spun că toate cuiele pe care le văd sunt neoliberale, dar multe dintre acestea au cel puțin vârful șlefuit de Friedman. 

Există o analfabetă percepție că oamenii sunt 100% liberi și responsabili pentru ce decizii iau/nu iau. Pornind strict de la comentariul de mai sus, scris de doamna Teodorescu la postarea Adrianei Șandru, îmi dau seama că înțelegerea unora asupra contextului în care se scaldă o parte a societății e de nivelul „_n-am văzut oameni în scaun cu rotile pe strada mea, deci n-avem oameni cu handicap pe strada mea, deci nu e nevoie să facem vreodată rampe pentru persoane cu handicap”. _

Poveștile mele cu burnout de mai sus au un numitor comun: am avut norocul (norocul!) de părinți care să mă susțină (suporte) financiar și un bagaj social care să mă scoată din impas (că așa am găsit mereu alte job-uri). Pentru a avea acel bagaj social am avut noroc (noroc!) de părinți de un anumit fel, care m-au introdus într-o bulă de un anumit fel, au investit ca eu să rămân acolo, plus multe aspecte care s-au aliniat astfel încât să fiu mai mereu la 2-3 telefoane de un interviu. Șansele ca mulți să aibă asta au fost și sunt mici. Și eu sunt copilul unei familii obișnuite de gulere albastre căruia i s-au aliniat confortabil astrele (nu cred în ele, dar înțelegeți voi). 

Impresionant de mulți oameni (inclusiv români) nu își permit să schimbe job-ul, chit că iubesc sau nu ce fac (legat de ce spuneam la punctul 1). Foarte mulți sunt captivi într-o piață a muncii cu puține oportunități, nu dispun de resurse să dezvolte noi aptitudini, nu au șansa să schimbe bagajul social, ori sunt strașnic manipulați de abuzatorii în bătătura cărora dau cu sapa. 

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/08/IMG_9500-1024x717.jpg)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/08/IMG_9500.jpg)

Reducționisme de tipul „_GăSiȚi AlT jOb”, _ori „_vĂ țInE îN lOc PrOpRiA mEnTaLiTaTe De ScLaVi_” sunt atât de jenante pentru o persoană care dispune de internet și o minimă curiozitate epistemică încât mă simt ridicol că trebuie să argumentez. De parcă aș scrie o carte de colorat pentru adulți. 

Până la urmă nu e vina celui care nu înțelege. Pur și simplu ăsta e narativul împins în față cu strășnicie. _Ratații _societății sunt victimele propriei incapacități. Nimeni și nimic nu le pune piedică, visul american e accesibil oricui „pune osul la treabă”, drept urmare eșecul/penuria/boala/viciul/moartea ți se datorează în proporție de 100%. _e AtÂt De SiMpLu _să-ți dai demisia dintr-un job prost plătit, într-o piață a muncii în care competitivitatea se dă la milimetru pe nasoale, nu beneficii. 

E descurajant faptul că pentru a avea o înțelegere minimală a contextului social trebuie să citești undeva la cel puțin cinci cărți pe tema asta, în timp ce pentru a _știi _că proștii sunt de vină e la două știri tendențioase prezentate în presă. 

**Să nu ne pierdem în detalii obositoare și să nu omitem faptul că ratații capitalismului sunt deochiați și ia tras și curentul.  **

De legea burnout-ului e nevoie așa cum a fost și de centuri de siguranță în mașini. În ciuda opoziției unora care știau că e mai sigur să ieși prin parbriz. 

---

---
title: "Insula alcoolului"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/insula-alcoolului/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Am mai spus și cu altă ocazie că de curând am descoperit emisiunea „Insula Iubirii”. Mai exact, de sezonul trecut (sezonul 8). Am argumentat aici de ce o consider o emisiune cât de cât utilă în marea de Nimic de"
last_modified: "2025-08-05T10:11:32+00:00"
categories: [De bine, De rău]
---

# Insula alcoolului

Am mai spus și cu altă ocazie că de curând am descoperit emisiunea „Insula Iubirii”. Mai exact, de sezonul trecut (sezonul 8). **[Am argumentat aici](https://georgeisme.ro/de-rau/insula-iubirii-de-cercetare/)** de ce o consider o emisiune _cât de cât_ utilă în marea de Nimic de la TV (dacă e „bună” sau nu rămâne să decidă fiecare).

**Pentru cine n-are chef să citească argumentarea menționată mai devreme, pot lăsa cu liniuță câteva idei de bază:**

- în ciuda montajului care pe alocuri este părtinitor/manipulator, emisiunea are meritul de a arăta o serie de realități normalizate/ignorate din societatea românească, mai ales în ceea ce ține de relațiile de cuplu (de exemplu: înșelat, misoginism, gashlight, „_mai dă cu pumnul în masă”_ ș.a.m.d.);

- cine se ocupă de coloana sonoră a emisiunii face o treabă foarte bună. Playlistul este impecabil, de la manele la rock, iar pentru cei mai pretențioși s-a pus și „Boléro” de Maurice Ravel (chiar de mai multe ori, fiind piesa de _bună dimineața_);

- este o emisiune care încurajează lectura (cadre multe cu o concurentă din acest sezon care citea de zor „_Inteligența socială” _de Daniel Goleman, ori își lua notițe din carte), ceea ce rar mai vezi la posturile TV românești – DAR, uneori zoom-urile cameramanilor sunt cam de _neam prost_, precum situația în care o concurentă vorbea tristă de dependența de jocuri de noroc a partenerului (cea care și citește), iar imaginile se adânceau în decolteul ei. Ghiorțeală, dar dacă vă uitați la fotbal românesc la TV o să vedeți multe zoom-uri claustrofobe cu fete din tribune, o adevărată risipă de spațiu de emisie în care ai putea difuza o reclamă la pariuri;

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/08/Screenshot-2025-08-05-at-12.46.18-1024x553.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/08/Screenshot-2025-08-05-at-12.46.18-scaled.png)

- este un experiment social cu mai multe variabile. România nu investește în cercetare, așa că ne mulțumim cu ce primim de la familia Voiculescu.

**Sunt nasoale în emisiune? Firește. **

- prima bubă este că vorbim de un produs media al trustului Intact, și privind cu pasiune la ecran contribuim la portofelul familiei Voiculescu. Ceea ce e oribil, dar e o durere pe care simt că pot să o duc o perioadă. Alții au făcut mai rele, au avut și contribuit la show-uri cu mult mai inutile în Intact. iUmor, defunctul proiect, a fost cu mult mai mizerabil etic și moral, vorbind totuși de un show în care oameni _open-mind _acceptau să le fie jurizat umorul de unul cu svastica pe ceafă. Unde Bendeac era tovarăș de platou cu unul cu svastica pe ceafă. Unde Delia avea discursuri feministe la glume meh, pe picior de egalitate cu unul cu svastica pe ceafă. Ca să nu mai spun că Cheloo are svastica pe ceafă;

- poziția femeilor în rol de Ispite în emisiune este foarte discutabilă. Cu toate că sunt plătite (venitul e dinamic în funcție de cât de _implicate _sunt), acestea riscă să fie abuzate (fizic și psihic) de concurenți. E nevoie de un consens feminist cu privire la aspectul dacă inspitele sunt libere să facă ghiolbanii ce vor cu corpurile lor (contra cost), ori nu;

- emisiunea vânează oameni (în special cupluri) cu vulnerabilități și le ține într-un roller-coaster emoțional (de multe ori manipulat din montaj), încercând să scoată cele mai show reacții. Nu e ok, vorbim de experimente pe oameni demne de anii 50-60.

De asemenea, **emisiunea ratează de multe ori misiunea civică rezultată din disfuncționalitatea unor cupluri. **

Nici nu cred că-și propune să facă asta, dar mi s-a părut șocant să aflu abia acum că a existat cândva cuplul Cati și Răzvan, unde el o bătea, că așa e „normal”, ea accepta, că așa e „bărbătește” să facă partenerul. Asta se vorbea acum vreo șase ani la emisiune. Nu spun că valul de femincid din 2025 are legătură, dar dacă se vorbea mai mult despre cuplurile de tip Cati&Răzvan de acum șase ani, de când tipul ăsta de dinamică stârnea râs/milă la TV… poate… eu știu?!

Nu-mi e așa greu să văd partea plină din paharul spart numit „Insula Iubirii”. Uneori e chiar comic, dacă-ți place umorul negru. E o emisiune (la o televiziune) sponsorizată masiv de pariuri, dar foarte multe cupluri se confruntă cu probleme datorită jocurilor de noroc.

**Totuși, ceva anume mi-a atras atenția în ediția de anul acesta. **

Frica, stânjeneala, stresul participantelor că partenerii lor vor bea alcool. Concurenții sunt aproape în unanimitate millenniali (generația născută în 1981 și 1996). E foarte trist și dezarmant să vezi că în anumite bule socio-economice, printre millenniale, domnește încă acea jenă boomeristică că mergi cu partenerul la o chermeză și se îmbată ca prostul, vorbește prostii, e incontrolabil.

Probabil unde nu mai beau alcool, în bula mea nu prea se mai bea, iar tinerii despre care citesc devin dezinteresați de acest viciu (și efectul lui), dar am simțit _close to home _(cum s-ar zice) să văd femei stresate că masculul din dotare nu se va abține să nu bea până va spune/face rahaturi. Mai ales după ce „_a promis că nu mai bea_”.

Despre alcoolism am tot citit, căutat studii și articole, ori am scris („**[Programul <<Prima Bere>>: Publicitatea și minorii](https://www.google.com/search?client=safari&rls=en&q=iscoada++george+bonea&ie=UTF-8&oe=UTF-8)**”), dar continuă să mă descurajeze – și surprindă – modul în care societatea noastră se raportează la alcool ca act performativ, masculin, masculinizant, sinonim cu distracția.

„Insula Iubirii” e foarte perfidă ca structură (mizerabilitate organizatorică), pentru că ei știu din faza incipientă că au în față persoane vulnerabile (unii recunosc încă de la înscriere că au o problemă cu alcoolul, ori partenerul subliniază asta), dar cu toate astea tot sunt aruncați în 21 de zile de băut, băut și băut (liantul unei perpetue distracții care să rezulte în atingeri nepotrivite și inevitabile infidelități).

O parte dintre angajații emisiuni, dar și spectatori, ar putea îmbrățișa o viziune neoliberală considerând că fiecare concurent e liber și responsabil de ce decizii ia și cum se comportă în emisiune (dacă bea sau nu). Dar bunul simț, studii și logica, ne-au demonstrat că dacă pui un alcoolic în context de alcool o să-ți bea, ba chiar o să se simtă încurajat și susținut de mediu (numărați câte invitații la shot-uri sunt într-o emisiune). Și dacă nu o facă e plictisitor și trimis acasă că nu produce rating.

Dincolo de modul în care emisiunea alege să-și trateze participanții, în groapa de intrigi puerile (unele demne de anii de liceu), cadre pornografice de dragul unei lubricități sufocante – știu cuvinte!, și mânuiri de montaj, emisiunea are un plus: eșantionează bine categorii pe care (greșit) le considerăm insignifiante, excepții de la _regulă_, comice și ușor de „îndreptat”.

Realitatea este cu totul alta, suficiente cupluri au conservat dinamici _învechite_, iar femeile pierd întotdeauna – într-o proporție covârșitoare – în aceste relații pe care apoi „Insula Iubirii” le reduce la spectacol bahic și erotic.

Așa că dacă tot avem ghinionul să existe „Insula iubirii” (și nu o emisiune culturală cum simțim că ne-ar reprezenta mai bine ca popor), măcar să ne folosim de tot ce aflăm din ea pentru a repara potențiale probleme. Din (ne)fericire emisiunea subliniază multe, trebuie doar să ne alegem bătălia.

P.S. – din păcate nu găsesc cadrul în care concurenții citesc „**[Niște animale](https://www.litera.ro/niste-animale-afpan08)**”.

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1347"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1347/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Tinerii nu mai beau alcool. (engleză) Românii învață pesimismul din școală. (engleză) Cu Alleop învingi căldura Cazul celor 50 de mame minore și fake news-ul. Ipoteza că roboții ne vor lua joburile. (engleză) Ce nasoale a mai făcut Robert Negoiță."
last_modified: "2025-08-01T12:03:36+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1347

- Tinerii nu mai beau [alcool](https://nida.nih.gov/research-topics/trends-statistics/monitoring-future?utm_source=chartr&utm_medium=email&utm_campaign=chartr_20250704). (engleză)

- Românii învață [pesimismul](https://madalinachitez.com/learning-to-give-up-how-romanian-textbooks-may-be-instilling-fatalism-in-students/?fbclid=IwY2xjawK85TtleHRuA2FlbQIxMABicmlkETBNcGhEUnFwZHNiM0xibjJvAR7OiTNNV0ogLKB0DA-sL7UWSaMskpvQB9-8H6qlazS78qAjMi8qJcTqih0dRw_aem_PjG9EpLQUYmy4O-hNGptow?utm=scidigest) din școală. (engleză)

- **[Cu Alleop învingi căldura](https://l.profitshare.ro/l/14660952)**

- Cazul celor [50 de mame minore](https://pressone.ro/cazul-celor-50-de-minore-gravide-din-maramures-cum-devine-o-cifra-neverificata-un-caz-socant) și fake news-ul.

- Ipoteza că [roboții](https://www.theguardian.com/technology/2025/jul/09/futurist-adam-dorr-robots-ai-jobs-replace-human-labour) ne vor lua joburile. (engleză)

- Ce nasoale a mai făcut [Robert Negoiță](https://buletin.de/bucuresti/foto-complexul-acvatic-pantelimon-inca-o-vara-in-santier/).

- **[Autorul lunii iulie la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14660951)**

- Cofondatorul [Youtube](https://techrider.ro/social-media/cofondatorul-youtube-nu-vrea-ca-proprii-copii-sa-vizioneze-short-uri-echivaleaza-cu-o-durata-mai-scurta-a-atentiei-steve-chen-a-criticat-tiktok-ificarea-vietii-online/?uord=moz5R26Dskg5lR5kQGssPqVBO6orXIR1RWX4ysWL7csqsnxLmn3vQb2HQrUVSRICUYaT/evFnaCwXq1HpAAkuEGvRbc-7FoQN6wrLLV2RGX4z2VYPpCctEHSlnib7JhiRdRE-Bsu) și părerea lui despre Short-uri. Nu-și lasă copiii să se uite la ele.

- Un copil de 2 ani a mușcat o cobră. [Cobra a murit](https://ground.news/article/toddler-2-bites-cobra-to-death-after-venomous-snake-attacks-him?emailIdentifier=offbeat&edition=Jul-30-2025&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat). (engleză)

- [Milenialii](https://thewalrus.ca/millennial-caregivers/?utm_medium=email&utm_source=ten_tabs&utm_campaign=FIREFOX-EDITORIAL-TENTABS-2025_07_31&position=2&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=c972568f-d54a-49f3-9bb8-c6a6d76a4ab3&url=https%3A%2F%2Fthewalrus.ca%2Fmillennial-caregivers%2F), generația sandviș. (engleză)

- **[Lecturi de vară-toamnă de la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14660950)**

---

---
title: "Diversificare, bebeluși și emasculare cu amarant"
url: "https://georgeisme.ro/debine/diversificare-bebelusi-si-emasculare-cu-amarant/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Încă de la început aș vrea să spun că oamenii despre care urmează să vorbesc în rândurile de mai jos își iubesc copiii. Indiferent de care parte a subiectului sunt, și de modul în care acționează, își doresc tot ce"
last_modified: "2025-07-17T09:17:22+00:00"
categories: [De bine]
---

# Diversificare, bebeluși și emasculare cu amarant

Încă de la început aș vrea să spun că oamenii despre care urmează să vorbesc în rândurile de mai jos își iubesc copiii. Indiferent de care parte a subiectului sunt, și de modul în care acționează, își doresc tot ce e mai bun pentru urmașii lor. Dar aplică iubirea diferit pentru că au o înțelegere diferită asupra a ceea ce e „bun” pentru cel mic, cât și un bagaj socio-educațional diferit. Nu sunt vinovați pentru ceea ce știu/nu știu pentru că suntem produse socio-culturale și ne comportăm ca rezultat a ceea ce ne este oferit drept cunoaștere. Evident, există și variabila _ieșirii din schema _în care te-ai născut, dar astea sunt accidente care țin de context, noroc, bulan, șansă etc..

Am vrut să menționez gândul ăsta din start pentru că în ciuda faptului că mă poziționez într-o parte a discuției nu acuz cealaltă tabără de rea voință. Din contră. Iar în cele ce urmează doar caut explicații pentru care se face _așa. _

Am ajuns la vârsta la care fi-miu are vârsta pentru diversificare alimentară. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă să se înceapă pe la 6 luni, cu fluctuații în funcție de cât de dezvoltat e copilul. Dacă l-ai născut pe Clark Kent ai putea să începi diversificarea și la 3 luni. Dacă ești francez la 4 luni (francezii se grăbesc, dar probabil că așa e când ai sute de brânzeturi de savurat într-o viață).

**Ca în orice alt domeniu, umanitatea a evoluat. **

Medicina a evoluat. Cum avem 8710121 suplimente pentru prostată și tot atâtea suplimente pentru când te doare ficatul de la prea multe suplimente, astăzi știm mult mai multe când vine vorba de alimentația unui bebeluș în primul lui an de viață. Diferența de informații între 2025 și 1925 e cam cum era viața înainte și după social-media. Ori AI. Deci dacă Mamaie îți spune că „_așa se făcea și pe vremea mea…” _e posibil ca vremea ei să fie de mult depășită, ba chiar contrazisă.

De exemplu, astăzi se știe clar că în primul an de viață al copilului **nu trebuie să apară sarea**. De ce?

a) rinichii nu pot procesa sodiul cum trebuie și se poate ajunge la dezechilibre electrolitice și deshidratare

b) laptele matern/formula oferă exact cât sodiu e nevoie, iar unele alimente au deja sodiu în cantități suficiente

c) studii longitudinale (adică pe mai mult timp) au arătat că excesul de sare în copilărie = boli cardiovasculare mai târziu

d) sarea dă un gust intens și dacă îi dai bebelușului așa ceva riști să-l obișnuiești cu arome intense (la fel și cu zahărul). Așa că o să ajungă să-i placă mai mult ce e _intens _ca aromă (ghici ce? Fructele și legumele nu sunt intense. Oare de ce nu le preferă?!)

Sunt și produse care au prea multă sare și nu trebuie să ajungă în dieta unui copil sub 1 an: mezeluri, biscuiți, chipsuri, d-astea. Fie vorba între noi, astea nici la adulți nu-s recomandate, dar adultul zice că se scoate după ce mănâncă prost pentru că bea Cola Zero și contrabalansează.

**La zahăr e aceeași treabă. Sub 1 an deloc.**

Nu vreau să cred că mai e nevoie să menționez de ce. Pur și simplu nu-i pune zahăr în mâncare, nu-i da dulciuri cu zahăr, nu fă lucrurile „_mai dulci_” și o să-ți mulțumească peste ani când n-o să aibă risc crescut de diabet, probleme cu greutatea sau dantura. Dacă nu-ți mulțumește e pentru că așa e generația asta, nerecunoscătoare. Pe vremea mea…

Pentru că e primul lui an de viață, copilul trebuie obișnuit cu una-alta pe planeta asta: legume, fructe, să nu bage la pariuri, să nu-și dorească lux accesibil și tot așa. Fiind prima dată pe aici, copilul trebuie plimbat de mână prin tot ce înseamnă arome, gusturi, texturi, că miza e să _descopere_, nu să _cucerească_. Cum îl înveți culori și nuanțe e recomandat să-l înveți și arome.

Dar există oameni care consideră că diversificarea trebuie să fie altfel. Că bebelușul poate (și trebuie) să mănânce de la 4-5-6 luni ce mănâncă și un adult. De ce?

- **Moștenirea funcționalismului clasei sociale și snowflake_-ăreala_ alimentației moderne**

Antropologa **[Nancy Scheper-Hughes](https://en.wikipedia.org/wiki/Nancy_Scheper-Hughes)** a observat că, în Brazilia rurală, mamele grăbeau înțărcarea și trecerea la alimentație adultă în contexte de sărăcie extremă și din dorința de a avea copii „tăbăciți”, pregătiți repede de viața adultă, să nu mai fie fragili (și o povară prin fragilitatea lor). Eu nu spun că toate familiile din România care maturizează alimentația bebelușui o fac din raționament de sărăcie extremă, pentru că în numeroase cazuri nu se pune problema. Dar există o scuză a „tăbăcirii”, a pregătirii precoce pentru viață. Pe principiul „_dacă nu-l învăț de pe acum cu _[x produs nerecomandat]_ nu o să fie pregătit de viață” _(fizic și simbolic).

Această scuză a _tăbăcirii _(a.k.a. _călirii_) e des întâlnită în cultura noastră. Vă reamintesc **[știrea de iarna trecută](https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/reactia-femeii-din-bucuresti-care-si-a-spalat-copilul-intr-o-cada-cu-zapada-medicii-trag-un-semnal-de-alarma.html)** cu părinții care s-au filmat pe TikTok în timp ce-și spălau copilul de 1 an cu zăpadă ca să-l „călească”, să-l facă „Spartan”. Și bunicul meu mă arunca desculț în zăpadă ca să mă _călească _(n-a funcționat, sunt foarte friguros. Tataie, țeapă!). De asemenea, mai există și _călirea _pe alcool (despre care am menționat și în **[cercetarea publicată în ISCOADA](https://iscoada.com/text/programul-prima-bere-publicitatea-si-minorii/)**), adică adulții dau alcool copiilor de mici ca să-i _călească _pentru… alcool? Viața adultă? Nu se știe precis ce, dar cert e că în multe familii din România copiii primesc micro-doze de alcool (bere, spuma la bere, șpriț, vișinele din vișinată ș.a.m.d.) de la o vârstă foarte fragedă din tot felul de motive: îl adoarme când nu vrea să doarmă, îl liniștește când îl dor dinții, ajută la dureri de dinți, ajută la constipație, ajută la… Bunicul meu îmi dădea țuică pentru orice. Inclusiv pentru picior luxat (unde era folosită și pe post de unguent).

Cele de mai sus reprezintă un mod la fel de rudimentar de a înțelege evoluția individului precum discursul masculin din anumite pături sociale care verbalizează (cu mândrie) că va duce băiatul de 10-11-12 ani la femei care prestează servicii sexuale („_prostituate”)_ pentru a-i „iniția” într-o artă pe care altfel n-ar avea cum s-o stăpânească și descopere singuri mai târziu. Tot _călire_.

Cred că generația tânără de părinți care aplică metodele de mai sus (dar capabilă financiar/educațional să aplice alte tehnici de creștere a copilului), o fac preponderent din faptul că sunt blocați într-un incontestabil „_așa au făcut și bătrânii”_, fără a aplica o gândire critică asupra motivației din spatele bunicilor (bătrânilor). Pe lângă faptul că erau aspectele economice (sărăcie), munca la câmp/fizică îi obliga să grăbească perioada de totală dependență a copilului, așa că era un real câștig economic-lucrativ să ai un bebeluș care dă semne de minimă autonomie, iar în pauzele de muncă de pe câmp poate să mănânce de la egal la egal cu adulții (aceleași alimente) eliberând mama de alăptare și tot ce înseamnă asta. Că de biberon nu se punea problema.

Așa că e foarte posibil ca diversificarea _bătrânească _să nu fi fost sănătoasă, ci practică. Practicalitate de care astăzi, din fericire, destule familii nu mai au nevoie.

Totuși, pentru a înțelege și aplica aspectele astea, tinerele generații trebuie să se lepede de sintagme de tipul „_lasă că eu_ [ceva nerecomandat astăzi] _și uite ce bine am ajuns”._ Nu, n-ai ajuns bine.

Iar un alt aspect remarcat cu privire la poziționarea acestui punct ține de faptul că există o „emasculare”, „snowflake”_izare_ (_pizdificare_, dacă-mi este permis) a copilului (mai ales dacă e băiat) dacă alimentația nu este matură de la o vârstă fragedă. În anumite bule sociale este semn de slăbire (fizică, dar și simbolică) a bebelușului dacă în loc de grătar, legume & fructe (neapărat _tradiționale_, nimic exotic-străin), mâncare gătită grea/uleioasă/ca la Mamaia, se servesc „hipstereli bășite” precum chia, amarant, fulgi de drojdie inactivă ș.a.m.d.. Un bebeluș arată mai zdravăn (a.k.a. _zdrahon_), sănătos dacă în mână ține un mic prăjit decât dacă e murdar la gură de budincă de amarant. E altceva să aibă la gură ciocolată, și altceva să se mozolească cu o _jenantă _pastă de roșcove.

Cumva, mâncarea _matură_ stârnește același entuziasm cu privire la un bebeluș precum actul de a-l vedea făcând alte gesturi mature: conduce o mașinuță, sapă, pupă o fată (exclusiv dacă e „_băiatul lu’ tata!_”). E semn de autonomie, precocitate, genă bună și evoluată.

Și mai există și aspectul _mândriei _(conservatoare?), adică titulatura de „Părinte Relaxat”, acela care nu se stresează cu _hipsterelile _obositoare, care știe că se poate foarte bine și sănătos pe clasic, nerefuzând bebelușului nimic, mai ales când „_se uită în gura mea și poftește”. _Doar că „Părintele Stresat” e posibil să nu fie stresat cu privire la potențialele refuzuri adresate copilului pentru că el, adultul, nu are un stil de viață nesănătos, deci copilul n-are ce să vadă/ce să ceară greșit. Copilul nu o să ceară Cola, ciocolată, vișinată, țigară (deci nu o să te pună în poziția stresantă de a-l refuza) atâta timp cât părintele nu consumă Cola, ciocolată, vișinată, țigară…

**2. „Genă bună”, precocitate**

Mențional mai sus de lauda „genei bune” și cum precocitatea e semn foarte bun. E cu atât mai vizibilă această entuziasmare în cazul părinților de băieți unde precocitatea (mai ales sexuală – cu toate că nu e nimic _sexual _în ce face un bebeluș care își descoperă corpul, dar fiecare interpretează cum poate…) îl poziționează pe cel mic ca fiind „gata”. Mergeți la locurile de joacă și o să vedeți că unii tătici au un _entuziasm _aparte când băiatul lor vrea să stea/să se joace cu fetițele, ori îi plac alte mame. Pare că cel mic _cucerește _în numele tatălui. E ciudat, știu.

Dacă ne raportăm la un clasic, **[Pierre Bourdieu](https://en.wikipedia.org/wiki/Pierre_Bourdieu)**, am putea spune că precocitatea copilului e semn de disticție socială. Un copil care la 5 luni face ce altul experimentează la +1 an arată superioritate biologică, deci familie demnă de un film Marvel. Nu merge, nu cântă la pian, nu vorbește franceză, dar molfăie o shaorma pe când alții se mozolesc cu piure de avocado și alte _fătălisme_.

Iar sociologa Sharon Hays vorbea despre cum maternitatea este o arenă a performanței („_[The cultural contradictions of motherhood](https://yalebooks.yale.edu/book/9780300076523/the-cultural-contradictions-of-motherhood/)”_). Dacă vă pierdeți timpul pe la locuri de joacă o să vedeți o competiție tacită între părinți (preponderent mame), cât și o anxietate dacă unul de 7 luni face mai puțin ca altul de 7 luni. Iar alimentația este o altă bătălie în acest război.

…

Nu cred că mai e necesară o concluzie. Pur și simplu încercați să nu le dați copiilor viitoare probleme de sănătate și nu le lăsați moștenire cardurile de discount de la farmacii.

---

---
title: "Sportivul de performanță și obligația socială"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/sportivul-de-performanta-si-obligatia-sociala/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "În rândurile care urmează o să bifez mai multe idei și subiecte de actualitate, dar toate vor ajunge la un numitor comun: reclamele la jocurile de noroc și responsabilitatea vizavi de ele. Dar pentru că simt că nu pot să"
last_modified: "2025-07-06T09:50:38+00:00"
categories: [De bine, De rău]
---

# Sportivul de performanță și obligația socială

În rândurile care urmează o să bifez mai multe idei și subiecte de actualitate, dar toate vor ajunge la un numitor comun: reclamele la jocurile de noroc și responsabilitatea vizavi de ele.

Dar pentru că simt că nu pot să mă arunc din prima în știrea care a produs atâta vâltoare (**[decizia CNA de a scoate vedetele din reclamele la jocurile de noroc](https://adevarul.ro/sport/revolta-dupa-decizia-cna-de-a-scoate-vedetele-din-2453652.html)**), o să plec de la câteva idei pe care le consider importante în economia conversației.

Înainte de toate trebuie să setez un cadru: eu simt și cred că mediul are o influență majoră asupra indivizilor. Cât % e genetică, cât % e mediu rămâne să aflăm într-un viitor foarte îndepărtat când o să putem face experimente pe oameni de tipul _**[The Truman Show](https://www.imdb.com/title/tt0120382/)**_, dar până atunci rămân fidel credinței că mediul își pune foarte mult amprenta asupra noastră. Sunt tentat să cred că cel mai mult contează contextul în care te naști și trăiești, pentru că „_degeaba ești bun dacă nu te vede nimeni”. _

(probabil) E lumea plină de potențiali inventatori ai tratamentului pentru cancer, dar în momentul ăsta muncesc de la 9 ani la a ne coase tricourile din mall-uri (și probabil vor rămâne acolo). Undeva e un potențial fotbalist cum n-a existat niciodată, dar e prea sărac să meargă la un club de fotbal. Cel mai bun actor din toate timpurile e nevoit să fie șofer de taxi pentru că n-a primit susținere să-și descopere potențialul. Ați înțeles.

**Sportivul de performanță**

Sportivul de performanță este un favorizat social (în anumite situații chiar un asistat social). Exceptând valoarea simbolică pe care o are acesta – despre care o să vorbesc mai multe, utilitatea lui concretă, de cele mai multe ori, este egală cu 0 (și o să revin mai jos cu singurul aspect în care sportivul de performanță are valoare socială).

O societate poate funcționa și se poate dezvolta fără nici măcar o opreliște dacă nu are în _palmares_ sportivi de performanță. România poate să fie oriunde își propune din punct de vedere social și economic, indiferent dacă are sau nu un Hagi, o Nadia Comăneci, Năstase, Popovici ș.a.m.d.. O țară poate exista fără medalii, trofee, fără _a da_ cel mai rapid pe 50 de metri, cel mai săritor cu prăjina, cei mai buni la băgat o bilă pe o gaură. Sunt multe țări care se descurcă de minune fără a livra umanității absolutisme fizice. E și absurd să pretindem că nu se poate fără.

Firește, sportivul de performanță poate să fie un factor turistic (dacă vrea), dar pur și simplu nu-mi vine în minte – acum – vreun sportiv de performanță (la nivel global) pentru care oamenii să-și dorească să le viziteze țara. Știu că sunt sportivi care spun „_veniți în țara mea”_ (mai mulți care spun „_mergeți în țara X care mă sponsorizează”_, dar cât de bine funcționează această influencereală e discutabil.

Sportul de performanță are o cu mult mai mare dimensiune simbolică, decât socio-sanogenă.

O să spuneți „_George, sportivul de performanță poate stimula un stil de viață mai sănătos în rândul populației”. _Da și nu. Sportivul de performanță poate stimula dorința de performanță („_dacă ăla a reușit poți și tu”_). E interesant de urmărit câți copii s-au apucat de handbal (impulsionați de Cristina Neagu), câți de natație (impulsionați de David Popovici), ori de fotbal (mulți, dar să zicem Hagi), alegând să facă aceste sporturi doar la nivel recreativ și abandonând într-un final traseul sportiv fără sentimentul că _au eșuat_. Să fim cinstiți, mulți copii se apucă de anumite sporturi, ori sunt duși la sporturi, pentru că ei sau familia lor văd în asta o evadare din condiția socio-economică. Se dorește performanța. „Vrem să vedem _dacă e bun/foarte bun _la asta.” Dacă nu se prestează în registrul performanței copilul este retras, ori scos din echipă. Cluburile de sport _recreativ _sunt puține, miza lor fiind să creeze performanță pentru a avea ce să justifice „stakeholderilor” (părinții plătitori, eventuali sponsori).

Sportul de dragul sportului e o treabă foarte _posh_ în rândul copiilor, o activitate mai degrabă rezervată familiilor care prin sportivitatea copilului fac networking și îi inițiază acestuia primele bule sociale valoroase, primele conexiuni extra-sportive. Mi s-a explicat faptul că sunt sporturi de elită economică unde prezența copilului facilitează oportunități de business pentru părinți și prietenii dezirabile pentru cei mici.

Cred că pentru a încuraja societatea să aibă un stil de viață sănătos, prin mișcare, poți să faci lucrurile și fără _ajutorul_ elitelor sportive. 10000 de pași pe zi pentru cei mai mulți cetățeni nu necesită ca țara ta să dea cel mai bun alergător. Neerlandezii sunt înnebuniți să meargă pe bicicletă, ca și danezii, dar n-au dat lumii un puhoi de campioni la ciclism. Ultimul neerlandez care a câștigat Turul Franței, poate cea mai emblematică competiție pentru iubitorii de ciclism, a fost Joop Zoetemelk. În 1980. Neerlandezii pedalează că le place, e sănătos și știu că e cel mai bun mijloc de mobilitate urbană.

Problema este că țările, din dorința de a creiona un Ceva al lor, se agață de sportivii de performanță (atunci când nu o fac cu figurile istorice), apelând în general la un fals narativ al succesului colectiv. Nu vi se pare că este absolut _degeaba _când o țară vai de ea se mândrește cu o elită sportivă într-un domeniu care produce 0 (zero!) schimbare pe un domeniu crucial din interiorul propriei granițe? O parte dintre sportivi, când sunt cu medalia de gât, mai trag „semnale de alarmă”, că „trebuie” să se investească în sport, dar e oare o investiție bună dacă miza este o mână de _performeri_? Nu mai corect este să ceri infrastructură sportivă pentru o masă mediocră care vrea să trăiască mai sănătos, în detrimentul unei minorități care vrea să se lupte pentru glorie și medalii? Cerință care schimbă mult problema sportului. Nu mai faci una bucată arenă pe ultra-scump, ci mai multe împrăștiate și accesibile.

Am putea crede că succesul sportiv al unei țări denotă și o investiție în infrastructură sportivă, deci sănătate, deci bine comun. Dar realitatea este că multe dintre țările dezvoltate nu produc majoritatea succeselor sportive. Luat după PIB (ceea ce nu e neapărat un indicator relevant argumentării noastre, dar fie!), sportivii senzaționali nu vin exclusiv din SUA, China, Franța, Japonia, Germania ș.a.m.d.. O parte dintre marii atleți ai lumii vin din țări care se află la coada clasamentului. Așa că argumentul investiției nu girează neapărat succes (dar poate aduce _divertisment sportiv_, ceea ce e altă performanță).

Sportivul de carieră este un _entertainer _cu o mare valoare simbolico-națională când performează.

Cel mai ușor exemplu mi se pare cel al jucătorilor de tenis. Tenisul (modern?) simt că este sportul cu poate cea mai mică valoare _națională. _Îl consider aproape în exclusivitate un efort de familie, ba chiar o afacere de familie, iar aportul Statului se oprește în buza terenului de antrenament privat. Știu cazuri de familii care au sacrificat enorm pentru cariera în tenis a copilului, pariul lor financiar. La nivel socio-discursiv, jucătorul de tenis este un ceva solo până are performanțe. Nimeni nu se simte în momentul ăsta reprezentat de tenismenul român de pe locul 861 din clasamentul ATP (Luca Preda). Când Luca o să ajungă în top 100 o să vedem știri despre el. Când o să fie în top 50 o să stârnească mai mult interes național. În top 10 o să fie „băiatul nostru!”, al tuturor. Până atunci, tot ce face el e un efort de familie/context minimal.

Revenind la subiectul de bază, cine alege să facă sport de performanță (ori pentru cine se alege asta) se înhamă la un pariu cu propria relevanță socială. În Marea Schemă socială sunt sporturi care nici nu distrează publicul, nici nu entuziasmează vâna națională. Așa că orice pretenție apare, ca Statul/Colectivul să fie recunoscător (în bani), e în dezacord cu realitatea. E frumos, bravo că ești bun la X. Dar atât.

**Și atunci?**

Erau comentarii pe social-media vizavi de libertatea sportivilor de performanță de a face orice vor ei cu imaginea lor. Dacă vor să facă reclame la pariuri e dreptul lor. Ilie Năstase se plângea că e lăsat fără loc de muncă.

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/07/WhatsApp-Image-2025-06-27-at-09.31.48-827x1024.jpeg)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/07/WhatsApp-Image-2025-06-27-at-09.31.48.jpeg)

O regulă nescrisă spune că sunt 99,3% șanse ca tot ce spune Ilie Năstase să fie greșit, o minciună, ori o exagerare. Încă se cercetează.

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/07/WhatsApp-Image-2025-06-26-at-14.43.19.jpeg)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/07/WhatsApp-Image-2025-06-26-at-14.43.19.jpeg)

Afirmația lui Răzvan Raț este atât de comică (și analfabetă) încât nu pot răspunde decât cu „_dar dacă un puști te vede că faci sport îl poți influența să se apuce de asta?”_. Pentru că dacă ești atât de inutil ca influență, chiar și după toate performanțele sportive, înseamnă că ce am spus mai sus (la primul punct) e adevărat: sportivii de performanță nu sunt utili social (și aparent nici în marketing). Deci Raț e plătit de pariuri degeaba și orice asociere cu el e fix-pix.

Handicapul sportivilor de performanță este că ei au ales drumul simbolului social. Puteau să fie șoferi, ITiști, bucătari, profesori, dar au ales să fie _simboluri_. Și societatea a zis (tacit), „_fie, faceți asta, dar s-o faceți bine ca să ne mândrim cu voi și să ne convingeți copiii să fie ambițioși, sănătoși, etc.”_ Că mna, sportivul exprimă (cel puțin) conduită fizică – d-aia e absurd să faci reclamă la fast-food, suc, alcool ș.a.m.d. când ești sportiv.

Când sportivul de performanță vrea respectul maselor (și implicit bani) trebuie să performeze în virtutea misiunii. Precum preoții. Ai ales să te faci preot, lumea a zis „_fie, ce te face pe tine fericit”_, dar dacă vrei să fim cu toții ok cu asta trebuie să… și să…, conform unor reguli scrise și nescrise. Există o _fișă a postului _pentru toți și toate.

Discursul unora dintre fanii sportivilor de performanță (cărora le mai spun și **_[teroriști simbolici](https://georgeisme.ro/general/dublul-standard-ori-putin-terorism-simbolic/)_**), e că sportivii „au făcut totul singuri, pe barba lor”. Nimeni nu face nimic singur, pe barba lui. Datorezi ce ești unor oameni, care au luat niște decizii pentru tine, care au fost ajutați să te susțină, care au beneficiat de contextul social să te susțină, care infrastructură, care așa și pe dincolo. Un ceva cu miză colectivă construit/dezvoltat acum 5-10-15-20-30-100 de ani a ajutat să existe un Hagi, Popovici, Nadia. Oamenii și drumurile lor în viață nu apar ca prin minune, doar pentru că aleg de pe tăviță la 1 an (când se taie moțul/rupe turta) să fie sportivi de performanță. Ca și artistul care trăiește din arta lui, și sportivul de performanță trebuie să fie recunoscător colectivului că poate să facă și să trăiască din ce îi place. Dai la schimb ceva și oamenii vin să te vadă, îți cer autograf, te lasă în față la magazin. Năstase a avut _bulan _de context să poată face tenis cât vrea (și să ajungă să trăiască din asta). Ca el cam toți. Asta nu înseamnă că n-au muncit, nu le fură nimeni meritul (și performanța), dar îmi e imposibil să îmi imaginez o societate fără șoferi de autobuz, în timp ce o țară fără Ilie Năstase e doar o țară fără Ilie Năstase.

Motiv pentru care _entertainerii _de performanță (sportivii în cazul acestui text) au o obligație și responsabilitate morală. Li s-a tolerat să fie ce vor (nu ce era neapărat nevoie) așa că trebuie să ofere la schimb un exemplu de bună practică umană. Dacă voiau să fie mascote la pariuri puteau să spună de la început, nu era nevoie să li se dea încrederea și susținerea necesară unor simboluri virtuoase.

Ba chiar e comic să-ți pretindă sportivi cu viață (publicitară) non-sportivă să facă Statul infrastructură pentru sport de performanță. Ca să ce? Să creștem o generație de elită pentru viitoarele reclame la pariuri? E sinucidere curată să investești în elită care influențează vulgul să se autodistrugă. Ba chiar ar trebui suprataxat orice mesaj care contravine cu noțiunea de societate sănătoasă. Ori investim, dar tăiem din schemă _intermediarul _(sportivul). Facem bazine de înot cu dispenser de țigări la fiecare capăt de culoar, stadioane de fotbal cu agenții de pariuri la porți și terenuri de tenis unde după fiecare servă trebuie să bei o halbă de bere. Statul negociază direct cu Buba.

Din nou: de ce ar da bani statul pentru a avea o societate sănătoasă dacă misiunea e stricată chiar de „angajați”? Așa că decizia CNA este una foarte bună. Și probabil o victorie mică dar importantă în lunga bătălie împotriva jocurilor de noroc. Or să mai fie și altele, cât și ceva înfrângeri. Important e ca societatea să înțeleagă miza și durerea. Ceea ce mulți nu reușesc. Încă.

La întrebarea naivă „_cUm StAbIlEșTe CnA cInE e VeDeTă?!” _răspunsul e simplu: orice om urmărit de oameni e vedetă. De la 500-1000 de oameni la followeri pe social media ești considerat micro-influencer. Și s-a rezolvat dilema. Iar apărătorii „libertății” care nici măcar nu au vreo miză (financiară) în toate schemele companiilor de pariuri sunt pur și simplu _idioți utili_. Ăia care cred că democrație e ce cred ei că e democrație.

Evident, o lume fără sport (și performanță sportivă) e o lume ceva mai tristă, dar sunt țări care au învățat să facă haz de necaz că nu câștigă nimic. Și umorul chiar e sănătos.

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1346"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1346/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Stângacii nu sunt neapărat mai creativi. (engleză) România trăiește pe datorie ecologică din mai. Lecturi de vară-toamnă Made in the USA e prea scump. (engleză) Comunitățile rurale (din SUA) și căldura. O potențială lecție de locuire pentru noi. (engleză) Cum"
last_modified: "2025-07-04T09:37:30+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1346

- [Stângacii](https://ground.news/article/the-myth-debunked-left-handers-are-not-at-all-more-creative-than-right-handers?emailIdentifier=offbeat&edition=Jul-02-2025&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat) nu sunt neapărat mai creativi. (engleză)

- [România](https://techrider.ro/actualitate/omenirea-a-epuizat-resursele-naturale-pentru-2025-romania-traieste-pe-datorie-ecologica-inca-din-mai/) trăiește pe datorie ecologică din mai.

- **[Lecturi de vară-toamnă](https://l.profitshare.ro/l/14600960)**

- Made in the [USA](https://www.reuters.com/business/they-tried-made-usa-it-was-too-expensive-their-customers-2025-07-02/?utm_medium=email&utm_source=ten_tabs&utm_campaign=FIREFOX-EDITORIAL-TENTABS-2025_07_03&position=3&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=a6044c06-823d-4045-ac05-c2fcb2785c10&url=https%3A%2F%2Fwww.reuters.com%2Fbusiness%2Fthey-tried-made-usa-it-was-too-expensive-their-customers-2025-07-02%2F) e prea scump. (engleză)

- [Comunitățile rurale](https://www.planetizen.com/news/2025/06/135401-data-rural-america-mobile-homes-are-heat-traps?utm_source=Planetizen+Updates&utm_campaign=6ec94ff026-ABNewswire_2025_07_03&utm_medium=email&utm_term=0_7c469fb322-6b79cce977-89148524&mc_cid=6ec94ff026&mc_eid=cd546f42f5) (din SUA) și căldura. O potențială lecție de locuire pentru noi. (engleză)

- Cum stă orașul tău la [bazine publice](https://www.planetizen.com/features/135415-your-city-swimmable?utm_source=Planetizen+Updates&utm_campaign=6ec94ff026-ABNewswire_2025_07_03&utm_medium=email&utm_term=0_7c469fb322-6b79cce977-89148524&mc_cid=6ec94ff026&mc_eid=cd546f42f5)? (engleză)

- **[Electro Weekend la eMag](https://l.profitshare.ro/l/14600955)**

- Scandalul cu fresca de la Centrul NATO din [Sibiu](https://www.turnulsfatului.ro/2025/06/19/actualizare-bdquo-ceva-cumplit-de-rusinos-rdquo-bdquo-fresca-rdquo-de-la-centrul-nato-din-sibiu-criticata-de-istorici-inclusiv-de-cei-indicati-drept-consultanti-bdquo-am-spus-ca-trebuie-refacuta-rdquo-220737).

- Cât de greu o duce [Biserica Catolică](https://pressone.ro/vremuri-istorice-cat-de-greu-o-duce-biserica-catolica-in-europa) în Europa.

- [Topul orașelor](https://hotnews.ro/topul-oraselor-cu-cel-mai-bun-nivel-de-trai-viena-a-fost-detronata-dupa-trei-ani-in-fruntea-clasamentului-2004547) cu cel mai bun nivel de trai.

- **[2+1 gratis de la Libris](https://l.profitshare.ro/l/14600948)**

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1345"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1345/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Victorie muzicală pentru Taylor Swift. (engleză) Realitatea urbanului mic din România. Lecturi de vacanță SUA și obsesia profitabilității transportului în comun. (engleză) Litoralul românesc după cel mai amplu program de reabilitate. Fumatul și Franța. Noi reguli pentru fumători. 40% reducere"
last_modified: "2025-07-02T09:03:10+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1345

- Victorie muzicală pentru [Taylor Swift](https://www.rollingstone.com/music/music-features/how-taylor-swift-won-commentary-1235351833/?sponsored=0&position=7&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=a045c6ad-372f-4cf8-946f-14aad4859241&url=https://www.rollingstone.com/music/music-features/how-taylor-swift-won-commentary-1235351833/). (engleză)

- Realitatea [urbanului mic](https://cursdeguvernare.ro/o-radiografie-a-administratiei-romania-urbanului-mic-saracia-oraselor-non-municipii-resedinta-care-nu-au-nici-angajati-nici-firme-pentru-a-incasa-taxe-cifrele-unei-situatii-soci.html) din România.

- **[Lecturi de vacanță](https://l.profitshare.ro/l/14595988)**

- [SUA](https://www.planetizen.com/news/2025/06/135370-florida-law-could-eliminate-dedicated-bus-lanes?utm_source=Planetizen+Updates&utm_campaign=88ac5a223a-ABNewswire_2025_06_30&utm_medium=email&utm_term=0_7c469fb322-88ac5a223a-89148524&mc_cid=88ac5a223a&mc_eid=cd546f42f5) și obsesia profitabilității transportului în comun. (engleză)

- [Litoralul românesc](https://pressone.ro/video-sute-de-milioane-de-euro-pentru-cel-mai-amplu-proiect-de-infrastructura-la-malul-mariiutilizam-metode-pe-care-le-folosea-ceausescu-in-anii-70) după cel mai amplu program de reabilitate.

- Fumatul și [Franța](https://www.euronews.ro/articole/fumatul-interzis-in-franta-in-parcuri-plaje-sau-statii-de-autobuz-si-alte-locuri). Noi reguli pentru fumători.

- **[40% reducere la Manga](https://l.profitshare.ro/l/14595986)**

- 2 miliarde de oameni nu au [apă potabilă](https://ourworldindata.org/what-no-safe-water-means?utm_source=chartr&utm_medium=email&utm_campaign=chartr_20250629). (engleză)

- De ce să nu-ți monitorizezi mereu [sănătatea](https://www.vox.com/technology/417713/apple-watch-oura-whoop-health-tracking-fitness). (engleză)

- [Pep Guardiola](https://www.nytimes.com/athletic/6454546/2025/06/27/pep-guardiola-football-amnesia/?source=athletic_weeklyemail&campaign=602288&userId=25612299&redirected=1) și amnezia fotbalistică. (engleză)

- **[Autorul lunii la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14595985)**

---

---
title: "Dublul standard. Ori puțin terorism simbolic"
url: "https://georgeisme.ro/general/dublul-standard-ori-putin-terorism-simbolic/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Puține lucruri enervează și demontează o cauză precum o face dubla măsură. De câte ori se poartă vreo luptă, indiferent de front, apare cineva care (îndreptățit?!) atrage atenția că în altă situație bătălia s-a dat altfel pentru că ostașul cauzei"
last_modified: "2025-06-22T08:31:17+00:00"
categories: [General]
---

# Dublul standard. Ori puțin terorism simbolic

Puține lucruri enervează și demontează o cauză precum o face dubla măsură.

De câte ori se poartă vreo luptă, indiferent de front, apare cineva care (îndreptățit?!) atrage atenția că _în altă _situație bătălia s-a dat altfel pentru că ostașul cauzei a avut cândva un alt interes. S-a strigat „dublu standard” în (poate) 99,4% din momentele istorice importante. Uneori îndreptățit, alteori fără timp investit pentru a se explica rațional de ce acum X, când altcândva Y. Bineînțeles, uneori e greu de înțeles chiar și cu toate informațiile pe masă.

**Din multitudinea de fronturi despre care am putea discuta despre dubla măsură mi-am propus să vorbesc astăzi doar despre păcănele. Jocuri de noroc. Pariuri.**

Există și aici o dublă măsură (ba chiar mai multe), dar cea mai interesantă mi se pare cea a oamenilor care lucrează în/pentru industrie și înțeleg ce face această lume consumatorilor ei. Sunt oameni care știu mecanismele prin care jocurile de noroc se agață de victime, cum se creează dependența, cum se crește o nouă audiență. Nu-s străini de lobby-ul politic, poate au cunoștințe și despre faptul că „interlopeala” care protejează tot acest mecanism e unsă cu toate și cele mai bune creme. Vorbim de oameni care nu arată precum în stereotipuri când ne imaginăm un _interlop_. E lumea bună.

Rotițele din lumea jocurilor de noroc, de la ultimul până la primul angajat, au dorințe comune: o țară mai sigură, prosperă, cu oameni sănătoși la trup și minte, străzi curate precum văd prin vacanțe, oameni fericiți ș.a.m.d.. Dar ceva nu se leagă cu realitatea la care contribuie (producând probabil o reală stare de disconfort cu sinele, manifestată probabil prin 1. hedonism exacerbat/ 2. voluntariat exaltat/ 3. plictis catatonic). Dar aș vrea să vin în întâmpinarea _whatabout_-iștilor și să spun că în aceeași cursă, dar la altă căruță, trag și oameni care lucrează pentru tutun, alcool, poluare etc.. De aceeași bipolaritate socială  suferă multă lume: de la marketing managerul vreunei firme de tutun până la angajatul feminist al Deliei Matache care uită că artista+soțul=buba imobiliară (și multe altele pentru care aștept # la momentul potrivit – dacă o să vină vreodată).

E un fenomen uriaș (global) prin care oamenii sunt învățați că pentru un bine comun trebuie să existe și o suferință comună. Ori, dacă ce am spus mai devreme sună prea flower-power, pentru bucuria unora trebuie să sufere alții, mantră îmbrățișată cu multă lejeritate de cei care nu sunt în tabăra suferinzilor. Ba chiar devin foarte apostolici în a propovădui normalitatea unei lumi care pentru _„un bine comun”_ e nevoie de o suferință teribilă la o distanță fizică/mentală de ei (vezi „**[The ones who walk away from Omelas](https://pt.wikipedia.org/wiki/The_Ones_Who_Walk_Away_from_Omelas)**” de Ursula K. Le Guin). Filosofie personală care e cu atât mai tragi-comică cu cât posesorul ei flutură intens o identitate creștină/spiritualitate modernă, perorând despre „binele tuturor”, „să fie pace”, „să ne înțelegem ca oamenii”, „să nu mai sufere nimeni”, „să fie bine ca să nu fie rău”.

Nu mi-am propus să fac o (incompletă și amatoricească) ședință terapeutică celor care trăiesc la granița celor două lumi: una mama la salariu și confort material, alta pofta inimii și a unei lumi drepte și frumoase. Cred că oamenii care trăiesc din pariuri știu singuri ce implică banii pe care îi primesc, așa cum și cei din industria tutunului știu că banii lor vin atâta timp cât oamenii sunt tentați să cancer (și lista poate continua). Sunt conștient că toți avem bube-n cap, e doar interesant cum le tratăm, ori mascăm.

Mai degrabă aș vrea să spun că realitatea este următoarea: pariurile distrug vieți, iar viețile distruse afectează familii, care familii destabilizează comunități. Înseamnă că industriile care trăiesc din nasolul altora sunt instituții de terorism simbolic.

Conform DEX, Terorism = _Totalitatea actelor intenționate de violență comise de un grup sau de o organizație pentru a provoca o teamă generalizată și pentru atingerea unor scopuri politice._

A manipula oamenii este un act de violență intenționată. Este o violență psihică și emoțională, o exploatare a unor slăbiciuni care nici măcar nu au legătură cu voința individului. Teama indusă de lumea jocurilor de noroc este teama de sărăcie, insucces, teama de _lipsa norocului_. Teama de a nu încerca varianta simplă de câștig. Iar scopul politic e și el evident – controlarea unei categorii socio-economice conform interesului financiar.

Acestea fiind zise, e foarte posibil să fim vecini, rude, prieteni cu teroriști simbolici. Ori să fim chiar noi unii dintre cei care plantează _bombe_ murdare care destabilizează țara la care, paradoxal, visează și teroriștii simbolici. E foarte posibil ca fiecare gheretă de pariuri deschisă să fie un act terorist, ca fiecare reclamă rulată, ca fiecare vedetă implicată. Terorismul simbolic nu omoară pe loc, ci în timp, iar în schimbul gloriei spirituale primește glorie financiară.

Rămâne să ne dăm seama dacă teroriștii simbolici sunt idioți utili, victime ale unor alte manipulări („_dacă n-o fac eu o face altul”, „ce altceva să muncesc” _ș.a.m.d.), ori pur și simplu socio-criminali care nu sunt cu nimic mai diferiți de cei pe care îi acuză că le strică lumea frumoasă la care „muncesc”.

Cred și înțeleg că ne e foarte greu să ne imaginăm lumea fără aceste acte de terorism simbolic. Pentru unii acest termen înseamnă „job”, „salariu”, „bani”. Dar în câțiva ani o mână de țări (2-3-5-10) vor combate tot mai multe astfel de acte deviante îndreptate asupra propriei populații de către o parte a propriei populații. Rămâne să vedem dacă ne place cum trăiesc ei și dacă suntem pregătiți să-i imităm.

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1344"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1344/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Europenii copiază prostia americană: SUV-urile. Suferința creveților. (engleză) Autorul lunii la Cărturești Rezolvă probleme climatice prin cunoașterea vecinilor. (engleză) Despre Vatra Românească, organizația care instiga anti-maghiari. Ce este, de fapt, asistența socială în România. Aparate de aer condiționat la ofertă"
last_modified: "2025-06-13T07:41:17+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1344

- Europenii copiază prostia americană: [SUV-urile](https://spotmedia.ro/stiri/auto/raport-alarmant-copiii-sunt-victime-sigure-pentru-suv-uri-inalte-care-devin-preferatele-soferilor-din-europa).

- Suferința [creveților](https://www.currentaffairs.org/news/shrimp-are-the-most-abused-animals-on-earth?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-PREMIUM-2025_06_11&sponsored=0&position=4&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=b13f643e-d50b-46a6-b195-026cd8ed8efe&url=https://www.currentaffairs.org/news/shrimp-are-the-most-abused-animals-on-earth). (engleză)

- **[Autorul lunii la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14552486)**

- Rezolvă probleme climatice prin cunoașterea [vecinilor](https://www.npr.org/2025/06/10/nx-s1-5340713/north-carolina-climate-change-solutions?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-PREMIUM-2025_06_11&sponsored=0&position=6&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=f232cdf8-a085-4d25-8d0f-1ba9fea1f32c&url=https://www.npr.org/2025/06/10/nx-s1-5340713/north-carolina-climate-change-solutions). (engleză)

- Despre [Vatra Românească](https://pressone.ro/vatra-romaneasca-organizatia-care-a-instigat-la-violente-impotriva-maghiarilor-in-1990-sprijinita-de-autoritatile-romane-chirie-de-90-de-lei-in-centrul-clujului), organizația care instiga anti-maghiari.

- Ce este, de fapt, asistența socială în [România](https://pressone.ro/sorina-mare-si-sorina-mica-ce-inseamna-de-fapt-asistenta-sociala-in-romania).

- **[Aparate de aer condiționat la ofertă](https://l.profitshare.ro/l/14552485)**

- Care-i faza cu Iran și [câinii de companie](https://theweek.com/culture-life/why-iranian-cities-are-banning-dog-walking?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=M_F_Premium_POCKET_HITS-EN-DAILY-PREMIUM-2025_06_12&sponsored=0&position=2&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=025655cf-86b1-4812-ab66-f76cd0199f61&url=https://theweek.com/culture-life/why-iranian-cities-are-banning-dog-walking). (engleză)

- Cercetare despre[ fotbalul feminin românesc ](https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/09523367.2025.2509801?utm=scidigest#abstract)în anii 90. (engleză)

- Cum să omori etic un [pește](https://www.gq.com/story/the-ethical-assassin-one-mans-quest-for-the-perfect-way-to-kill-a-fish?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-PREMIUM-2025_06_04&sponsored=0&position=5&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=8aae0316-b74b-4516-a5e8-2fc512452a80&url=https://www.gq.com/story/the-ethical-assassin-one-mans-quest-for-the-perfect-way-to-kill-a-fish). (engleză)

- **[Electro week la eMag](https://l.profitshare.ro/l/14552484)**

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1343"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1343/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Nu ne înțelegem câinii pe cât de bine credem. (engleză) Estonia, copiii și telefoanele mobile. Accesorii de grătar Un român a inventat cea mai nouă prăjeală online. Rusia îl reintegrează pe Stalin. (video - engleză) Despre reinventarea unor job-uri pentru"
last_modified: "2025-06-12T12:31:17+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1343

- Nu ne înțelegem [câinii](https://www.washingtonpost.com/opinions/interactive/2025/dogs-humans-emotions/?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-PREMIUM-2025_05_30&sponsored=0&position=5&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=f2171bf2-01ae-4526-93f0-447ba0b83ab5&url=https://www.washingtonpost.com/opinions/interactive/2025/dogs-humans-emotions/) pe cât de bine credem. (engleză)

- [Estonia](https://www.g4media.ro/estonia-nu-interzice-telefoanele-in-scoli-si-trece-la-urmatorul-nivel-negociaza-licente-gratuite-pentru-elevi-si-profesori-cu-openai-la-alegerile-locale-tinerii-de-16-ani-pot-vota-si-pot.html), copiii și telefoanele mobile.

- **[Accesorii de grătar](https://l.profitshare.ro/l/14550388)**

- Un român a inventat cea mai nouă [prăjeală online](https://mindcraftstories.ro/societate/te-mira-ca-in-spatele-italian-brainrot-e-un-roman/).

- Rusia îl reintegrează pe [Stalin](https://www.youtube.com/watch?v=iOTOeuvphM8). (video – engleză)

- Despre reinventarea unor job-uri pentru [interes politic](https://www.npr.org/sections/planet-money/2025/05/27/g-s1-68783/are-manufacturing-jobs-actually-special?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&GEORGETOWNUNIV-2025_05_27=&sponsored=0&position=2&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=51d3286b-d3a2-43a1-a233-9ec788e520e7&url=https://www.npr.org/sections/planet-money/2025/05/27/g-s1-68783/are-manufacturing-jobs-actually-special). (engleză)

- **[Autorul lunii la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14550387)**

- Cum se vede din SUA modul în care [politicul românesc se _îmbracă _în ie](https://www.nytimes.com/2025/05/24/world/europe/romania-blouse-nationalist-politics.html?unlocked_article_code=1.KE8.p3DB.FpV6cc_mO8jE&smid=url-share&utm_source=substack&utm_medium=email). (engleză)

- Cine să-i învețe pe tineri [despre sex](https://pressone.ro/video-la-ce-varsta-cred-romanii-ca-e-normal-ca-tinerii-sa-si-inceapa-viata-sexuala).

- Ce fac orașele care nu se [inundă](https://www.g4media.ro/orase-care-absorb-nu-se-inunda-planificarea-urbana-a-europei-in-fata-schimbarilor-climatice-lectia-pentru-bucuresti-dupa-ploaia-istorica-de-50-l-mp-in-60-de-minute.html).

- **[Aparate de aer condiționat la ofertă](https://l.profitshare.ro/l/14550381)**

---

---
title: "Ireconciliabil"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/ireconciliabil/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Un prieten cu mult mai deștept ca mine a spus cândva, în contextul în care vorbeam de cartea „Niște animale” (foarte scurt moment publicitar), că anii 90 au avut - totuși - un avantaj: (auto)segregarea financiară în bule era greu"
last_modified: "2025-06-11T14:33:33+00:00"
categories: [De rău]
---

# Ireconciliabil

Un prieten cu mult mai deștept ca mine a spus cândva, în contextul în care vorbeam de cartea „**[Niște animale](https://www.litera.ro/niste-animale-afpan08?srsltid=AfmBOooSaAQXoEIKphsjf1f3kKtsirrXS4LdJkqeIOJzDr3osnsoZ5kv)**” (foarte scurt moment publicitar), că anii 90 au avut – totuși – un avantaj: (auto)segregarea financiară în bule era greu de făcut, așa că s-au abrutizat între blocuri și prin cartiere gri copii din familii diverse. Degeaba aveau ai tăi _bani _că încă n-aveau pe ce să-i spargă, ori îi pierdeau prin pariuri antreprenoriale demne de generația care a luat capitalismul de coarne în picioarele goale.

**După 2000 au început să apară bulele. **

Apariția conceptului de Residence (inițial imobiliar, apoi pe mai multe planuri) a trezit în mintea celor cu un dram de bani/noroc/bagaj social faptul că pot să locuiască/muncească/învețe departe de pleava din care se trăgeau. „_Nu uita de unde ai plecat”_ n-a mai fost îndemn la modestie, ci mantră să nu-ți uiți originile astfel încât să nu te mai întorci niciodată în ele, printre Ăia.

Discursul anti-neoliberalism e acum mai în vervă ca niciodată, dar manifestările animalului egoist economic au început să se vadă de ani de zile, ignorate pentru simplul motiv că _ce nu te omoară poate e un exemplu de urmat. _

Pentru că nimeni n-a arbitrat evoluția socială post 1989 (era BauBau ca Statul/Cineva să mai emită rol de arbitru social după comunism), am clădit o țară multi-lateral-nedezvoltat, ca să citez din nemuritori.

Ce rost are să analizăm trecutul și să beștelim generațiile care au dominat anii 90-2000? Păi ce s-a _pus pe foaie_ în acei ani trăim acum. Când văd diferențele dintre bule îmi dau seama că aceste lumi sunt ireconciliabile.

Am văzut un material de presă de la **[Snoop](https://www.instagram.com/p/DKokFVGowGy/)**. Jurnaliștii puneau aceleași întrebări atât celor de la Marșul Normalității, cât și celor de la Pride. Pur și simplu oameni de pe alte planete. Noțiuni precum „pace”, „iubire”, „familie” sunt atât de diferite încât nici în 1000 de vieți nu cred că pot ajunge cele două bule la un numitor comun.

E fascinant cum oameni care împărtășesc aceeași limbă, au mâncat aproape aceleași bucate tradiționale de Crăciun și Paște, și au o înțelegere similară asupra conceptului de apă caldă, au ajuns să respire un aer atât de diferit când vine vorba de valori cu adevărat profunde. Te uiți la ambele tabere și te întrebi „_bă, cum?!”_. Să avem diferențe cu privire la cum ar trebui să fie Mucenicii mai înțeleg, ba chiar nu văd nimic ciudat în a se bate ca la Rovine cei care iubesc vs. cei care urăsc ciorba de burtă. Dar cum poți să te uiți la viață și să spui că pacea, iubirea, familia ta e atât de diferită de cum o văd unii (minoritari sau majoritari)?

**Lumea a avut mereu nuanțe de gri. **

S-au mai pomenit diferențe de opinii, diferențe culturale, discrepanțe tehnologice. Dar zilele noastre, cu largul concurs al rețelelor sociale, au darul de a aduce împreună și separa în același timp.

„_Păi și ce treabă are partea de la început?”_ Are. Cândva, după anii 90-2000, o anumită parte a societății a reușit să ajungă la un altfel de conținut cultural. În timp ce unii se uitau la filmele cu Van Damme ca să vadă bătăi și scheme, alții vedeau un bărbat care a făcut ani de zile balet și știe să se apere grațios. Unii s-au uitat la filmele americane pentru „american dream”, alții pentru „american culture”. Cert e că o parte a populației (aș tinde să cred că o minoritate) s-a îndepărtat iremediabil de trunchiul din care a plecat și s-a expus ireparabil la Altceva.

Cel mai curios caz (pentru mine) sunt părinții care în anii 90-2000 au investit în _Școală Vesticizată/Vesticizantă_, ei fiind complet analfabeți în stilul de viață și gândire pe care îl doreau pentru copiii lor. Erau anii când „educația” devenea o mantră care ținea de status social pentru familie, când rudele își comparau copiii prin olimpiade, se băteau cu spor notele de 9 și Montessori era să-ți compari copilul cu oricine avea cu 1 punct mai mult la școală. O parte dintre acești părinți au făcut titlu de glorie personală din „educația” investită în copil. Excursii fizice sau mentale în alte culturi și lumi.

Traumatizant să vezi că ți se întoarce acasă odorul cu filozofii diametral opuse, critic și autonom, blocând atâția părinți în replica „_am investit bani în educația ta și ești tot prost/mai prost”. _

Ca o cometă greu de redresat din drumul ei, cei rupți de realitatea locală nu s-au mai uitat în spate. Și-au văzut de evoluție, au restrâns grupul, auto-ghetoizat după vorbă, port, venit, hipstereală ș.a.m.d.. Pleava a rămas acolo, departe, eventual doar în zona de _servicii_, o agasantă reamintire a ceea ce „_n-o să fim niciodată ca țară”_, motivul pentru care „_totul merge rău în România”_ și alte asemenea.

Bulele astea nu s-au mai intersectat aproape niciodată. Timid, poate prin acțiuni de ONG/asociații, ori din vreun sentiment de vinovăție al cuiva. Dar altfel nimic, niciodată. Unii sunt prea ciudați pentru ceilalți, alții sunt prea meh pentru ăilalți. Stau împreună doar la mese de familie unde se cringe-uiesc/stânjenesc reciproc, fiecare pe limba lui.

Mă gândeam că un motiv de apropierea ar putea să fie în a sta să se gândească la inamicul comun. Să-și deseneze pe foaie suferințele și nevoile, crezând naiv că au dureri comune. Dar n-au. Pentru că durerea unora e fix Celălaltul. Credeam că se pot alinia asupra faptului că e nasol că aerul e poluat, că resursele sunt prost distribuite, că există monopol… dar nu-i asta durerea. Durerea profundă, aia care nu-i lasă pe unii să trăiască de ceilalți e că nu văd lucrurile la fel. Și istoria e prea tânără pentru a ne da seama dacă oamenii care nu gândesc la fel pot sta mult timp împreună. Faptul că ne uităm la o mână de societăți (_civilizate_) și spunem „_uite, la ei merge”_ nu e o garanție. Că-s prea tinere. Cel puțin 300-400 de ani dacă trec peste o societate și nu-și dă în cap de la lucruri care țin de perspective vizavi de „familie” (de exemplu) și putem spune „_fie, funcționează”. _Altfel e prea devreme.

Fără definiții comune pentru lucruri comune (și profunde) n-are cum să fie **pace**.

Cine să facă primul pas? Eu aș propune să-l facă ăia care își permit financiar să-l facă, dar din ce văd în bula mea pare că aceștia sunt și mai preocupați să fugă de Ceilalți, autoghetoizăndu-se și mai rău. De două cuie mai are nevoie coșciugul ăsta social: privatizarea educației și a sănătății. Apoi putem să ne culcăm liniștiți cu poza lui Năsui sub pernă, visând la o societate egală cum nu ne-am chinuit niciodată cu adevărat să avem.

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1342"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1342/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Animalele își adaptează tehnicile de vânătoare la viața de oraș. (engleză) Un bărbat din SUA și-a dat demisia și a plecat cu pisica lui, pe o barcă, către Hawai. A ajuns la destinație în uralele fanilor. (engleză) Premiile Cărturino Turcia"
last_modified: "2025-05-29T12:08:27+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1342

- [Animalele](https://ground.news/article/the-surprising-way-a-hawk-used-traffic-lights-to-improve-its-hunting-success?emailIdentifier=offbeat&edition=May-28-2025&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat) își adaptează tehnicile de vânătoare la viața de oraș. (engleză)

- [Un bărbat din SUA](https://ground.news/article/an-oregon-man-who-quit-his-job-to-set-sail-with-his-cat-arrives-to-cheering-fans-in-hawaii?emailIdentifier=offbeat&edition=May-28-2025&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat) și-a dat demisia și a plecat cu pisica lui, pe o barcă, către Hawai. A ajuns la destinație în uralele fanilor. (engleză)

- **[Premiile Cărturino](https://l.profitshare.ro/l/14508794)**

- [Turcia](https://ground.news/article/turkey-will-fine-airline-passengers-who-unbuckle-before-the-plane-stops?emailIdentifier=offbeat&edition=May-28-2025&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat) va da amenzi pasagerilor din avion care își decuplează centurile înainte de ok-ul echipajului. (engleză)

- Mai poate rezista democrația în epoca [falsurilor AI](https://pressone.ro/mai-poate-rezista-democratia-in-epoca-falsurilor-ai)?

- Pedepse noi pentru [legionarism](https://context.ro/condamnare-la-inchisoare-in-baza-ordonantei-anti-extremism-un-an-de-zile-cu-suspendare-pentru-haine-cu-mesaje-legionare/).

- **[Târg de jocuri și jucării](https://l.profitshare.ro/l/14508791)**

- Urmează câțiva ani [foarte calzi](https://apnews.com/article/climate-change-deadly-record-heat-wildfires-hurricanes-535b4df63b476d0f36ec553a1a78669d?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-PREMIUM-2025_05_28&sponsored=0&position=3&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=18eacd36-42ce-49e4-9664-d36dd387e752&url=https://apnews.com/article/climate-change-deadly-record-heat-wildfires-hurricanes-535b4df63b476d0f36ec553a1a78669d). (engleză)

- Toți vor să-ți dea [sfaturi pe net](https://www.vox.com/even-better/413335/tiktok-instagram-relationships-advice-work-better-life-loneliness?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-PREMIUM-2025_05_28&sponsored=0&position=5&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=dbdadaaa-9d37-4bb1-b087-d1522625e733&url=https://www.vox.com/even-better/413335/tiktok-instagram-relationships-advice-work-better-life-loneliness). De ce să-i asculți? (engleză)

- Moartea unui cal și [România](https://adevarul.ro/stiri-locale/bistrita/l-au-mai-fortat-10-minute-sa-traga-busteanul-ce-2446541.html).

- **[Livrare gratis de la Libris](https://l.profitshare.ro/l/14508790)**

---

---
title: "Frecări de coate, dureri în coate"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/frecari-de-coate-dureri-in-coate/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Înainte de finala dintre Dan și Simion am postat pe Facebook faptul că o să merg să votez, dar am vrut să mă asigur de faptul că cei care mă urmăresc știu că asta o să-i coste textul ăsta. Am"
last_modified: "2025-05-25T06:22:27+00:00"
categories: [De bine, De rău]
---

# Frecări de coate, dureri în coate

Înainte de finala dintre Dan și Simion am postat pe Facebook faptul că o să merg să votez, dar am vrut să mă asigur de faptul că cei care mă urmăresc știu că asta o să-i coste textul ăsta. Am votat cu Nicușor Dan (atât în primul cât și în al doilea tur), ca să știm cum plecăm mai departe. 

Mă gândeam dacă să scriu cele ce urmează (atât cât se putea din ele) înainte de alegeri, dar am zis că după (ba chiar o săptămână după) sunt apele cât de cât mai clare.

![](https://lh7-rt.googleusercontent.com/docsz/AD_4nXelECRNrRIJv4AjCyyQeDW117KekcmdOdwglBDMOqXPCGeufLqQVauM-d61G2oxJbTphZW25yrUG_0yA64lN9jyOwV1BPhSyQ1MXVFPeJctVQUjkilbHmRnhiQqCswWSIBqXkpDDQ?key=61Vx7lj_hm1v-da751v41g)

  **Despre Nicușor Dan**

Am votat Răul cel Mai Mic, cât și Răul cel Mai Lent în a Face Rău. Și nu pentru că Nicușor Dan e lent (stilul Iohannis), dar și pentru că tipul de rău pe care-l poate face el se implementează îndeajuns de greu încât să se poată contracara. Cel puțin asta sper. Îmi doresc să nu treacă 3-4 ani și să ajung să regret o sinceră, onestă, brutală distrugere fascistă în detrimentul unei dureri surde neoliberale care macină neîncetat. Poate ne ajută vreuna din cele peste 5.000 de zeități să n-avem parte de vreun Milei_sm_, fie el cu drujba sau light.  

Fostul primar-actualul președinte s-a autocaracterizat mereu ca fiind un om de dreapta. Ceea ce, așa cum interesant a subliniat un cititor al acestui blog, este paradoxal pentru un om care o mare parte din timp s-a preocupat de problemele societății civile. Ai crede că a înțeles ceva din luptele pe care le-a dus pentru cei năpăstuiți. Pentru mine, ONGiștii – ori cei de la științe sociale, cu viziuni de dreapta rămân un mister și-mi lasă impresia că au citit studii/cercetări/articole de parcă au fost scrise _la modul ironic. _

Cu toate astea, o parte din viziunile urbaniste ale lui Nicușor Dan au fost aliniate părerilor mele despre oraș, așa că l-am votat oricând a fost ocazia (cealaltă opțiune fiind Nimic și Nimic). Mi-am imaginat că o să stea 2-3 mandate la București, timp suficient să rezolve o parte din problemele de care se apucase,  să facă ordine în haosul imobiliar, ca mai apoi să vină și un primar cu viziuni sociale care să rezolve o parte din tensiunile cu care se confruntă feliile astea de pizza (sectoarele), atât de haotic împărțite ca nevoi și resurse. [**Am mai scris și cu altă ocazie despre de ce mi se pare problematică împărțirea sectoarelor așa cum este azi**](https://georgeisme.ro/debine/pizza-nu-e-buna/).

Nu știu de ce a intrat Nicușor Dan în campania pentru Cotroceni și nu-mi place să speculez, n-am atâta timp și prefer să-mi las imaginația să zburde pe alte meleaguri. Cert e că Lasconi nu mai avea cum să repete norocul din iarnă, așa că fără un contracandidat precum Nicușor Dan aveam destul de sigur o finală Antonescu-Simion. Și asta era la fel de grav precum o finală Ciolacu-Simion. Ori Simion-Simion. 

Nicușor Dan ar putea să fie un președinte ok. Poate chiar bun. Depinde. Depinde ce tip de societate își imaginează, ce discursuri are și ce partide crește pe lângă el. E om _de dreapta_, deci nu-mi cresc așteptările. Nu știu dacă pe umărul lui e vreun pui de Năsui, ori chiar Năsuiul în persoană. Până acum, la braț cu Bolojan (eroul stângiștilor care suferă de [**capitalism simbolic**](https://musaalgharbi.substack.com/about)) pare chitit să continue reformele care probabil vor duce AUR la +50%. Nu cred că Nicușor&Bolojan au înțeles exact ce vor votanții AUR, ori că vor/pot să le ofere acel ceva profund de care au nevoie (în principal sens, dar și un stat de încredere).  

![](https://lh7-rt.googleusercontent.com/docsz/AD_4nXfFddqXK8HXx6oLyc8WMWuRWXc8SDEFIKr-BU9wqdFWYjjbPxnsehgk63n_aLv15xhheeY6hFvbjZ4E38pGzv_evDIVcBMHOP86pC3Ky4ftFHgvX0_4SYZ9jneaaCRRQpKkx34oxA?key=61Vx7lj_hm1v-da751v41g)

De ce l-am votat? Am o mână de speranțe de la bula care l-a ales. Iar Simion nu a fost și nu este niciodată o opțiune. 

Nu mi-am manifestat public opțiunea de vot pentru că încă n-am trecut peste rușinea de a le spune altora să voteze cu Iohannis. Eram mai tânăr, știam mai puține, dar nu-mi e ușor să accept faptul că am convins o mână de oameni că dulapul o să fie ce trebuie. Să mă apuc acum să girez iar ceva, mai ales când nu suntem complet aliniați, e prea mult.

Incomparabil, Dan nu e răul imaginat de saltimbancii Realitatea TV. E un altfel de rău, unul care le-ar prinde și lor bine dacă n-ar vrea cu ardoare să facă banii în stilul lor. Dan&Bolojan girează un model socio-economic care avantajează oameni și instituții care dețin resurse și narative. Grija Realității TV pentru _popor _e comică și ipocrită, dar mna, fiecare pasăre pe limba ei vrea să facă profit.

Altfel, sper să-mi ridice noul președinte block-ul de pe Facebook. Îl am de vreo 5-6 ani. Pentru o glumă (și aia la adresa celor din staff-ul lui de comunicare – probabil și sursa block-ului). E cam ciudat să te gândești că ai block pe social-media de la președintele țării.

  **Despre surprize electorale**

Nu mă așteptam ca după 10 ani de pauză politică să vedem un Crin Antonescu mai ursuz și mai radical. Plictisit și deranjat de muncă a fost mereu, dar acum a avut niște declarații care-ți lăsau impresia că dacă se întâmpla să fie angajat ca președinte ne puteam trezi cu un împărat dezbrăcat de caracter. 

Elena Lasconi s-a ratat cu și mai multă grație și sunt foarte curios de cum o să evolueze omul Elena Lasconi. N-am avut niciodată încredere în ea și o finală Lasconi – Georgescu însemna că pun ștampila pe pașaport, nu pe vreunul din ei. Am multiple motive: e un fost jurnalist mediocru care nu ezită să folosească _Jurnalismul _ca mantră intelectuală (a se vedea și slugărnicia-pupincurismul din campanie la adresa „colegilor jurnaliști”), o prea fățarnică creștină, o mironosiță fără simțul penibilului (stânjenitoarele ei prezențe la dezbateri au provocat creșteri de păr pe splină), singurul candidat cu cruce de gât (care parcă se mărea de la zi la zi), singurul candidat care din homofobă a devenit „gay-friendly” în 48-72 de ore după o ceartă cu fiica (și a reușit să dinamiteze și mai tare relația societății cu comunitatea LGBT). A fost constantă doar în a spune că cine nu e de acord cu ea e misogin (dacă e bărbat), ceea ce probabil ar spune și despre mine, dar vreau să fie clar: omul Elena Lasconi mi se pare de groază, femeia Elena Lasconi probabil e ok. 

Dacă Viorica Dăncilă a fost o „tanti simplă de la Roșiorii de Vede”, pentru _bula bună _– o parte votanți Lasconi, sunt curios cum o văd aceeași oameni pe Elena Lasconi. Provincialismul are multe forme și moduri de a se manifesta.

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/05/WhatsApp-Image-2025-05-18-at-19.37.17-850x1024.jpeg)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/05/WhatsApp-Image-2025-05-18-at-19.37.17.jpeg)

Textul de mai sus aparține cuiva din echipa Elenei Lasconi (era pe lângă ea la dezbaterile TV). Să-mi arătați cu degetul diferența dintre ultrașii Elena Lasconi și cei Simion/Georgescu, ok?

Firește, vor rămâne mereu enigmatice candidaturi precum Lavinia Șandru, John Ion Banu și ceilalți despre care, arogant dar corect, Nicușor Dan spunea că-s _irelevanți _în cursa prezidențială. El n-a folosit cuvântul „irelevanți”, dar asta e realitatea. Lavinia Șandru este Elena Lasconi dacă cea din urmă era absolventă de Actorie, nu Jurnalism, iar Banu e probabil un experiment politic să măsoară câți români ar vrea Visul American. Arme și d-astea.

De asemenea, n-am apucat să înțeleg concret cine sunt oamenii care au votat cu Ponta, dar mi-a rămas în minte ipoteza unui apropiat (citez din memorie): „_dacă Ponta a intrat în cursă ca să rupă de la Simion, știind că are public suveranist, și să-l ajute pe Nicușor? Dacă Ponta a fost de partea protestatarilor de la Colectiv – care stereotipic ar vota Nicușor, cei care l-au înjurat atâția ani? Dacă Ponta a vrut să fie un erou fără glorie?”. _Habar n-am, dar nu că e o perspectivă teribilă? 

Iar despre Anamaria Gavrilă aș prefera să nu mai fiu nevoit să zic nimic.

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/05/497766341_24011150688493178_4891025945825429960_n.jpg)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/05/497766341_24011150688493178_4891025945825429960_n.jpg)

**  Despre bule**

Spuneam mai sus că n-am așteptări prea optimiste de la mandatul lui Nicușor Dan. Probabil vor urma alte măsură economice de dreapta care vor crește gradul de insatisfacție socială. În loc să se taie de la obscen de bogați (printre care și sinistrul de Țiriac, care a votat să _Make Romania Great Again_, ori măscăriciul de Năstase – care amenința că pleacă din țara președintelui Nicușor Dan. N-a plecat. Din păcate), o să se inventeze iar o râcă între săraci, o să se (re)descopere o nișă dintre amărășteni de unde se pot lua bani. Discursul anti-asistați încă prinde, ca să nu mai spun că prea ne _lăfăim_ în sistem educațional de stat, muzee care nu sunt „profitabile”, spitale de stat care mai mult încurcă ș.a.m.d..

Stat minimal, privat maximal. 

Că vine privatul și ne scoate din mizerie. Uitați ce bine a fost când a venit Uber (**[via lobby](https://www.riseproject.ro/investigations/uncategorized/masinaria-uber/)**) și ne-a ridicat din mocirla taximetriei locale pe care n-o puteam reglementa. A venit privatul, acadele și mașini noi, iar acum Uber e taximetrie cu aplicație și tarif dinamic + șoferi care ar vrea mai multe drepturi, dar nu-s angajați, ci _freelanceri _pe ride-sharing. Țeapă, n-ați mai luat țeapă?

![](https://lh7-rt.googleusercontent.com/docsz/AD_4nXd22CqjmKHKS5DUgt0LObq6tn0YAkZGrDRY7RZt8S7AMp2PFgMb9zVB1klyzuHt3TSTXWKfiZ5Z9OYncDhYDmYRrBKkOvd2nAxgnXv1OcjyHMdktAJkOWmJhjH2oGMfnWgrdCQFmA?key=61Vx7lj_hm1v-da751v41g)

Dar nu vreau să mă pierd în multitudinea de explicații care ar putea arăta că nu o să fie bine. E nevoie de cel puțin o carte ca să explice asta. Putem să ne bucurăm că n-o să fie radical de rău. Nicușor n-are legiuni și cuiburi.

Cert e că bula frustrată pe Viață o să tot crească atâta timp cât Viața nu le oferă mai mult. Diaspora a votat anti-sistem pentru că a văzut cum e la alții și n-a înțeles prea bine de ce la ăia se poate și la noi nu. Pe lângă faptul că țara pe care o vor „înapoi” (de multe ori cu referință la un Înapoi Istoric) n-a existat niciodată. Prea mulți dintre ei trăiesc în minte cu o Istorie Paralelă a României. 

Nicușor Dan n-are timp și resurse ca într-un singur mandat să schimbe atât de multe lucruri. Nici două nu-i ajung. E greu (spre imposibil) să mai salvezi niște generații (că-s mai multe) care au crescut la intersecția dintre _Ce au învățat în comunism – Ce au învățat despre comunism – Ce au prins în tranziție – Ce au înțeles despre capitalism – Ce n-au fost învățați despre restul istoriei. _

Lipsa de continuitate educațională între generații, ba chiar fractura uriașă la nivel de informații între oamenii născuți în anii 1960 și 2000 nu poate să producă decât calamități. La ora actuală ai cu lejertate oameni din diferite bule și generații care se uită la Vlad Țepeș cu ochi total diferiți unii de alții. Nu-mi imaginez ca în țările cu adevărat dezvoltate educațional să existe o discrepanță atât de mare între generații cu privire la propriul trecut. Firește, conspiraționiști au toți, dar în societăți precum a noastră ai mase uriașe care trăiesc în istorii alternative. 

Dar au scris și alții despre acest delir al maselor, problemele diasporei, ori cum _bula bună _s-a izolat de mulțimea care _pute și e proastă_, s-a mutat la Residence (fizic sau emoțional) și crește copii de export între două cafele de specialitate.

Încă nu înțeleg cum _bula buna_ poate să tolereze manifestările fasciste (ori să fie parte din ele). Aici se potrivește explicația unui antropolog american (am uitat numele) care spunea că fascismul și capitalismul se înțeleg de minune, banii circulă fără stres atâta timp cât ura nu e sugrumantă. Stângism să nu fie, că ăla e buba rău. Dar _bula bună_ nu pare deranjată de nasol, atâta timp cât n-o afectează direct. Oare printre fanii FCSB-ului care umplu stadioanele la meciurile de palmares nu se află și oameni care să nu fie de acord cu viziunile lui Gigi despre viață, și cu toate astea să-și dea seama că prezența lor acolo îi umplu buzunarele (poate) celui mai puternic om din România? La ora actuală Gigi Becali e omul care poate să spună orice, despre oricine, și nimic nu i se poate întâmpla. Știe toate jocurile politice, le spune public și nimic. E homofobul, rasistul, xenofobul, misoginul de manual al țării, dar firma lui sportivă tot strânge consumatori înfocați? Prezența în tribunele FCSB-ului e referendum sau disonanță?

Eu vreau să aduc în discuție un singur aspect: o mare parte din votanții frustrați sunt consumatori de modernitate, dar nu știu ce implică facerea ei. Românul care a votat Simion-Georgescu vrea tot ce înseamnă confort, dar nu știe/nu i s-a explicat ce implică asta. Din păcate este o realitate globală: oamenii care nu înțeleg cum se întâmplă lucrurile, dar care contribuie chiar și minimal la ele (prin job-urile pe care le au, taxe ș.a.m.d.), pretind bucăți din civilizație, dar n-au nici cea mai vagă idee cât de complicat se construiește civilizația. 

De exemplu, plebea vrea „_să fie bine ca să nu fie rău_” pentru toată lumea, dar nu poate/vrea să înțeleagă care sunt costurile unui astfel de rezultat. Iar o parte dintre ei, când află cât de complicată este ecuația satisfacției totale, se văd depășiți și apelează la explicații/soluții mai simpliste, mai ușor de înțeles. Probabil e prea demoralizant să-ți dai seama că lucrurile sunt mult mai complicate, așa că…

Cred că asta e adevărata miză a viitorilor lideri politici. 

Să-și ajute concetățenii să înțeleagă că problemele nu se rezolvă doar AICI, ACUM. Nicușor Dan nu trebuie să fie (doar) _președintele tuturor românilor, _să-i împace, să se invite bulele la tăieri de moț și majorate. Ci trebuie să le explice că România este parte dintr-o planetă, într-un sistem economic și social global, cu bube globale și locale, cu tensiuni la mii de kilometri care pot afecta și aici, cu scheme de calcul complicate. Că se mai fac și sacrificii, se mai strânge din dinți, important e să aflăm ai cui dinți și pentru ce se sacrifică. Eu, de exemplu, sunt dintre aceia care cred că ar putea să strângă și Țiriac&gașca din dinți, dar alții cred că nu, că ăștia produc job-uri și datorită lor circulă banii și împărțim cu toții o gaură de covrig.

În concluzia acestui punct voiam să reitez faptul că dacă poporenii nu știu ce include consumarea modernității, a confortului, a vieții fericite, cum se produce ea în deplinătatea ei, nici nu vor înțelege costurile. Și fără asta totul e o frustrare, vor simți că-s furați. Ceea ce probabil se și întâmplă în anumite cazuri.

**  Despre stânga**

De când a apărut, și de câte ori am avut ocazia, am votat cu SENS. Simțeam nevoia de un partid de stânga care să reprezinte o parte din problemele pe care eu le consider importante (de altfel, doar ei au atacat anumite probleme). 

Nu-s perfecți, ba chiar aș putea să le reproșez multe când vine vorba de comunicare (la alegerile de anul trecut împărțeau pliante la Gara de Nord și primul lucru pe care-l promiteau celor din gară – înfrigurați și nervoși că le-au întârziat trenurile – erau politici pro-LGBT+. E și ăsta un mod să-ți dai cu șutul în față, ori să nu citești publicul).

Au intenții bune, dar pare că au și nervul care spune că dacă nu se întâmplă Mâine înseamnă că nu merită. Și multe nu se pot întâmpla Mâine. Vedem cum vor evolua în timp, aștept propunerea lor pentru alegerile din București (sper să nu fie un anonim cu discurs doar pentru _ai lor_).

Altfel spus, acum vreo 10-15 ani am cunoscut doi prieteni cu un plan nebun. Voiau să schimbe PNL și PSD din interior. Nu mai știu cum au tras la sorți, dar unul s-a înscris în PSD, celălalt în PNL. Amândoi urau partidele astea, dar voiau să tragă tare astfel încât să le schimbe în bine din interior. Ăla din PNL n-a rezistat mult, vreo trei luni. A ieșit scârbit, aflase că ăia de prin conducerea filialei unde era se aveau la mână cu filme porno în care-și înșelau soțiile, așa că-și dădeau posturile în baza asta. Ăla din PSD a rezistat doar cinci luni, convins că e prea mic să facă ceva mai repede de 20 de ani.

Cu toate astea, oricât de inconfortabil e gândul ăsta, prin PSD mai sunt și oameni buni. De altfel, în subteranele PSD-ului sunt unii care chiar fac treabă, dar nu răzbat de Ciolaci, Grindeni și alți d-ăștia. Ar putea să plece? Să-și facă alt partid? Da. Dar n-ar beneficia de puterea unui partid precum PSD-ul. Așa că se fac frați/surori cu figurile sinistre până-și îndeplinesc proiectele. Să fie asta o soluție? Reformarea PSD-ului cu oameni noi care din plan secund cresc până în față? Partidul nu o să moară, iar lăsat doar pe mâinile unor mafioți (mici & mari) s-ar transforma într-o problemă cu mult mai rea decât a fost până acum. Nu-mi dau seama dacă e un gând nebun, hiper-optimist, dar n-ar exista posibilitatea ca PSD-ul să se curețe prin adaos de calitate? Ar prinde bine României un partid de stânga cu forța de implementare a PSD-ului de azi. Doar să nu depindă implementarea de figurile sinistre… complicate calcule. Aveam cândva o teorie că maneliștii au fost împinși să cânte la interlopeală pentru că au fost singurul grup care s-a arătat interesat de ei. _Bula bună _îi consuma ironic, moca, neasumat (până acum). Cum PSDisme au făcut în viață și non-alegători PSD cred că ne aflăm în aceeași situație. Pe scurt, PSD-ul este maneaua politicii. Poate că tânăra generație îi va da alt sens.

**Instrumentalizarea homosexualității**

Ce campanie electorală tristă pentru votanții progresiști. Am surprins pe Facebook persoane pro-LGBT+ care așteptau cu nerăbdare clipul gay care să-l compromită pe Simion. Practic, așteptau ca potențiala homosexualitate a unui candidat să-l compromită electoral. Adică homosexualitatea să fie o armă, o carte pierzătoare. 

Bula progresistă a ratat un moment de bun simț.

Cum remarcile despre autism venite dinspre  Simion-POT au fost taxat frumos și corect, merita taxat și entuziasmul în fața _dovezii_ gay care să-l îngroape pe Simion. Putea exista o ieșire publică care să spună „_nu vrem să-l batem pe Simion că e gay sau nu, nu asta e victoria pe care o vrem”. _NIcușor Dan n-avea cum să spună asta pentru că-i știm viziunile, dar putea exista altcineva. Trebuia să existe altcineva. Progresiștii care s-au entuziasmat la potențiala dovadă gay n-au nici cea mai vagă idee de răul pe care l-au făcut și cum au mai șters cu buretele niște ani din lupta pentru toleranța LGBT+.

**Despre jurnalism**

Am lăsat gândul ăsta la final.

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/05/494092010_10091619004206248_655581782970031003_n.jpg)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/05/494092010_10091619004206248_655581782970031003_n.jpg)

Într-un din seri, după alegeri, într-un platou de televiziune (nu mai știu, Digi, Antena…) se plângea de grija partidelor tradiționale. Că gata, s-au dus. Jurnaliștii explicau cum stă treaba. Dar nimeni n-a zis că și jurnalismul tradițional (Digi, Antena, Realitatea ș.a.m.d.) a murit în același timp cu partidele tradiționale. Că Simion/Georgescu n-a făcut voturile alea apelând la vreo presă tradițională (mă rog, Realitatea TV poate trece drept mainstream). Altfel, online-ul a devenit principala sursă de informare.

Observ că mulți jurnaliști refuză să înțeleagă asta, probabil dintr-un motiv firesc: cei mai mulți dintre ei nu mai sunt jurnaliști, ci influenceri (ori tânjesc și lucrează la asta). Dacă vă uitați la principalele posturi de știri o să vedeți aceleași fețe, încercând să aibă păreri foarte de. Prea puțini relatează, cei mai mulți au păreri. Părerile lor ni se par _informații_ dacă sunt în acord cu credințele noastre. 

Cei mai mulți jurnaliști s-au autopoziționat ca fiind deștepți și informați, doar pentru că stau _pe lângă _informații. Cei mai mulți sunt paraleli, complet analfabeți, ori informează conform agendei redacției (pe care cei mai proști dintre ei nici nu o conștientizează). Este foarte greu să le ajungi la nas pentru că suferă de aroganța pe care o întâlnim și în alte meserii care mimează gândirea critică (nu le enumăr, să nu mă cert cu mulți azi). 

Jurnalismul are o criză de credibilitate din cauza jurnaliștilor, a modului în care își exercită munca în cadrul trusturilor, a dublului standard pe care îl acceptă și manifestă, a lipsei de transparență, dar mai ales a lipsei curajului de a-și taxa colegii de breaslă. A nu exista o mișcare coordonată, la nivelul lor, împotriva unor derapaje de tip Anca Alexandrescu (ori altele asemenea) e un semn de slăbiciune a grupului. Până și interlopii mai au decența să se critice între ei, public, când nu se înțeleg. 

Jurnalismul tradițional e mort, iar acei jurnaliști care nu înțeleg să abandoneze bărcile clasice pentru jurnalismul alternativ care trage greu și real pentru credibilitate sunt sortiți cringe-ului. Totuși, dacă sunteți consumatori de jurnalism clasic vă sugerez să vă faceți un bine: consumați din cealaltă bulă. Nu vă uitați la Digi dacă vă place narativul lor, ci la ceilalți. E cu mult mai util să-i ascultați pe Ceilalți.

Trusturile au acutizat râca dintre bule și au contribuit masiv la retorica de tipul „_proștii care nu votează cum trebuie”. _„Proștii” s-au mutat pe TikTok. Jurnalismul prost făcut a îndepărtat oamenii de orice urmă de informație credibilă, iar fake-urile nici nu mai contează cât sunt de fake dacă amatorismul și manipulările jurnalistice au fost atât de grosolane. Presa de azi: cu ce măsură măsurați, vi se va măsura.

Să dăm și o față .

Florin Negruțiu e văzut ca un jurnalist deștept. Nu știu de ce. Poate pentru că e chel. Are ochelari. Vorbește rar și afectat. Pare că are mereu ceva inteligent de spus pentru că își găsește greu cuvintele. Dar când le găsește spune prostii precum în [**textul ăsta**](https://republica.ro/idiotizarea-nu-s-a-produs-peste-noapte-ne-am-lucrat-singuri?fbclid=IwY2xjawJ7Bt1leHRuA2FlbQIxMQABHoXrzUKqE4woFdlvPt5yNy4NunY6c9ETEblidaixggkKNDAOpTmdS4nDQ_Wn_aem_1wrM5ZI3G0-WjBKEu6iMSA), ori ce intervenții am mai prins cu el la TV. Negruțiu mi se pare exemplul perfect de om care a știut cum să-și frece coatele de oameni și contexte astfel încât să-l creadă oamenii deștept și să se uite în gura lui. Dar e și el parte din problemă, are vina lui pentru votanții AUR (n-ar putea să-și dea seama de ce), și oricine îi girează gândurile contribuie la hăul dintre bule.

**Mai sunt multe de zis, dar s-au făcut deja 7 pagini și simt că nici n-am început. Mai ziceți și voi. **

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1341"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1341/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Despre sărăcie. (engleză) Ce mai fac legionarii patriei. Reduceri de până la 84% la Libris Compania care se lăuda că dă afară oamenii pentru AI și-a schimbat poziția. O întrebare interesantă: se simte cineva bine la concerte cu mii de"
last_modified: "2025-05-23T08:32:20+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1341

- Despre [sărăcie](https://www.theatlantic.com/podcasts/archive/2025/05/the-myth-of-the-poverty-trap/682786/?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-PREMIUM-2025_05_15&sponsored=0&position=1&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=ba7e77eb-7653-4f25-ac53-8e8691b122d4&url=https%3A%2F%2Fwww.theatlantic.com%2Fpodcasts%2Farchive%2F2025%2F05%2Fthe-myth-of-the-poverty-trap%2F682786%2F). (engleză)

- Ce mai fac [legionarii](https://www.antena3.ro/actualitate/gruparea-neonazista-unitatea-731-zburda-libera-in-online-si-ii-ameninta-cu-moartea-pe-ilie-bolojan-si-pe-jurnalisti-745780.html) patriei.

- **[Reduceri de până la 84% la Libris](https://l.profitshare.ro/l/14489472)**

- [Compania](https://hotnews.ro/compania-care-s-a-laudat-ca-renunta-la-angajati-fiindca-a-i-le-poate-face-munca-si-a-schimbat-pozitia-cu-180-de-grade-1973231) care se lăuda că dă afară oamenii pentru AI și-a schimbat poziția.

- O întrebare interesantă: se simte cineva bine la[ concerte](https://www.vox.com/music/412355/beyonce-cowboy-carter-tour-taylor-swift-eras-concerts-stadiums?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-PREMIUM-2025_05_13&sponsored=0&position=2&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=4764fd9b-68d2-42c1-9d4d-641f744b7486&url=https://www.vox.com/music/412355/beyonce-cowboy-carter-tour-taylor-swift-eras-concerts-stadiums) cu mii de oameni în public? (engleză)

- Ce mizerii mai face [Negoiță](https://buletin.de/bucuresti/afacerea-aquapark-tinuta-la-secret-de-robert-negoita-oferta-primita-pentru-concesionarea-afacerii-de-340-de-milioane-de-euro-este-confidentiala/).

- **[2+1 la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14489471)**

- Despre [buna creștere](https://www.vox.com/child-care/413120/child-care-daycare-quality-preschool-head-start-qris-standards-children?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-PREMIUM-2025_05_22&sponsored=0&position=2&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=2eb280b3-2be6-46b4-909b-ace05b004d70&url=https://www.vox.com/child-care/413120/child-care-daycare-quality-preschool-head-start-qris-standards-children) a copilului. (engleză)

- Despre prăbușirea țării în [extremism](https://pressone.ro/am-fost-la-un-pas-sa-ne-prabusim-in-extremism-radu-vancu-despre-resetarea-romaniei-civice).

- De ce [oamenii frumoși](https://psyche.co/ideas/why-do-beautiful-people-also-seem-smart-and-likeable) par inteligenți și prietenoși? (engleză)

- **[Târg de jocuri și jucării la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14489470)**

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1340"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1340/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Orașe americane care se scufundă. (engleză) Despre cum ne raportăm la dragoste. (engleză) Autoarea lunii la Cărturești România lui George Simion. Ce învățăm dintr-un scandal de nude deep-fake într-un liceu din România. Ce se întâmplă când trăiești conform Bibliei un"
last_modified: "2025-05-20T10:51:00+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1340

- [Orașe americane](https://eu.usatoday.com/story/news/nation/2025/05/08/big-us-cities-are-sinking-which-city-is-sinking-fastest/83492473007/) care se scufundă. (engleză)

- Despre cum ne raportăm la [dragoste](https://www.theatlantic.com/ideas/archive/2025/05/love-illness-loneliness-friends/682685/?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-PREMIUM-2025_05_09&sponsored=0&position=4&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=4f2b024b-8bad-4135-978c-4eb5098c912e&url=https%3A%2F%2Fwww.theatlantic.com%2Fideas%2Farchive%2F2025%2F05%2Flove-illness-loneliness-friends%2F682685%2F). (engleză)

- **[Autoarea lunii la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14480263)**

- România lui [George Simion](https://pressone.ro/opinie-mi-e-teama-ca-in-romania-lui-george-simion-as-putea-sa-fiu-batuta-pe-strada).

- Ce învățăm dintr-un scandal de nude deep-fake într-un liceu din [România](https://www.scena9.ro/article/tehnologie-rusine-si-tacere-ce-invatam-dintr-un-caz-de-deepfake-nude-intr-un-liceu-din-romania).

- Ce se întâmplă când trăiești conform [Bibliei](https://bigthink.com/books/year-of-living-biblically/?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-PREMIUM-2025_05_07&sponsored=0&position=6&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=9e9753a4-720d-4f37-af68-afc30a17a53a&url=https://bigthink.com/books/year-of-living-biblically/) un an de zile. (engleză)

- **[Reduceri la eMag până pe 29 Mai](https://l.profitshare.ro/l/14480258)**

- [Albinele](https://ground.news/article/why-bumblebees-prefer-yellow-flowers-to-red-and-why-it-matters-for-biodiversity_00fd4e?emailIdentifier=offbeat&edition=May-14-2025&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat) preferă florile galbene, nu roșii. (engleză)

- Președintele din Maldive a ținut o [conferință de presă de 15 ore](https://ground.news/article/maldives-president-holds-record-15-hour-press-conference?emailIdentifier=offbeat&edition=May-14-2025&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat) – nou record mondial. (engleză)

- Un eseu despre [urbanism](https://resurgencejourney.substack.com/p/about-urbanism). (engleză)

- **[Reduceri de până la 83% la Libris](https://l.profitshare.ro/l/14480256)**

---

---
title: "Eu, Alex Tocilescu et al."
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/eu-alex-tocilescu-et-al/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Urc în autobuz. Sunt fericit. Urmează cel puțin 30 de minute de timp pentru citit. Am prins și scaun liber, dar cam tot autobuzul e gol că la ora asta nu se înghesuie așa mulți cu STB-ul. Momentul perfect să"
last_modified: "2025-05-09T10:11:55+00:00"
categories: [De rău]
---

# Eu, Alex Tocilescu et al.

Urc în autobuz. Sunt fericit. Urmează cel puțin 30 de minute de timp pentru citit. Am prins și scaun liber, dar cam tot autobuzul e gol că la ora asta nu se înghesuie așa mulți cu STB-ul. Momentul perfect să termin cartea lui **[Alex Tocilescu](https://www.facebook.com/alex.tocilescu)**, „**_[Eu et al.](https://polirom.ro/biblioteca-de-duminica/2066-eu-et-al.html)_**_”_, că trag de ea de câteva zile și o țin pe raftul de _Urmează _de câteva luni. 

Îmi place cum scrie Tocilescu, îl urmăresc și pe Facebook de ani de zile, e caterincă. Cartea e mai amuzantă, mai prăjită, comparativ cu ce pune online. Îmi aduce aminte de „**_[Sir Sugismund](https://www.emag.ro/sir-sugismund-luca-dinulescu-pol973-46-0343-4/pd/EXZWR0BBM/)_**_”, _a lui Luca Dinulescu. Dacă ar da la Bac din „_Eu et al.” _și ”_Sir Sugismund” _garantez că toți copiii ar învăța materia. Ca pe poezie. De altfel, poate greșesc, dar ăștia doi sunt și cam de aceeași vârstă și am vaga impresie că au locuit/locuiesc în același bloc. Ori pe aceeași stradă. Cartier? Par din bule și prăjeli similare (sper că nu-s certați și se simte vreunul jignit de asemănare). 

Deschid cartea. Vine prima stație. Urcă o armată de copii de clasa a 6a. O clasă întreagă, cu diriginta după ei. Se bat pe scaune și mă încercuiesc. O fetiță mă lovește cu ghiozdanul ei pufos peste față de mai multe ori în timp ce vorbește cu tatăl ei la telefon. Mi se înmoaie sufletul când o aud că îi spune „_te iubesc” _înainte să închidă telefonul. Nu-i spun nimic de ghiozdan, mi-a câștigat simpatia și poate să mă lovească și intenționat. 

**Încerc să mă concentrez la cartea lui Tocilescu, dar e prea mare ghelai.**

În fața mea unul înalt îl chinuie pe cel care, descopăr repede, e scundul clasei. Ăsta mic a fost mai fâșneț și a prins loc pe scaun, iar ăla mare îl tot trage și hârjonește (adică îi dă scurte la coaste). Chipurile, ca să stea fetele, dar pare că vrea să stea el. Piciul (a.k.a. _Tudor_) se ține tare de scaun și aruncă glume la schimb, plus ceva amenințări că o strigă pe „_Giridintă” _(așa îi spune el la mișto dirigintei).

Toate fetele sunt pe scaune, una singură în picioare. Tudor îi spune că poate sta la el în poală. Fata refuză. Tudor insistă. „_Hai la P. Diddy în brațe”_. Mă uit la fața lui și văd un zâmbet. Puștiul ăsta știe chestii, a văzut chestii, a auzit chestii. Are un _anumit tip_ de pop-culture.

Vreo cinci stații se vorbește de diverse, chestii de pe net, chestii de la școală. La toate Tudor are, ori încearcă, o replică amuzantă. E clar că el e Ăla din clasă. Uneori se râde, alteori nu. Îi place atenția așa că nu ratează nici măcar un moment să spună ceva amuzant (mai dark sau nu). 

**Mă concentrez iar la Tocilescu. **

Nu știu de la ce s-au luat, de la ce au pornit discuția, dar se vorbește despre băieții din clasă, mai exact ăia pe care îi plac fetele. Una dintre ele strigă „_pe Tudor nu îl place nicio fată din clasă”, _iar celelalte confirmă într-un glas. Mă uit la Tudor, el se uită descumpănit în jur, apoi își întoarce privirea pe geam și nu mai spune nimic până unde au coborât cu toții. Doar se uită pe geam și atât. După serialul „Adolescence”, și tot ce s-a mai vorbit după el, parcă văd altfel fazele astea.

Mă întorc la Tocilescu. N-am înțeles nimic din ultimele 3-4 pagini. Trebuie să le recitesc. Cartea se uită la mine și zice un „_mamă… Tudor… pfff”_ și înțeleg perfect la ce se referă. Ori așa cred. 

---

---
title: "Aveți două săptămâni să vă cunoașteți. Și poate să fiți prieteni"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/aveti-doua-saptamani-sa-va-cunoasteti-si-poate-sa-fiti-prieteni/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Cu toate că petrec cel mult 15 minute pe zi pe Facebook sunt foarte mândru de feed-ul pe care îl am. Dacă derulez un singur minut prin platformă am de toate. De la reprezentanți ai bulei mele, spunând cam aceleași"
last_modified: "2025-05-06T15:30:19+00:00"
categories: [De bine, De rău]
---

# Aveți două săptămâni să vă cunoașteți. Și poate să fiți prieteni

Cu toate că petrec cel mult 15 minute pe zi pe Facebook sunt foarte mândru de feed-ul pe care îl am. Dacă derulez un singur minut prin platformă am de toate. De la reprezentanți ai bulei mele, spunând cam aceleași lucruri pe care le gândesc și eu – doar că folosind alte cuvinte, până la oameni cu idei total opuse. Politic vorbind, am de toate pentru toți.

**Cel mai greu lucru a fost să mă abțin să nu comentez la cei care nu-mi împărtășesc punctele de vedere.  **

În continuare mă mănâncă degetele să le zic _vreo două_ (mai pontos, mai serios), dar pierd enorm dacă îi gonesc și îmi dau block. Bula Cealaltă este cu mult mai valoroasă la nivel de informație și sunt fericit cu fiecare status pe care îl văd de la ei. Probabil că a ajutat să șterg aplicația din telefon și să nu mai petrec mult timp acolo, Facebook încercând disperat să vadă ce îmi place (motiv pentru care îmi servește din toate). 

Există o doamnă de a cărei prietenie virtuală mă bucură nespus. Cred că suntem _friends_ din vremurile când realizam Speakerul Demotivațional și ceva din discursul lui a reușit s-o convingă că merit. Iar eu (probabil) că am acceptat cererea pentru că văzusem că e jurnalistă și avem mulți prieteni în comun. Nu ne-am vorbit niciodată în privat, nu ne cunoaștem personal, dar recent am reușit s-o dezamăgesc cu o postare pro-LGBT, stârnind „_te credeam băiat deștept…” _la un comentariu de la ea_. _

Postează des. Zilnic. Din ce în ce mai mult material legionar, conspiraționist, instigator. Atrage, are publicul ei fidel (care tot crește) și mă uit mereu la comentarii să văd ce spun fanii ei. Pot să trasez pe harta timpului intensitatea cu care s-a radicalizat și nu pare să o tragă cineva de mânecă, mai ales în contextul în care menționează la descriere că e jurnalistă la un principal post TV (în ciuda discursului nu e nici la Realitatea, nici la România). 

**Ea mi se pare irecuperabilă. E furioasă până la Dumnezeu.**

Dar zilele trecute a postat ceva cu adevărat interesant. Ceva anti-Nicușor, despre cum el acum trebuie să convingă electoratul pe care bula lui l-a jignit periodic. Și încheiase postarea cu: _„muie ați dat, de muie o să muriți”._ Se referea la veșnica muie (felație, mă rog) pe care electoratul urbano-moșieresc (glumiță!) o tot azvârlea stânga-dreapta în electoratul „prost”, „știrb”, „analfabet-funcțional”, „bețiv”, „asistat social”. Practic, se plătește cu vârf și îndesat strategia electorală de a demoniza o parte a societății.

Electoratul pro-european/USRist/tefelist (cum vreți voi să îi spuneți) are un mare păcat.

S-a lăsat reprezentat și momit de un discurs _anti_. Chintesența partidelor anti-sistem până la AUR (adică USR, Plus, Reper. SENS poate evita greșeala asta dacă vrea) a fost să se poziționeze împotriva _imaginii _votantului PSD-PNL. Materialele de presă anti-sistem au avut mereu grijă să-i arate pe votanții PSD-PNL ca fiind știrbi, rigizi, îmbătrâniți, demni de milă în fața pomenilor electorale, dornici de chermeze live cu artiști-lăutari politici. Pe scurt, _urâți_. „Bulă bună, urbană și cosmopolită, privește urâtul și sărăcia, arată cu degetul spre ea, râzi și întreabă-te superioară de ce ei sunt așa!” Nu-s diferențe mari între bula bună și Giovanni Becali care se lăuda cândva că miroase a parfum, nu a transpirație. Iar bula bună s-a conformat, suflând în cafeaua de specialitate că ea n-o să decadă niciodată în halul ăla (cu toate că și ea a primit pomeni electorale, dar nu le-a mirosit, ori n-a vrut să le miroasă).

De câte ori vorbesc cu apropiați care glorifică locuirea de tip Residence (auto-segregare pe considerente economice) le spun inevitabilul: săracii or să sară gardul. Poți să mai înalți gardul, poți să mai pui un paznic, poți să… când lucrurile se împut în ultimul hal săracii or să sară gardul. Așa s-a întâmplat mereu în istorie, așa o să se mai întâmple. Motiv pentru care cel mai inteligent lucru pentru oameni (săraci, bogați, pseudo-bogați) este să coabiteze. În loc să Residence, mai bine Cartier. În loc să gard, mai bine spațiu comun. În loc să șosea acasă-muncă, mai bine mijloc de transport în comun. Din păcate foarte puține societăți au înțeles asta și rezultatele se văd doar acolo (și vor continua să existe/evolueze doar acolo). Panicații de _Ceilalți _se vor baricada până își vor da seama că au ajuns să stea în debarale, frica și angoasa amplificând sentimentul de silă socială și acutizând ura dintre categorii. 

**Din păcate asta se întâmplă acum în România (și nu numai, dar să vorbim de ograda noastră).**

Tragem linie după ani de zile de trăit și pompat în mințile oamenilor discursuri egoisto-individualist-motivaționalo-cinic-capitalist de tip „_doar cine nu vrea nu poate”/„nu datorezi nimic nimănui”/„ce a făcut Statul pentru tine”_. Auto-baricadați în Residence-uri mentale, bula bună își vede gardurile cucerite de cei ignorați, ba chiar exploatați și batjocoriți pe alocuri. 

Acum, bula bună are nevoie de voturile și _trezirea în conștiință democratică _a unei pături ignorate complet. 

Doar două săptămâni în care oamenii trebuie să învețe că asistații social nu-s niște lepre care beau la crâșma de la colț, în ciuda job-urilor „super bune” care îi așteaptă peste tot (și **[alte moduri în care politicul-presa s-a folosit 20 de ani de _asistați_ ca să aibă inamici](https://www.libertatea.ro/stiri/20-de-ani-de-discursuri-impotriva-asistatilor-social-un-student-roman-la-cambridge-a-cercetat-cine-sunt-politicienii-si-partidele-care-au-atacat-oamenii-vulnerabili-ca-sa-mobilizeze-4563347) ușori**). Două săptămâni ca bula bună să se întrebe cum e posibil ca unii compatrioți **[să trăiască la Pata Rât](https://pressone.ro/multi-voteaza-in-dusmanie-reportaj-din-ghetoul-pata-rat-unde-oamenii-aruncati-la-gunoi-de-politicieni-l-au-ales-pe-george-simion-sa-i-scoata-de-acolo)**, în timp ce la câțiva kilometri alții se plâng (meta)ironic că dau mult pe chirii și ieșirile în oraș. Două săptămâni ca bula bună să înțeleagă că nimeni n-a predat fascismul cum trebuie, l-am învățat pe apucate după noroc și bulă, așa că e normal să ai români care nu știu nimic despre el.

Bula bună are doar două săptămâni să învețe cum și de ce este o parte a României altfel, să înțeleagă _turbo _cum stă treaba cu egalitatea de șanse, discriminarea, rasismul, lipsa resurselor și iluzia succesului „celui care vrea”. 

Doar două săptămâni să înțeleagă de ce votează diaspora așa cum o face, de ce n-au rămas și ei în țară să mănânce gelato și să fie Heads-Of. 

Doar două săptămâni să-și dea seama dacă discursul de tip Năsui (privatizăm tot, sănătate, educație) e cu adevărat ce trebuie unei societăți care nu oferă nici măcar aceleași șanse copiilor care locuiesc în același (pseudo-)județ – Ilfov. Copiii din Ilfov trăiesc vieți paralele, că pe unii îi lasă tati/mami cu mașina la școala bună din București – mutație pe nașpa, alții merg la căzătura din comună. Ei sunt vecini, dar nu prea.

Două săptămâni să se discute (și înțeleagă) cum e cu alcoolismul și efectele lui. Jocurile de noroc și efectele lor. Violența domestică și efectele sale. De unde vin ele? Cine face profit pe seama lor? Care sunt efectele macro? De ce ar trebui să ne pese de profitul uman, nu cel corporatist.

Sunt două săptămâni în care bula bună nu trebuie să mai spună „_uite proștii”_, ci să se uite la sursa și motivația _prostiei. _Eventual să-l citească repede pe Paulo Freire („**_[Pedagogy of the Oppressed](https://en.wikipedia.org/wiki/Pedagogy_of_the_Oppressed)_**_”_). 

Două săptămâni să fie empatică, lucidă, și să-și propună măsuri pentru cei de dincolo de gardul Residence-ului. Cafea de specialitate pentru toată lumea care pleacă la muncă, indiferent de ora la care începe programul, ori cantitatea de sticlă de pe fațada clădirii. Gelato pentru toți copiii din țară, și ăia cu X6 în curte, dar și ăia cu căruță în curte (bine, ambele sunt în esență căruțe). Jucării Montessori pentru toți bebelușii din țară, că unde se dezvoltă unul cognitiv fără plasticăreli care scot sunete enervante mai e loc de un bebeluș. City-break-uri și pentru chelner, nu doar pentru clientul restaurantului hipsteresc. Trotuare late, curate, utilizabile pentru toți, nu doar pentru ăia care și-au permis un cartier mai cool. 

**Două săptămâni ca săracii care își dau mici bucurii consumeriste să nu mai fie făcuți proști de pseudo-bogații care își dau ALTE bucurii consumeriste. **

Două săptămâni ca mersul cu autobuzul să nu mai fie un chin pentru bula bună pentru că oamenii care muncesc fără _personal growth_ miros a transpirație, fiind „certați cu apa și săpunul”, apostrofați de unii care mai ieri se frecau la gât cu paginile Avon. 

**Două săptămâni în care trebuie să se învețe mult, despre toate stereotipurile, glumele și țintele greșite.**

Schimbarea nu trebuie să se întâmple în două săptămâni. E imposibil. Dar măcar să se știe de ea. Pentru prima dată bula bună trebuie să ceară ceva pentru ceilalți, nu pentru ea.

Bula bună are doar două săptămâni să-și scoată capul din iluzia propriului succes („_la care n-a contribuit nimeni, singur/ă am reușit”_) și să-i cunoască pe cei care vor să sară gardul. Apoi să se împrietenească. Și apoi să dărâme gardul. 

Baftă. 

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1339"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1339/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Copiii războiului din Ucraina. (engleză) Votul în dușmănie. Oferte la cărți de istorie De ce simțim nevoia să câștigăm? (engleză) Gene bărbătești. (engleză) Noi politici americane pentru și mai mulți oameni fără locuință. (engleză) 2+1 la Manga, Comics și Merch"
last_modified: "2025-05-06T11:33:37+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1339

- Copiii războiului din [Ucraina](https://www.worldpressphoto.org/collection/photo-contest/2025/Florian-Bachmeier/1). (engleză)

- Votul în [dușmănie](https://pressone.ro/multi-voteaza-in-dusmanie-reportaj-din-ghetoul-pata-rat-unde-oamenii-aruncati-la-gunoi-de-politicieni-l-au-ales-pe-george-simion-sa-i-scoata-de-acolo).

- **[Oferte la cărți de istorie](https://l.profitshare.ro/l/14440648)**

- De ce simțim nevoia [să câștigăm](https://www.webmd.com/balance/ss/slideshow-competition-win)? (engleză)

- [Gene](https://edition.cnn.com/2025/04/30/style/male-beauty-standards-eyelashes?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-PREMIUM-2025_05_05&sponsored=0&position=9&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=4aa5bffd-c8d5-4dcf-8b54-e174a8497469&url=https://www.cnn.com/2025/04/30/style/male-beauty-standards-eyelashes) bărbătești. (engleză)

- Noi politici americane pentru și mai mulți [oameni fără locuință](https://www.planetizen.com/news/2025/05/134936-texas-bills-could-push-more-people-homelessness?utm_source=Planetizen+Updates&utm_campaign=d3fcb4d16b-newswire_05_05_25&utm_medium=email&utm_term=0_-6cce27a957-89148524&mc_cid=d3fcb4d16b&mc_eid=cd546f42f5). (engleză)

- **[2+1 la Manga, Comics și Merch de la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14440647)**

- Despre [copiii vedete](https://eu.usatoday.com/story/life/health-wellness/2025/04/30/jojo-siwa-big-brother-scandal-young-people/83345229007/). (engleză)

- [Stresul financiar](https://www.npr.org/2025/04/28/nx-s1-5373993/financial-stress-job-loss-mental-health?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-PREMIUM-2025_05_04&sponsored=0&position=7&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=556d5134-42be-4c99-a812-18f703baffcb&url=https://www.npr.org/2025/04/28/nx-s1-5373993/financial-stress-job-loss-mental-health) impactează sănătatea. (engleză)

- [Dușul și frigiderul](https://grist.org/politics/energy-efficient-appliances-trump-culture-wars/?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-PREMIUM-2025_05_02&sponsored=0&position=2&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=6f8f5fe6-d316-430b-adc5-6e7fa52d5127&url=https://grist.org/politics/energy-efficient-appliances-trump-culture-wars/), războaie culturale. (engleză)

- **[-50% la peste 1.000 de cărți](https://l.profitshare.ro/l/14440646)**

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1338"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1338/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Schimbările climatice și mâncarea. (engleză) Ce se întâmplă în creierul tău dacă nu mai bei. (engleză) Rafturi cu prețuri super prietenoase de la Cărturești Generația Z și conspirațiile. (engleză) Efectele miraculoase ale tenisului de masă. De ce sunt bune pistele"
last_modified: "2025-05-02T11:09:18+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1338

- Schimbările climatice și **[mâncarea](https://www.saveur.com/culture/climate-crisis-agriculture-foods/?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_04_28=&sponsored=0&position=7&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=76c65f9a-f6b0-419a-897d-c387f3f2d7b1&url=https://www.saveur.com/culture/climate-crisis-agriculture-foods/)**. (engleză)

- Ce se întâmplă în creierul tău dacă **[nu mai bei](https://getpocket.com/explore/item/what-happens-to-your-brain-when-you-stop-drinking-alcohol?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_04_26=&sponsored=0&position=5&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=ab1bdb39-cac7-4fd4-9626-ed63c61a909c&url=https://getpocket.com/explore/item/what-happens-to-your-brain-when-you-stop-drinking-alcohol)**. (engleză)

- **[Rafturi cu prețuri super prietenoase de la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14431332)**

- [Generația Z](https://www.politico.com/news/magazine/2025/04/23/gen-z-media-tiktok-misinformation-00287561?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_04_25=&sponsored=0&position=1&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=356e9617-3cee-4b0a-b378-47040213fec7&url=https://www.politico.com/news/magazine/2025/04/23/gen-z-media-tiktok-misinformation-00287561) și conspirațiile. (engleză)

- Efectele miraculoase ale [tenisului de masă](https://adevarul.ro/sport/efectele-miraculoase-pe-care-le-experimenteaza-2433123.html).

- De ce sunt bune [pistele de biciclete](https://www.planetizen.com/news/2025/04/134863-why-bike-lanes-are-good-explainer-us-transportation-secretary?utm_source=Planetizen+Updates&utm_campaign=1c25f1362f-newswire_04_28_25&utm_medium=email&utm_term=0_-6cce27a957-89148524&mc_cid=1c25f1362f&mc_eid=cd546f42f5). (engleză)

- **[Istoria up to date de la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14431329)**

- O analiză a dezbaterii de la [Digi24](https://www.dw.com/ro/prezidențiabilii-la-digi24-între-atacuri-și-inadecvare/a-72389158).

- Orașul de unde ne vin [laptopurile](https://stirileprotv.ro/stiri/international/cum-arata-orasul-chinez-care-produce-jumatate-din-laptopurile-lumii-lumina-soarelui-este-un-lux-galerie-foto.html?utm_source=hotnews.ro&utm_medium=referral&utm_campaign=feed_feed_hotnews_ro_hp-stirileprotv_homepage).

- Când ești prea bătrân pentru [jocuri video](https://www.thegamer.com/how-old-is-too-old-for-video-games/?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_05_01=&sponsored=0&position=5&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=5fc94bb4-e002-40db-ae5b-58bb422622b6&url=https://www.thegamer.com/how-old-is-too-old-for-video-games/)? (engleză)

- **[2+1 la Cărturești pentru Manga, Comics și Merch](https://l.profitshare.ro/l/14431326)**

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1337"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1337/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Despre diluarea fotbalului. De ce aruncăm mâncarea? Chestii pentru curte și grădină de la MatHaus, la ofertă O nouă revoluție tehnologică în materie de energie curată. (engleză) Cum ne afectează muzica din fundal. (engleză) Cum a ajuns Aradul județ de"
last_modified: "2025-04-28T14:11:17+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1337

- Despre [diluarea fotbalului](https://amihail.substack.com/p/curge-apa-la-wc-2030?utm_source=post-email-title&publication_id=2213937&post_id=161734631&utm_campaign=email-post-title&isFreemail=true&r=16mz5w&triedRedirect=true&utm_medium=email).

- De ce aruncăm [mâncarea](https://www.scena9.ro/article/risipa-alimentara-mancare-gunoi)?

- **[Chestii pentru curte și grădină de la MatHaus, la ofertă](https://l.profitshare.ro/l/14421398)**

- O nouă revoluție tehnologică în materie de [energie curată](https://www.vox.com/climate/408381/energy-transition-renewables-grid-scale-energy-storage-giant-batteries?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_04_24=&sponsored=0&position=1&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=1a24b914-f5ba-4b74-a97a-02ce7c1e900f&url=https://www.vox.com/climate/408381/energy-transition-renewables-grid-scale-energy-storage-giant-batteries). (engleză)

- Cum ne afectează [muzica](https://www.fastcompany.com/91318766/music-productivity-heres-how-playlist-affects-brain?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_04_24=&sponsored=0&position=5&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=358454ed-87fc-44fc-beae-e3ce6f15acc4&url=https://www.fastcompany.com/91318766/music-productivity-heres-how-playlist-affects-brain) din fundal. (engleză)

- Cum a ajuns Aradul județ de [antivacciniști](https://specialarad.ro/cum-ajuns-aradul-judet-antivaccinist/).

- **[Până la 60% discount la Cărturești ](https://l.profitshare.ro/l/14421399)**

- [Facebook-ul](https://hotnews.ro/de-ce-a-disparut-de-pe-facebook-grupul-care-avertiza-utilizatorii-despre-paginile-cu-continut-fals-generat-cu-ai-suntem-considerati-o-organizatie-periculoasa-1953983) devine imposibil.

- Ai făcut un [test genetic](https://mindcraftstories.ro/tehnologie/ai-facut-un-test-genetic-pe-23andme-sterge-ti-datele-cat-inca-mai-poti/)? Nasol.

- AUR și [neonaziștii](https://pressone.ro/un-tanar-din-aur-recruteaza-neonazisti-din-randul-gruparii-unitatea-731-cum-comenteaza-declaratiile-pro-evreiesti-facute-de-george-simion-doar-nu-vrei-sa-zica-in-public-ca).

- **[20% reducere și transport gratuit de la Libris](https://l.profitshare.ro/l/14421351)**

---

---
title: "Inconfortabilul gând că unii ar putea sta degeaba"
url: "https://georgeisme.ro/debine/inconfortabilul-gand-ca-unii-ar-putea-sta-degeaba/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "O perpetuă mantră a celor care vor să justifice faptul că (omni)prezentul capitalism este cea mai bună formă de conviețuire este aceea că doar în acest sistem socio-economic oamenii sunt motivați. Dacă n-ar exista capitalismul (și competiția aferentă acestuia) n-am"
last_modified: "2025-04-26T09:44:57+00:00"
categories: [De bine]
---

# Inconfortabilul gând că unii ar putea sta degeaba

O perpetuă mantră a celor care vor să justifice faptul că (omni)prezentul capitalism este cea mai bună formă de conviețuire este aceea că doar în acest sistem socio-economic oamenii sunt motivați. Dacă n-ar exista capitalismul (și competiția aferentă acestuia) n-am avea evoluție în nimic. Nimeni n-ar mai avea _de ce _să inventeze, să-și pună fruntea în pumn și să se gândească la o soluție mai bună pentru sănătate, transport, scutece… 

**Așa să fie?**

- Se presupune că până la ce trăim azi nimeni n-a fost motivat să inoveze/inventeze, deci s-a trăit într-o lene de nu știau oamenii cum să-și gătească un ou pentru că nimeni nu inventase tigaia, nefiind un imbold economic la mijloc („_de ce să-mi bat capul, nimeni n-ar cumpăra așa ceva”)_;

- Se omite faptul că imboldul capitalist se rezumă în final la profitabilitatea inovației/invenției (aspect pentru care recomand articolul profesorului Matt Wansley, „**_[The capitalist alignment problem](https://substack.com/home/post/p-161570041)_**_”_). E lumea plină de idei sclipitoare care pot salva zeci-sute-mii de persoane de o problemă, dar multe idei nu sunt profitabile, deci nu există _motivație _pentru implementare. Acestea fiind zise, a existat _motivație _să se gândească soluții, dar nu există _motivație _pentru punerea în aplicare („_de ce aș implementa soluții de apă potabilă pentru toți, dacă e mai profitabil să cumpărăm la sticlă de plastic?”_). Un exemplu concret este ce se întâmplă în industria publicității unde anual au loc niște concursuri care premiază soluții creative pentru probleme reale, dar un procent zdrobitor din acele soluții se implementează la nivel micro-micro-micro, de amorul exposé-ului, ori se fake-uiesc cu totul în regii bine orchestrate, doar pentru a arăta utilitatea unui brand pe o problemă reală. Altfel, n-ar da nimeni bani **[să pună ecrane pe spatele TIR-urilor din lume](https://www.youtube.com/watch?v=6GNGfse9ZK8)** ca să reducă numărul accidentelor pentru că reducerea accidentelor nu e profitabilă pentru nimeni.

**Acestea fiind zise, pe foarte scurt, creativitatea umană nu s-a poticnit niciodată în lipsa profitabilității.**

Oamenii inventează dintotdeauna din diverse motive. Lene, plictiseală, ori sincera nevoie de a găsi soluții la probleme cu care se confruntă, indiferent că pot face un _profit _sau nu de pe seama soluției. 

În plin avânt al tehnologiei, cu AI-ul vârf de lance, începem să ne întrebăm tot mai intens „_ce job-uri vor dispărea?”_. E prea devreme să știm dacă ITiștii vor rămâne fără loc de muncă, ori vânzătorii de la magazin, profesorii, psihologii sau șoferii de camion. Cert e că există o probabilitate ca undeva să existe un AI pentru fiecare meserie, chit că vorbim de locuri de muncă rutiniere și care nu necesită studii superioare (_gulere albastre_), ori job-uri care au nevoie de specialiști cu ani de școală (_gulere albe)_. 

Undeva la capătul acestui tunel se află cu certitudine o masă amorfă care nu va avea ce să lucreze, ori cum să-și mai pună în aplicare specializare. Iar cei care n-au fost (încă?) afectați de _disponibilizAIre_ le vor spune (poate cu aroganță) că „_aia e, trebuie să învățați altceva, să țineți pasul”._

**Dar poate fix asta e problema. **

Poate că revoluția AI este fix momentul mult așteptat de toată lumea, când munca pentru supraviețuire nu o să mai fie un deziderat, o obligație sinonimă cu viața însăși. Poate că suntem în fața unei transformări care în sfârșit poate aduce atât pacea cât și echilibrul. Am putea seta AI-ul astfel încât să optimizeze ce se produce/unde se produce/cât se produce/cum se distribuie producția/cine o distribuie ș.a.m.d. astfel încât umanitatea să trăiască într-un echilibru aproape perfect, fără să consume mai multe resurse decât este dăunător pentru mediu și fără să discrimineze pe nimeni când vine vorba de nevoi de bază (hrană, locuire, apă, siguranță etc.). 

Dar _ceva _nu o să-i lase pe mulți să doarmă liniștiți. Un pitic va apărea pe umerii multora și le va spune „_păi ce facem bro’, unii muncesc și alții o freacă?”_. 

Sociologul Zygmunt Bauman spunea că societatea contemporană, postmodernă și consumistă, măsoară valoarea individului prin capacitatea sa de a contribui economic (prin muncă). Nu produci? Înseamnă că nu consumi. Nu consumi? Ești inutil. De aia până la Zoomeri (1995 – 2009) avem preponderent indivizi care glorifică munca și condamnă lipsa ei, aproape fără discernământ și înțelegerea contextului pentru care unii oameni nu au locuri de muncă. Ba chiar se ajunge la tragi-comica situație în care dacă nu muncești ești desconsiderat, iar dacă nu îți depășești condiția de muncă ești desconsiderat. Societatea contemporană competitivă disprețuiește indivizii care se mulțumesc _cu atât_. Un om nu trebuie să se mulțumească cu gândul că este livrator, trebuie să tânjească să devină Head of Livratori!

Dar, așa cum spuneam mai devreme, ne aflăm în plin avânt tehnologic. AI-ul (care devine generic un pseudonim pentru înlocuirea omului de către tehnologie) o să poată să devină și livrator și Head of Livratori. Programat cu atenție și altruism ar putea cu lejeritate să facă doar ce e bine, la cele mai înalte standarde de calitate și sustenabilitate. 

Dacă tot mai multe meserii ar ajunge să fie „amenințate” de capacitatea AI-ului ce se întâmplă cu discursul despre reconversie profesională? Vor putea oamenii, din atât de multe domenii, să-și găsească alte job-uri? Vor exista atâtea noi job-uri? Se vor putea inventa noi job-uri astfel încât să nu trebuiască să trăim printre „redundanți”, așa cum îi botezase Bauman pe cei care nu sunt nici muncitori, nici consumatori eficienți?

Așa cum spuneam și în textul despre **[regândirea plăcerilor](https://georgeisme.ro/de-rau/poate-singura-solutie-curmarea-placerii/)**, un prim pas (ori printre primele măsuri) ar consta în recalibrarea plăcerilor mascate în „nevoi”. În plin discurs despre utilizarea resurselor planetare astfel încât să nu o ia bila asta complet razna (ceea ce e foarte aproape), opulențele de dragul statusului social se pot încadra lejer la micro-atentat terorist. A consuma resurse doar din dorința de a arăta că o poți face necesită o totală și globală încadrare la _neam prostie _și judecată pe măsură. **[A lua avionul personal din Los Angeles până în Paris](https://www.snopes.com/fact-check/kim-kardashian-paris-cheesecake/)** doar pentru a mânca o amandină e vulgar.

**Dar revenind la câmpul muncii, golit de oameni și umplut de tehnologie: ce ne facem cu toți acei oameni care stau?**

Îi condamnăm la moarte? Băgăm în ei lancea hiper-productivității și îi forțăm la orice, doar să nu stea degeaba? Chiar și când vor ajunge poate să _stea degeaba_ 30-40-50% din totalul forței de muncă la nivel global? Din ce moment al _înlocuirii cu AI_ o să regândim modul în care ne raportăm la muncă, astfel încât să înțelegem că suntem ok, gata!, echilibrul se poate atinge și munca nu mai e necesară pentru supraviețuirea celor mulți? Probabil că răspunsul la aceste întrebări are legătură cu modul în care vom continua să ne raportăm la discursul care pune semnul de egal între _productivitate_ și _succes. _

Într-o lume în care AI-ul ar face îndeajuns de multe munci, acoperind cu succes mai multe pături sociale, îmi imaginez că șoferii, sudorii, avocații și medicii vor petrece mai mult timp în _noi contexte de plăcere _(și autodescoperire). În timp ce AI-ul se ocupă ca fiecare să aibă în frigider aportul necesar de fructe, legume, proteine, iar apa să fie caldă la duș, toți vor petrece timp împreună dezvoltând noi pasiuni, căutând să se dezvolte pe noi paliere care pot aduce un plus omenirii, fără presiunea hiperproductivității. Probabil vor ajunge să se și plictisească de atâta stat pe iarbă în parc, o să le ajungă de atâta citit și văzut filme, dar în același timp ar putea să nu se plictisească niciodată de făcut sport, cusut și lucrat la noul hobby.

De exemplu, dacă AI-ul ar putea să înlocuiască toți șoferii din lume, ce ar trebui să facem cu toți acești oameni? Să-i hăituim până se adaptează la o nouă producție? Să-i forțăm să aglomereze noi teritorii de muncă, unde nu e neapărat nevoie de ei, dar pot crea impresia de nevoie prin competitivitate? 

Și mă întorc la primele idei, de la începutul textului: de fapt, de ce e ne teamă când spunem că toți șoferii planetei _ar sta degeaba?_Că poți să ai părinți prezenți? Oameni activi în probleme locale, de tip voluntariat? Oameni care sunt _productivi _social în alt registru (creativ, comunitar ș.a.m.d.)? Și sub aspectul acestei productivități sunt „remunerați” prin asigurarea tuturor elementelor de bază cu ajutorul tehnologiei. 

Probabil că e încă devreme să știm totul despre impactul AI-ului pe piața muncii, dar să nu fie prea târziu pentru discursul pe care ar trebui să-l avem cu privire la oamenii care pur și simplu nu vor putea să-și mai găsească de muncă, ori nu vor dispune de capacitatea de reconversie. Este hiperproductivitatea țelul speciei? Este hiperproductivitatea singurul lucru care ne mână să fim inventivi și inovativi? 

O să capotăm ca specie dacă prin intermediul tehnologiei bine și empatic calibrate o să ne permitem cât mai mulți (dacă nu chiar toți) să stăm la umbra unui copac și să citim o carte, ori să vedem un film? Să nu ne fie frică de această sperietoare, _Lenea Apocaliptică_: unora chiar le place să producă, să fie creativi, să caute soluții ingenioase. O pot (și o vor) face și din „hăul” lipsit de motivație al productivității non-profitabile. 

**Nu ziceau specialiștii să-i lăsăm pe copii să se plictisească, astfel ajungând să-și inventeze jocuri și activități creative? **

Trăim cu impresia narativului din animația Wall-E, că umanitatea o să se lase pe tânjeală în fața hedonismului facilitat de tehnologie, dar e posibil ca astea să fie visele umede ale unor generații care s-au muncit până la epuizare și frustrate de irelevanța muncii. Lucruri pe care tinerele generații le văd altfel, întrebându-se devreme și arțăgos de ce ar face X și Y dacă nu le aduce satisfacție, sens, și nu există un beneficiu real pentru ei sau mediul înconjurător. Certați de înaintași că nu-s „responsabili” și „maturi”, e posibil ca tinerii să-și reprime fix cele mai pure intenții: acelea de a nu supraproduce pentru supraconsum în virtutea unei supramanifestări false. Poate că ar avea nevoie de mai multă îndrumare către noi spații de fericire, nu de noi fabrici de fericire.

**Utopic? **

Fuga după resurse (în detrimentul altora) poate avea o justificare dacă vorbim de o situație pe viață și pe moarte. Dar dacă tehnologia poate facilitate pentru toată lumea nu devine o crimă să vrei mai mult decât poți consuma, în detrimentul unor victime sigure?

Dacă technofeudalismul/technocapitalismul se prezintă ca o realitate validă (și încurajată sub discursul de „_doar cine nu vreAI nu merită”_), putem să-i dăm o șansă și technosocialismului? 

**…**

PS – **[Eduard](https://www.facebook.com/rwkyyy)** e omul meu când vine vorba de IT. De altfel, tot ce ține de mentenanța și buna funcționare a acestui site e meritul lui (plus alte proiecte în care am lucrat împreună și a fost nevoie de „_un băiat bun pe IT_”). Așa că l-am întrebat cum vede el AI-ul:

>
„Impactul AI pe piața muncii se vede cel mai bine în IT; de ce? Pentru că în IT se testează și lucrează constant cu tehnologii noi, de la Bootstrap acum 10 ani, la React acum câțiva ani și la modelele Transformer (cum ar fi GPT) recent. Un junior poate învăța un limbaj în câteva luni, un an să zicem (nu la perfecție), dar de ce să angajezi un junior când poți oferi AI unui middle/senior (oameni deja formați) și să le crești productivitatea de ordinul zecilor sau chiar sutelor de procente!? Cam asta se întâmplă acum în IT, mulți manageri (mai ales cei orientați strict pe cifre trimestriale) preferă să integreze AI (vezi declarațiile CEO-ului Shopify) decât să investească în angajare și formare, iar asta a creat o anxietate și un val de juniori care vor să se angajeze dar nu găsesc unde!

Ca să înțelegi potențialul AI, trebuie să înțelegi ce este. Un AI conversațional avansat (LLM – Large Language Model) generează răspunsuri pe baza datelor prin care a fost antrenat. Simplu spus: cu cât „citește” mai multe, cu atât răspunde mai bine. Există și AI-uri specializate pe diverse industrii – imagini (Midjourney), cod (Cursor) și altele. Însă, percepția generală este că AI-ul va înlocui oamenii, ceea ce este o neînțelegere fundamentală. AI-ul este un instrument, a cărui capacitate depinde de calitatea datelor introduse și de abilitatea utilizatorului de a interacționa eficient cu el (Prompt Master).

Un exemplu practic: poți cere unui AI să redacteze un referat, dar un profesor va cere și evitarea anumitor termeni, nuanțe stilistice specifice (care pot fi incluse în antrenament, dar necesită instrucțiuni precise). Rezultatele vor varia enorm în funcție de detaliile cerute.

Ideea centrală este că AI-ul este o revoluție tehnologică de anvergură, comparabilă cu revoluțiile industriale anterioare. Dar, în esență, rămâne o unealtă extrem de versatilă, a cărei valoare este direct proporțională cu priceperea celui care o mânuiește.

Frica de un viitor dominat de AI este înțeleasă, dar viitorul cel mai probabil implică o colaborare om-mașină. AI-ul va automatiza sarcinile repetitive, permițând oamenilor să se concentreze pe creativitate și gândire critică. Vor apărea noi locuri de muncă în dezvoltarea, implementarea și gestionarea AI. Experiențele vor fi mai personalizate, iar AI-ul ne poate ajuta să rezolvăm probleme complexe.

AI-ul este un instrument puternic în mâinile potrivite, nu o amenințare. Trebuie să înțelegem cum funcționează, să ne adaptăm și să învățăm să îl folosim. Frica dispare prin informare și înțelegere.”

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1336"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1336/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Cică era programată debarcarea pentru Elena Lasconi. Tinerii și steroizii. Reduceri pascale de la Alleop Claudiu Târziu a plecat/fost dat afară din AUR și își face alt partid. În România sunt peste 250.000 de locuințe goale. Sfaturi pentru o lume"
last_modified: "2025-04-22T06:30:41+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1336

- Cică era programată debarcarea pentru [Elena Lasconi](https://www.presshub.ro/puciul-impotriva-lui-lasconi-organizat-in-usr-din-2024-369150/).

- Tinerii și [steroizii](https://pressone.ro/nici-nu-mai-stiu-unde-sa-ma-injectez-sunt-constient-ca-bag-in-mine-otrava-marturia-unui-tanar-consumator-de-steroizi).

- **[Reduceri pascale de la Alleop](https://l.profitshare.ro/l/14385694)**

- [Claudiu Târziu](https://romania.europalibera.org/a/claudiu-tarziu-si-a-dat-demisia-din-aur-ma-despart-definitiv-de-aur-/33378661.html) a plecat/fost dat afară din AUR și își face alt partid.

- În România sunt peste 250.000 de [locuințe goale](https://hotnews.ro/judetul-fantoma-al-romaniei-locuintele-goale-din-tara-noastra-ar-umple-un-judet-de-dimensiunea-brasovului-1943672).

- [Sfaturi](https://panorama.ro/amanda-ripley-conflict-distructiv-romania-alegeri/) pentru o lume cu divergențe de opinii. E ok să spui că nu știi.

- **[Raftul cu prețuri super prietenoase de la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14385690)**

- Există [noroc](https://nymag.com/intelligencer/article/is-luck-real-meaning-philosopher-lee-john-whittington.html?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_04_09=&sponsored=0&position=4&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=656cdde3-f5e8-4a4e-8c4e-b1b2e5f6e98b&url=https://nymag.com/intelligencer/article/is-luck-real-meaning-philosopher-lee-john-whittington.html)? (engleză)

- Mărturia unei victime a [violenței psihologice](https://pressone.ro/marturia-unei-supravietuitoare-a-violentei-psihologice-preferam-sa-ma-bata-era-mult-mai-usor-de-explicat).

- [Arhitectură urbană](https://architizer.com/blog/inspiration/collections/beyond-the-balustrade-french-balconies-architecture/) prietenoasă cu orașul. (engleză)

- **[Reduceri la eMag](https://l.profitshare.ro/l/14385689)**

---

---
title: "(Poate) Singura soluție: curmarea plăcerii"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/poate-singura-solutie-curmarea-placerii/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Discutam recent cu un prieten pe tema poluării. Ne puneam întrebări dacă e suficient să avem paie de hârtie. Dacă e suficient să reciclăm selectiv. Dacă e suficient să mergem cu traista de material la cumpărături ca să nu mai"
last_modified: "2025-04-11T09:38:25+00:00"
categories: [De bine, De rău]
---

# (Poate) Singura soluție: curmarea plăcerii

Discutam recent cu un prieten pe tema poluării. Ne puneam întrebări dacă e suficient să avem paie de hârtie. Dacă e suficient să reciclăm selectiv. Dacă e suficient să mergem cu traista de material la cumpărături ca să nu mai cerem _punguță _de plastic. Dacă e suficientă aia și ailaltă. 

La nivel local pare că e suficient. Orașul tău e posibil să fie mai curat, mai liniștit, totul mai frumos și aerisit. Dar cum nu trăim în bule de sticlă, ci parte dintr-un sistem global, este arhi-**in**suficient să facem doar schimbări locale. De altfel, orice schimbare în comportamentul de consum care nu modifică structura de producție (și modul în care aceasta afectează zona de producție) nu face decât să îi provoace creativ pe cei care _produc _problema. „_Cum spunem că facem bine/frumos/nou fără să schimbăm nimic?”. _Publicitar fiind, vă garantez că o parte considerabilă din pâinile mâncate în industrie se consumă oferind răspunsuri la întrebarea de mai devreme. Uneori cele mai bune pâini se mănâncă oferind cele mai _bune _răspunsuri.

**Înțeleg și sunt de acord cu ideea de „schimbări micuțe care provoacă bulgări mari”. Până la un punct. Punctul ăla nu e niciodată departe.**

Principalul impediment este că schimbările micuțe, făcute într-un ritm de „_hai că se poate”_, nu contribuie substanțial la rezolvarea unei probleme mari. Ba chiar e posibil să o acutizeze, așa cum se întâmplă și dacă tratezi o problemă de sănătate cu potențial mortal într-un ritm de tip „_dacă o bag puțin în seamă se vindecă de plictiseală”. _

Dacă țările din zona A s-au hotărât să treacă la paie de hârtie și plase de material cineva trebuie să le producă. Adică țările din zona C (în scenariul în care A = țări care dau moda, B = țări care se chinuie să imite moda, C = țări care produc moda). Când se va ajunge la un plafon cu privire la vânzările de paie și traiste, punctul de la care profitul nu mai entuziasmează în clădirile de birouri (în țările din zona A), cineva-oricine va trebui să „inventeze” un nou mod de a bea din pahar (hulind paiul de hârtie) și un nou mod de a face cumpărături (hulind plasa de material). 

**_Capitaliștii simbolici_ (conform teoriei lui [Musa Al-Gharbi](https://musaalgharbi.substack.com/)) își vor adopta rapid discursul preocupat-afectat la noile îmbunătățiri existențiale. **

Deja știm, cu ajutorul anchetelor jurnalistice, că marii producători de haine nu reciclează nimic. Nici n-ar avea de ce să o facă, o haină reciclată/reutilizată fiind un evident șut în profit. Cel mult fac munți de haine vechi în țări C. Și oricum, _reciclarea _nu e mereu soluția (doar dacă cauți un cuvânt care prinde). Soluția reală, eu știu asta – tu știi asta – toți știm asta, este refolosirea. Reinterpretarea. Reutilizarea. Dar asta înseamnă reducerea la minim, spre deloc, a producției. Dacă un obiect poate avea mai multe vieți înseamnă că afectezi atât existența unui produs similar, cât și a unuia pe care reinterpretarea îl afectează. Deci suferă 2-3-4-… producători pentru că vrei tu ca traista să fie și căciulă, și fular, și lavetă și…

Doar dacă ne raportăm la industria de haine, sunt sigur că la ora la care vorbim sunt îndeajuns de multe cârpe, izmene și opinci pe planetă încât să îmbrăcăm toată lumea, ba chiar să aibă fiecare o garderobă decentă. A mai produce, a mai inventa trenduri, a mai da cu biciul în „depășiții” care poartă moda de acum 3-6-9 luni s-ar putea încadra fără discuție la risipă. 

**A produce haine trainice și a te pune de-a curmezișul modei (și constantei reînoiri) e scenariu de film. S-a făcut: [_The man in the white suit_](https://en.wikipedia.org/wiki/The_Man_in_the_White_Suit)_. _**

Dar risipa se face în mai multe domenii, nu doar haine. Mâncare. Transport. Divertisment. Accesorii. Locuire. Până și banalele narcise care stau într-o vază pe birou sunt o risipă. Vaza e o risipă (putea să fie un pahar), iar florile (oricât de frumoase) sunt parte dintr-un sistem care până să mă bucure pe mine vizual-olfactiv au poluat. Poate că dacă trăiam într-un oraș mai verde nu eram cu toții așa fierți să avem plante în comă (așa le zic eu florilor în vază) în case și clădiri de birouri. Dacă aveam narcise prin parcuri și alei altfel era lumea, nu? Le vezi afară, pe geam, nu înuntru, în dreptul geamului care duce spre beton.

Dar cum _creezi _lipsa de risipă?

**Singura soluție pe care o am este curmarea plăcerii, mai precis a plăcerii actuale.**

Dar când spui atât de brutal „curmarea plăcerii” pare că vrei să lovești în satisfacția oamenilor. Până la urmă, de ce te-ai pune de-a curmezișul în calea fericirii altora? Ok, poate că fericirea lor are un cost social (mic-mare, variabil), dar au muncit pentru ea, nu? E meritul lor, nu?

Inconfortabilul adevăr este că planeta (dar mai ales societatea) nu-și permite atâta _plăcere _cât vrea toată lumea. Există plăceri individuale (de nișă – și slavă cerului pentru ele pentru că diversitatea lor descongestionează alte zone de consum – imaginează-ți să mergem toți doar la Mamaia/Costinești/Vama Veche!), dar există și plăceri de masă. Fashion-ul este una dintre ele. „Nevoia” de mașină este una dintre ele. Vacanțele în anumite destinații o altă „nevoie”. Realitatea este că nu toată lumea poate avea din acestea. 

Cum foarte strașnic și meticulos s-a lucrat la construirea „nevoii de plăceri (consumabile)” e cam același proces și în construirea opusului. Doar că handicapul PRistic e următorul: antiteza plăcerii este suferința. Deci dacă îi spui omului că îl văduvești de ceea ce el consideră plăcere înseamnă că îi provoci suferință. Exemplu: omul e învățat că e o plăcere să ai mașină. Și s-o ai la scara blocului. Orice mesaj împotriva acestei „plăceri” este inevitabil tradus ca fiind „suferință”. Indiferent că în locul mașinii de la scară ai _o altă plăcere _(copac, bancă, loc de joacă), ea este o plăcere mai puțin individualistă (aș spune chiar _o plăcere comună_), iar atacarea directă a plăcerii individuale (și bine cimentate) creează un disconfort. 

**Revin iar la fashion: fashion-ul îți spune că a te îmbrăca frumos („frumos” a.k.a. „în trend”, „în acord cu context/grup de referință”, „întru aprecierea celorlalți”) e plăcere. **

A îi spune cuiva să coasă/reutilizeze o haină, care _se întâmplă _că a ieșit din trend (foarte convenabil pentru producători) înseamnă să-l scoți din plăcere, să-i provoci o suferință socială (oprobiu public). Merită costul ăsta, mai ales când _reintrarea _în trend te costă 40-50-60 lei, eventual o sumă dezirabilă pentru că fast-fashion și cârpiță accesibilă? E posibil să coste mai mult să explici că ești altruit/ecologist/flower-power decât să cumperi ultima bluziță. De altfel, pentru îndeajuns de mulți cred că e mai ieftin să cumperi decât să explici. Costul social e mai mare.

Concluzia timpurie a acestui text este că discursul ecologist este sortit eșecului atâta timp cât „sustenabil” înseamnă opusul plăcerii. Sustenabilitatea trebuie să devină o plăcere la fel de bine și intens marketată precum ne-sustenabilitatea (consumerismul). Atâta timp cât se poziționează în antiteză nu va avea nici măcar o șansă.

Sustenabilitate de dragul planetei este de multe ori un demers clasist, iar îndeajuns de des o pălărie prea mare pentru oameni care simt că bulgărele lor mic nu contribuie la nimic. Sunt tentați să creadă în DanNegrisme, că nimeni nu influențează în bine/rău ceva la o distanță mai mare de 1000-2000 de kilometri de _pământul strămoșesc_. Până la urmă, ce legătură are shopping-ul pe care îl faci în mall-ul tău din Suceava cu clima din Peru?

**Acestea fiind zise, (probabil) singura soluție este curmarea plăcerii consumeriste și înlocuirea ei cu plăcerea sustenabilă (dar neapărat plăcere). Cum se face asta? Pfff… De unde să încep? **

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1335"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1335/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Ce cere Rusia pentru a înceta războiul din Ucraina. Extremiștii țării noastre. Ultimate zi de reduceri la eMag Despre protestele din Turcia. Social media ne apropie de Orwell. „Banii te fac bărbat”. Târgul de Paște de la Libris Minori la"
last_modified: "2025-04-10T11:18:51+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1335

- Ce cere Rusia pentru a înceta războiul din [Ucraina](https://hotnews.ro/rusia-spune-ca-nu-poate-accepta-propunerile-sua-pentru-oprirea-razboiului-din-ucraina-in-forma-actuala-1938363).

- [Extremiștii](https://pressone.ro/comandamentul-vlad-tepes-si-marian-motocu-au-facut-pui-ordinul-mihai-viteazul-organizatia-unui-it-ist-antisemit-din-targoviste-care-anunta-sub-ochii-autoritatilor) țării noastre.

- **[Ultimate zi de reduceri la eMag](https://l.profitshare.ro/l/14321982)**

- Despre protestele din [Turcia](https://panorama.ro/turcia-proteste-istanbul-imamoglu-erdogan/).

- Social media ne apropie de [Orwell](https://cursdeguvernare.ro/interviu-steve-tatham-dezlantuirea-intregului-potential-al-social-media-ne-va-apropia-de-lumea-din-1984-a-lui-orwell.html).

- „Banii te fac [bărbat](https://pressone.ro/banii-te-fac-barbat-opinia-unui-tanar-de-24-de-ani-despre-cultura-hustle-care-promite-ca-te-transforma-in-fratii-tate)”.

- **[Târgul de Paște de la Libris](https://l.profitshare.ro/l/14321984)**

- Minori la muncă în [SUA](https://ground.news/article/628eddd8-6040-4a8d-822d-b833431df19c?emailIdentifier=blindspotReport&edition=Apr-01-2025&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=blindspot&utm_campaign=Apr01). (engleză)

- Șoc în [extrema dreaptă](https://www.bbc.com/news/articles/cy0ylgjew1xo?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_04_01=&sponsored=0&position=2&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=a310d870-369c-4b46-bb79-ffc1738616b6&url=https://www.bbc.com/news/articles/cy0ylgjew1xo) franceză. (engleză)

- Sfaturi de siguranță [la volan](https://www.npr.org/2025/03/28/nx-s1-5178103/road-safety-tips-highway-emergencies?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_04_01=&sponsored=0&position=10&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=5b4e05b0-155a-4972-ba99-4d80ced8cfee&url=https://www.npr.org/2025/03/28/nx-s1-5178103/road-safety-tips-highway-emergencies). (engleză)

- **[Cauți o mașină de tuns iarba?](https://l.profitshare.ro/l/14321985)**

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1334"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1334/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Știința din spatele dorinței de zahăr. (engleză) Reality-show-uri despre iubire și politică. (engleză) Campanie ASUS la IT Galaxy Legionarismul renaște. 6 lucruri pe care copiii le văd. (engleză) Antropologie și sustenabilitate în industria financiară. (engleză) 20% reducere la Libris Ce"
last_modified: "2025-04-02T12:21:26+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1334

- Știința din spatele dorinței de [zahăr](https://www.self.com/story/science-of-sugar-cravings?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_03_15=&sponsored=0&position=5&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=7d33b66d-6aa5-48a1-8617-93e0ced0af18&url=https://www.self.com/story/science-of-sugar-cravings). (engleză)

- Reality-show-uri despre iubire și[ politică](https://www.nbcnews.com/pop-culture/pop-culture-news/love-blind-season-8-political-differences-take-center-stage-rcna195729?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_03_14=&sponsored=0&position=5&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=ea9185f2-76ff-42a8-a467-ca7936c4412a&url=https://www.nbcnews.com/pop-culture/pop-culture-news/love-blind-season-8-political-differences-take-center-stage-rcna195729). (engleză)

- **[Campanie ASUS la IT Galaxy](https://l.profitshare.ro/l/14298988)**

- [Legionarismul](https://context.ro/fratia-de-cruce-organizatia-de-tineret-a-legionarilor-renaste-sub-ochii-statului-de-la-camarazii-din-galerie-la-eugen-sechila-si-angajati-mapn/) renaște.

- 6 lucruri pe care [copiii le văd](https://www.huffpost.com/entry/things-kids-notice-adults-dont-realize-goog_l_67d9b266e4b02f3df3d07671?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_03_27=&sponsored=0&position=10&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=c3666ff2-b91c-415e-b66d-a78aeb606f8a&url=https://www.huffpost.com/entry/things-kids-notice-adults-dont-realize-goog_l_67d9b266e4b02f3df3d07671). (engleză)

- [Antropologie](https://theanthro.art/can-you-make-an-impact-anthropologists-and-sustainable-finance/) și sustenabilitate în industria financiară. (engleză)

- **[20% reducere la Libris](https://l.profitshare.ro/l/14298985)**

- Ce a făcut Soros în [România](https://www.edupedu.ro/ce-a-facut-fundatia-soros-in-romania-a-introdus-internetul-in-scoli-primele-manuale-scolare-dupa-comunism-a-finantat-burse-si-a-lansat-programe-de-dezbateri-fosta-coordonatoare-alina-tacu-explica/).

- Ce zice [Bill Gates](https://www.cnbc.com/2025/03/26/bill-gates-on-ai-humans-wont-be-needed-for-most-things.html?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_03_29=&sponsored=0&position=3&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=a65c04d0-79cd-4c06-bcaa-06926c926495&url=https://www.cnbc.com/2025/03/26/bill-gates-on-ai-humans-wont-be-needed-for-most-things.html) despre AI. (engleză)

- Despre socializarea [masculină](https://amihail.substack.com/p/al-cui-es-cu-cine-tii-incantat-de?utm_source=post-email-title&publication_id=2213937&post_id=159486075&utm_campaign=email-post-title&isFreemail=true&r=16mz5w&triedRedirect=true&utm_medium=email).

- **[16 ani de Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14298984)**

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1333"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1333/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "La ce visează miliardarii din spatele lui Trump. Cum au distrus algoritmii diversitatea și autenticitatea. Canapele moderne Cum să scapi de dezinformare. De ce îmbătrânesc femeile mai încet. Despre cei care suferă de misofonie. (engleză) Târgul editurilor mici la Cărturești"
last_modified: "2025-03-17T09:55:35+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1333

- La ce visează miliardarii din spatele lui [Trump](https://pressone.ro/freedom-cities-networked-state-marele-vis-al-miliardarilor-de-a-reface-societatea-prin-orase-ale-libertatii-cauta-sprijinul-lui-trump-ce-inseamna-asta-pentru-viitor).

- Cum au distrus [algoritmii](https://panorama.ro/algoritmi-tiranie-carte-filterworld-chayka/) diversitatea și autenticitatea.

- **[Canapele moderne](https://l.profitshare.ro/l/14253840)**

- Cum să scapi de [dezinformare](https://www.g4media.ro/potrivit-unui-nou-studiu-un-stimulent-psihologic-ar-putea-ajuta-oamenii-sa-reziste-la-dezinformare.html).

- De ce îmbătrânesc [femeile](https://www.g4media.ro/potrivit-unui-nou-studiu-un-stimulent-psihologic-ar-putea-ajuta-oamenii-sa-reziste-la-dezinformare.html) mai încet.

- Despre cei care suferă de [misofonie](https://asteriskmag.com/issues/09/the-unbearable-loudness-of-chewing?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_03_16=&sponsored=0&position=3&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=6688e1f1-878c-47c7-8cbd-e5f0f8e91d8d&url=https://asteriskmag.com/issues/09/the-unbearable-loudness-of-chewing). (engleză)

- **[Târgul editurilor mici la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14253834)**

- Putem să devenim [intoleranți la carne](https://www.bbc.com/future/article/20250310-can-your-body-become-intolerant-to-meat?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_03_16=&sponsored=0&position=7&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=a2444f03-ba0a-408b-bce0-900805704a3e&url=https://www.bbc.com/future/article/20250310-can-your-body-become-intolerant-to-meat)? (engleză)

- [4 semne](https://www.nytimes.com/2025/03/14/well/aging-process-getting-older.html?unlocked_article_code=1.4U4.jTfi.DtTlWHHS8Ros&smid=url-share) că îmbătrânești. (engleză)

- Dacă[ indienii americani ](https://reason.com/2025/03/09/what-if-native-american-tribes-had-gotten-their-own-state/?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_03_15=&sponsored=0&position=4&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=780171b5-9b6c-4e9f-ac3e-964ff98f0464&url=https://reason.com/2025/03/09/what-if-native-american-tribes-had-gotten-their-own-state/)primeau propriul stat? (engleză)

- **[Trotinete electrice la ofertă](https://l.profitshare.ro/l/14253829)**

---

---
title: "Cine sunt românii care vor respect?"
url: "https://georgeisme.ro/general/cine-sunt-romanii-care-vor-respect/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Urmărind protestele și manifestările susținătorilor lui Călin Georgescu am remarcat un numitor comun la cei mai mulți dintre votanții lui: deplângerea faptului că România&nbsp;nu mai&nbsp;este o țară respectată. TikTok-ul e și el plin cu video-uri și „conferințe” în care români"
last_modified: "2025-03-14T09:50:24+00:00"
categories: [General]
---

# Cine sunt românii care vor respect?

Urmărind protestele și manifestările susținătorilor lui Călin Georgescu am remarcat un numitor comun la cei mai mulți dintre votanții lui: deplângerea faptului că România_ nu mai _este o țară respectată. TikTok-ul e și el plin cu video-uri și „conferințe” în care români se plâng în grup că România _nu mai _este o țară respectată. 

De altfel, această foame de _respect_ am reușit să găsesc și la o parte din votanții PSD, nucleul dur și mare al AUR, cât și o mână de PNLiști. Doleanță aproape absentă din repertoriul de cerințe al votanților USR, Reper, SENS ș.a.m.d..

Pur ochiometric, urmărind și materialele video de pe la proteste (unele mai class-misery-porn, altele mai profesioniste), aș putea spune că _nevoia de respect _e cel mai des întâlnită pe lista de cerințe a celor din categoria **_[blue collar](https://en.wikipedia.org/wiki/Blue-collar_worker)_**. Gulerele albastre. Muncă fizică, rutinieră, de cele mai multe ori prost plătită, ori insuficient în raport cu așteptările majorității când vine vorba de viață confortabilă. 

**Pe scurt, un blue collar nu vrea (dar mai ales nu poate) să servească brunch-ul de weekend pe strada cool din oraș. **

Intuiția îmi spune că românii din clasa creativă, ori superiori dpdv financiar (creativii nu-s neapărat în bani, dar pot mima _creativ _superioritatea economică), nu-s așa preocupați de potențialul _respect _pe care îl deține România sau nu pe harta geopoliticii.

Oricum, nevoia _respectului _pentru țară e mai degrabă un narativ specific unei bule care consumă mai mult discurs patriotic/naționalist, care mai degrabă tânjesc la o țară ca-n vremurile „de odinioară”, comparativ cu globalizații pentru care vacanță = străinătate și care consumă zilele (urbane) în registru de „ca la Berlin”, „ca-n Paris” ș.a.m.d., _România Autentică_ fiind mai degrabă motiv de plânsoteală („_la noi ca la nimeni”_), ori romantizare a unui tradițional/autentic pentru care sunt dispuși să plătească extra ca să stea în miros de bălegar și cu trei străchini de ciorbă prinse hipsterește deasupra patului, pat pe care pe tot parcursul vacanței și în postările de Instagram îi vor spune „futelniță”.

**Respect pentru țară vor românii pentru care țara înseamnă un _simbol sprijin_. Și care, probabil, se agață și de alte simboluri (Vlad Țepeș, David Popovici, olimpici etc.). **

Dar dacă mergem mai departe găsim altceva. Am profunda impresie că românii fierți pe carența de respect a țării nu vor respect pentru Ea, Țara, ci pentru Ei.

Mă gândesc la asta căutând o potențială explicație pentru care miezul blue collar al partidelor și politicienilor cu discurs conservator-populist doresc cu atâta ardoare _să fie România respectată_. Care e adevărata miză a celor pe care, cu aroganță, bula bună îi portretiza ca „știrbi”, „analfabeți” și pe care acum câțiva ani îi umilea aruncându-le mărunt (gest atât de jenant încât istoria ar merita să-i pedepsească cu 5-10 ani de Călin Georgescu pe cei care s-au hăhăit atunci)?

Am spus mai devreme că la bază cred că e vorba de _respectul individual_, nu respect pentru țară (ăsta e un tertip – „nu respecți România, adică nu mă respecți pe mine”), pentru că discursul tuturor se finalizează cu „să nu mai fim sclavii Europei”, „să nu mai muncim la alții”, „să nu ne mai exploateze”. Adică exact durerile (ignorate) ale clasei care și-a căutat ieșirea din penurie în ultimii 35 de ani culegând căpșunile altora, construind blocurile altora, îngrijind de bătrânii altora. Vieți care s-au întâlnit cu umilința angajatorilor străini, a incapacității de integrare în lumea altora și a intoleranței acestora (Vestul n-a primit pe toată lumea cu brațele deschise, să nu fim naivi). Există cazuri documentate de români care în Străinezia s-au lovit de aceeași răceală și răutate cu care unii români îi tratează pe muncitorii străini de la noi. Am fost și noi sri lankezii/indienii/nepalezii altora. Și noi _am furat _job-urile din alte țări și probabil am părut „mai serioși”, „mai muncitori”. Pentru că eram mai disperați.  

Firește, n-avem de unde să știm realitatea statistică a cazurilor triste cu români plecați la muncă în străinătate. Putem să intuim că n-au fost dominante, altfel nu mai creștea diaspora cu atâta putere. Dar și o mână de cazuri dacă au existat, ele au avut putere să amplifice sentimentul de singurătate (printre străini), de sclavie la alții, persecuție și implicit lipsă de _respect_. 

Ce ne învață legenda românului care n-a fost servit cu pâine în secuime pentru că n-a cerut în maghiară că o știre negativă? O informație înverșunată, cu iz de conflict, se propagă cu de 100000 de ori mai multă putere comparativ cu banala situație zilnică în care oricine solicită o pâine în limba română, în secuime, o și primește. 

Așadar, românii care solicită _respect_ pentru România sunt (după cum și declară unii dintre ei – ori îi vedem în clipurile de pe net) parte dintre aceia care și-au rupt spatele printre străini și au simțit sub o formă sau alta umilința publică, dar mai ales personală. N-au fost respectați în străinătate, dar nici acasă (din moment ce au plecat). 

**Indubitabil vorbim de o categorie socială abuzată și care, pe bună dreptate, își cere _respectul_.**

Dacă ipoteza-mi este corectă înseamnă că suntem puși în fața unei situații foarte complicate și incomode: se cere respect pentru muncile de jos/blue collar. Cine să-l dea? Cum să-l dea? 

Ca societate (și mă raportez exclusiv la ce văd în România, dar nu suntem un caz singular) s-a ratat un moment de _respect _pentru blue collar în pandemie. N-am simțit vreo recunoștință publică, asumată de mulțimi și societate, pentru oamenii care în ciuda vremurilor au fost nevoiți să țină lucrurile pe roate. Ba chiar am avut impresia că bula care nu poftește la _respect _a luat de-a gata condiția bulei „care n-a putut mai mult în viață” (ca să citez o mantră pe axa Năsui-Gavrilă – a se vedea câte au în comun ideologic cei doi, chiar dacă USR+POT n-ar face niciodată love).

Verile tot mai caniculare au fost iar un prilej al _bulei bune _să-și de-a cu Tesla-n genunchi (neîntâmplător aleasă unealta)  postând – chiar dacă în număr mic, dar suficient cât să înrăiască – despre cum îi deranjează prețul ridicat la mâncarea comandată, ori timpul mare de așteptare, total defazați de realitatea faptului că cineva le pedalează prânzul la 45 de grade. 

De asemenea, încurajată de o media părtinitoare ideologic și avidă de class-misery-porn care aduce audiență, bula bună a sărit mereu cu bocancii (de firmă) pe blue collarșii lenți, nepregătiți, ne-ca-n Vest. „_Pentru ăștia plătim taxe, pensii, sistemul de sănătate!”_

În filmul „**[Parasite](https://en.wikipedia.org/wiki/Parasite_(2019_film))**” (2019, Coreea de Sud) un aspect pe care îl consider crucial în economia poveștii constă în modul în care clasele sociale se privesc. Pentru elita financiară cei de jos sunt slabi, instinctivi ca animalele, lipsiți de cultură, gust și, așa cum reiese dintr-o secvență, _miros. _Au un miros al lor. Miros a nivelul pe care îl au. Motiv pentru care, chiar și când încearcă să fie politicoși cu cei de jos, se simte că elita joacă teatru. E ca atunci când te uiți la comentariile video-urilor de tip Recorder de la protestele pro-Georgescu și vezi oameni care încearcă să pară empatici cu _georgeștii_, dar se vede instant că le e mai mult silă decât milă, disprețuiesc mai mult decât înțeleg. Iar destul de mulți _emancipați_urăsc pe față și instigă la o formă de epurare _civilizațională_. 

**Și bula cu bătături simte asta. Și de aia cere respect. **

Din păcate e foarte greu să-l primească într-o societate hiper-competitivă în care lipsa dorinței de a ajunge cât mai sus e văzută ca o slăbiciune intelectuală și morală. În România actuală este incalificabil să-ți dorești să ajungi și să rămâi cel mai bun curier, vânzător sau brutar (cu excepția brutarului hipsterizat care și-a deschis propria afacere unde _brutărește_după o rețetă _cu suflet_, vinde doar _cu drag _și micuțul magazin dintr-o zonă posh se numește _Jimblărie_, având în meniu și „jumeri”, „boace” și tot ce mai poate aduna proto-sătesc într-un business neo-românesc).

Românii nu concep perfecționismul și perfecționarea în blue collar-ism pentru că nu respectă acele poziții (tolerând cu ocazia asta și o proastă salarizare blue collar, eventual acceptând o cultură a bacșișului – „pentru rotunjirea veniturilor” – în detrimentul unei salarizări confortabile. Vezi cultura bacșișului în locuri precum Țările de Jos). Decât un salariu omenos, mai bine o bacșișăreală. Este inacceptabil ca omul care-ți face friptura să nu-și permită să o consume.

Bula bună pare că și-a spus „_e clar că nu vreți/puteți mai mult, așa că o să vă lăsăm să vă scăldați în mediocritate, una pe care o arbitrăm din bașcișuri, ciubucuri, steluțe în aplicații și alte forme de apreciere juvenilă”. _Orice dar nu un „_bă, fără voi n-am vedea ziua de mâine”. _

Din păcate e greu să schimbi mentalitatea asta pentru că pare un import american care câștigă tot mai mult teren. Paradoxal, blue collar_șii _se plâng de importul și influența unor americănisme de tip Valentine’s Day (**[o falsă conștiință](https://www.conspicuouscognition.com/p/false-consciousness-and-the-dominant)**, cum ar spune filozoful Dan Williams), când cel mai nociv import american nu este unul cu inimioare roz, ci unul care ține de un mod de a te raporta la semeni, un American Psycho autohton în care ne comparăm cărțile de vizită și ne ținem voma-n gât când vedem că unii nici măcar nu au cărți de vizită. 

Sunt multe aspecte care contribuie la această lipsă de respect, dar cea mai pregnantă (și pe care eu o văd cel mai des – ca-n bancul cu castravetele) este lipsa de _comunalitate_. Clasele sociale sunt divizate mai ales prin puterea de consum pe care o au, iar mai apoi, când blue collarși reușesc să salte câteva trepte economice, prin _parfumul _de Nouveau Riche. Și oamenii simt când nu sunt doriți, poftiți, dar mai ales când provoacă _siluță._

**Comunalitate.**

Spații comune, cartiere în care locuiesc împreună, școli în care își duc copiii, locuri de joacă, transport în comun ș.a.m.d..

Atâta timp cât „_știrbii” _vor sta doar cu „_știrbii”_, stârnind cel mult chicoteli critice cu spumă de cafea de specialitate în mustață, n-o să fie bine. 

Ca în multe alte situații care implică tensiuni sociale și aici, și acum, e vorba de clasele sociale și ce le separă. În principal banii. 

Ochiometric vedem o segregare imobiliară. Blue collarșii stau între ei, în condiții pe seama veniturilor și într-o cultură socială pe seama capacității. Restul se mută, se izolează, se residence, ori gentrifică. Așa cum remarca și soția în cercetarea ei de master despre residence-uri, cine se mută la Residence și nu cumpără cu banii jos _miroase_. Miroase creditul, așa că nu se produce o asimilare totală în comunitate. Hiper-competitivitate locativă.

Pentru că este de neimaginat să le spui românilor unde să locuiască pe banii lor, asistăm la o ghetoizare financiară. Și când oamenii sunt vecini doar cu cei ca ei, împărțind o suferință comună, se amplifică sentimentul de lipsă de respect, mai ales când în alte cartiere (cele bogate) trotuarele sunt mai curate, mai late, parcurile mai frumoase (ori pur și simplu există) ș.a.m.d.. Crește ceea ce Max Weber numea „percepție socială negativă a onoarei”. Și pentru că mobilitatea urbană e limitată (în ciuda a ceea ce ai crede), blue collarșii au parte și de un „prezervativ urban”, cum l-a numit Richard Sennett, în sensul în care nu prea își găsesc _marea iubire _prin cartierele bogate pentru că nu împart nimic cu ele.

Dacă vă uitați la cei pro-Georgescu o să vedeți chipuri ale oamenilor care fac job-urile blue collar din Pipera-Aurel Vlaicu, dar nu-și permit să stea aproape de muncă, comparativ cu o parte din clienții/beneficiarii muncii lor. Nu se întâlnesc în metrou/autobuz. Copiii lor nu se joacă în același parc. Trăiesc în țări diferite și asta n-are cum să ajute. 

Pariul meu e că alegătorii pro-Georgescu s-ar lepăda de orice le vinde acesta (ori alt suveranist) atâta timp cât ar avea parte de recunoștință, incluziune economică și apartenență socială. Sună complicat, dar nu e. Se poate începe ușor, prin a merge cu autobuzul la muncă indiferent de venit și prin a nu te plânge ca mironosița de _mirosul _din el. Pentru că implicit te plângi de mirosul muncii fizice și de cei care îl fac.

Acum vreo 4 ani m-am urcat într-un autobuz din Dublin și n-am răspuns la salutul șoferului. M-a certat public și mi-a explicat că nu-i șoferul meu personal. M-am simțit prost și am meritat. Acum câțiva ani m-a invitat vecinul de palier, taximetrist, să beau o _țuiculiță _cu el pe palier că ieșise din tură și avea chef de vorbă. L-am refuzat că era 8 dimineața. Și n-aveam chef. Trebuia să am măcar chef. E bine să ne cunoaștem.

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1332"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1332/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Se taie din pădure pentru a se face o șosea pe care să o folosească lideri care se adună să discute despre cum salvează natura. (engleză) Se poate o viață fără mobilă? (engleză) Târg de carte la Cărturești Franța importă"
last_modified: "2025-03-13T14:43:41+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1332

- [Se taie din pădure](https://www.dailyclimate.org/amazon-rainforest-cleared-for-highway-ahead-of-climate-summit-2671322587.html) pentru a se face o șosea pe care să o folosească lideri care se adună să discute despre cum salvează natura. (engleză)

- Se poate o viață [fără mobilă](https://www.dwell.com/article/why-i-live-furniture-free-with-my-family-df1ebbf2?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&NAUTILUS-2025_03_13=&sponsored=0&position=8&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=0a71ff26-2e5a-42ef-9612-ea0cc42a0399&url=https://www.dwell.com/article/why-i-live-furniture-free-with-my-family-df1ebbf2)? (engleză)

- **[Târg de carte la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14241692)**

- [Franța](https://www.edupedu.ro/franta-se-pregateste-sa-primeasca-cercetatori-care-vor-sa-plece-din-sua-din-cauza-politicilor-lui-trump-in-privinta-stiintelor/) importă cercetători care pleacă din SUA.

- Despre protestele [pro-Georgescu](https://www.g4media.ro/video-cum-s-au-inflamat-violentele-pro-georgescu-pe-tiktok-asa-bai-cu-pietre-bravo-galeriile-spargeti-tot-oana-zavoranu-printre-cei-ma.html).

- Lunga poftă de Groenlanda a [Americii](https://romania.europalibera.org/a/groenlanda-statele-unite/33342614.html).

- **[Oferte la eMag](https://l.profitshare.ro/l/14241691)**

- [ADHD](https://hotnews.ro/adhd-la-adulti-are-semne-subtile-diferite-de-ale-copiilor-iar-impactul-asupra-vietii-sociale-si-profesioanele-este-major-care-sunt-manifestarile-si-cum-pot-fi-gestionate-1906863) la adulți.

- Istoria femeii care a inventat [mașina de spălat vase](https://www.popsci.com/technology/josephine-cochrane-dishwasher-inventor/?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_03_10=&sponsored=0&position=7&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=b257f762-56cb-428d-9684-a3f19b01d425&url=https://www.popsci.com/technology/josephine-cochrane-dishwasher-inventor/). (engleză)

- Cum să bei și să mănânci mai puțin [microplastic](https://getpocket.com/explore/item/how-to-eat-and-drink-fewer-microplastics?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_03_10=&sponsored=0&position=9&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=b8953a81-3052-40db-808a-e1f61c627655&url=https://getpocket.com/explore/item/how-to-eat-and-drink-fewer-microplastics). (engleză)

- **[Trotinetă la ofertă](https://l.profitshare.ro/l/14241689)**

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1331"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1331/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Paradigmele programele de siguranță rutieră. (engleză) Despre parcul furat. Fotolii reduse cu până la 35% 10 exerciții bune de zi cu zi. (engleză) Cum crește un copil într-o familie tradițională. (engleză) Trăistariu a fost mereu un ciudat, dar e și"
last_modified: "2025-03-12T12:35:06+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1331

- Paradigmele programele de [siguranță rutieră](https://www.planetizen.com/blogs/134419-old-versus-new-traffic-safety-paradigms?utm_source=Planetizen+Updates&utm_campaign=9526942954-newswire_03_03_25&utm_medium=email&utm_term=0_-6cce27a957-89148524&mc_cid=9526942954&mc_eid=cd546f42f5). (engleză)

- Despre [parcul](https://mindcraftstories.ro/mediu/parcul-furat-cum-a-fost-retrocedata-distrusa-si-aparent-abandonata-o-parte-din-ior/) furat.

- **[Fotolii reduse cu până la 35%](https://l.profitshare.ro/l/14238565)**

- 1[0 exerciții](https://getpocket.com/explore/item/the-10-best-pilates-exercises-to-do-every-day-according-to-trainers?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_03_02=&sponsored=0&position=7&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=e040a55a-9a23-4e29-af8a-c971dca628f5&url=https://getpocket.com/explore/item/the-10-best-pilates-exercises-to-do-every-day-according-to-trainers) bune de zi cu zi. (engleză)

- Cum crește un copil într-o [familie tradițională](https://www.vox.com/culture/401419/tradwife-kids-homeschool-influencers-christian-conservative-trad?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_02_28=&sponsored=0&position=8&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=0c6eea11-5b8e-43ac-a3b7-4447861a0d72&url=https://www.vox.com/culture/401419/tradwife-kids-homeschool-influencers-christian-conservative-trad). (engleză)

- [Trăistariu](https://pressone.ro/mihai-traistariu-un-daddy-cu-issues) a fost mereu un ciudat, dar e și procesoman, așa că n-am spus că e ciudat.

- **[Până la 50% reducere la editura Litera](https://l.profitshare.ro/l/14238563)**

- [Povestea terapeutului](https://pressone.ro/colegiul-psihologilor-il-suspenda-6-luni-pe-psihoterapeutul-care-a-ajuns-sa-faca-sex-cu-o-clienta-pentru-a-nu-i-mari-angoasa-de-abandon-masura-a-fost-contestata-si-nimeni-nu-stie-ca) care a făcut sex cu o clientă.

- [Bucureștiul](https://pressone.ro/bucurestiul-invadat-de-publicitate-stradala-activist-din-franta-pentru-pressone-ecranele-digitale-creeaza-un-stres-continuu-asupra-creierului) și publicitatea stradală.

- România și [canabisul](https://smartliving.ro/legalizarea-canabisului-medicinal-pasul-catre-legalizarea-consumului-recreational-riscul-unui-precedent-este-mai-degraba-nesustenabil-spun-specialistii/).

- **[Reduceri la eMag](https://l.profitshare.ro/l/14238561)**

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1330"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1330/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "AI-ul trișează când pierde la șah. (engleză) Sebeș, un oraș fără aer. Cărți cu eroine Părinți anti-vaxxeri care și-au schimbat perspectiva. (engleză) Gen Z și munca. (engleză) Noul rol al millennialilor. (engleză) Oferte pentru cine caută tapet Cercetări oprite de"
last_modified: "2025-03-10T10:07:56+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1330

- [AI-ul](https://ground.news/article/ai-like-chatgpt-o1-and-deepseek-r1-might-cheat-to-win-a-game?emailIdentifier=offbeat&edition=Feb-26-2025&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat) trișează când pierde la șah. (engleză)

- [Sebeș](https://pressone.ro/reportaj-nicio-zi-cu-aer-bun-la-sebes-masuratorile-de-la-primarie-si-cele-de-la-judet-arata-ca-localnicii-traiesc-pe-alta-planeta), un oraș fără aer.

- **[Cărți cu eroine](https://l.profitshare.ro/l/14233394)**

- Părinți [anti-vaxxeri](https://www.theguardian.com/global/2025/feb/27/how-anti-vax-parents-changed-their-minds?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_03_07=&sponsored=0&position=3&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=df56235b-6a26-4cf4-8214-17873bfd9659&url=https://www.theguardian.com/global/2025/feb/27/how-anti-vax-parents-changed-their-minds) care și-au schimbat perspectiva. (engleză)

- [Gen Z](https://www.standard.co.uk/lifestyle/gen-z-work-ethic-from-home-outfits-b1213753.html?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_03_07=&sponsored=0&position=5&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=d8c4e0e6-2ed5-4f6c-bc47-3e56674b6498&url=https://www.standard.co.uk/lifestyle/gen-z-work-ethic-from-home-outfits-b1213753.html) și munca. (engleză)

- Noul rol al [millennialilor](https://www.businessinsider.com/millennials-adults-work-parents-bosses-children-homeownership-responsibility-2025-3?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&BOOKBUB-2025_03_06=&sponsored=0&position=6&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=67a0afdf-f707-44da-b9a4-2cce54704529&url=https://www.businessinsider.com/millennials-adults-work-parents-bosses-children-homeownership-responsibility-2025-3). (engleză)

- **[Oferte pentru cine caută tapet](https://l.profitshare.ro/l/14233393)**

- Cercetări oprite de americani pentru că-s [„woke”](https://www.propublica.org/article/ted-cruz-woke-grants-national-science-foundation?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_03_05=&sponsored=0&position=1&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=c9d97cf9-85de-4c09-8d3c-990883f1500a&url=https://www.propublica.org/article/ted-cruz-woke-grants-national-science-foundation). (engleză)

- Efectul jucăriilor [Tamagotchi](https://getpocket.com/explore/item/the-tamagotchi-was-tiny-but-its-impact-was-huge?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_03_04=&sponsored=0&position=5&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=473a99c3-9f5e-4ae7-96c7-7238756f388f&url=https://getpocket.com/explore/item/the-tamagotchi-was-tiny-but-its-impact-was-huge). (engleză)

- Istoria horror a [retinolului](https://www.teenvogue.com/story/retinol-skincare-ingredient-history?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_03_04=&sponsored=0&position=8&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=5982fc08-e047-4a08-9dd2-64a5952944c6&url=https://www.teenvogue.com/story/retinol-skincare-ingredient-history). (engleză)

- **[Târgul editurilor mici la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14233390)**

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1329"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1329/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Hip-hop românesc și naționalism. Ce își mai spun adolescenții ca să se jignească. (engleză) Târgul editurilor mici și curajoase Studiu: căsnicia face achiziția unei case mai ușoară. (engleză) Interviu interesant cu președintele Academiei Române. Președintele columbian vrea legalizarea cocainei. (engleză)"
last_modified: "2025-03-04T14:43:56+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1329

- Hip-hop românesc și [naționalism](https://panorama.ro/calin-georgescu-hip-hop-muzica-suveranisti-versuri/).

- Ce își mai spun adolescenții ca să se [jignească](https://www.parents.com/what-is-the-slang-term-bop-8784938?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&QUINSTREET-HOMEINSURANCE-2025_02_11=&sponsored=0&position=3&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=543adb75-7259-40a0-90b3-e4b644ac78de&url=https://www.parents.com/what-is-the-slang-term-bop-8784938). (engleză)

- **[Târgul editurilor mici și curajoase](https://l.profitshare.ro/l/14218695)**

- Studiu: [căsnicia](https://www.planetizen.com/news/2025/02/134214-study-married-people-struggle-least-housing-costs?utm_source=Planetizen+Updates&utm_campaign=3b9e300884-newswire_02_10_25&utm_medium=email&utm_term=0_-6cce27a957-89148524&mc_cid=3b9e300884&mc_eid=cd546f42f5) face achiziția unei case mai ușoară. (engleză)

- Interviu interesant cu președintele [Academiei Române](https://jurnalul.ro/special-jurnalul/interviuri/ioan-aurel-pop-propuneri-educatie-alfabetizare-989214.html).

- Președintele columbian vrea legalizarea [cocainei](https://ground.news/article/cocaine-no-worse-than-whiskey-would-be-sold-like-wine-if-legalized-worldwide-colombias-president-says?emailIdentifier=offbeat&edition=Feb-12-2025&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat). (engleză)

- **[Transport gratuit de la Libris pentru comenzi de peste 75 lei](https://l.profitshare.ro/l/14218697)**

- Se modifică etichetele la [sucuri](https://termene.ro/articole/reguli-noi-privind-compozitia-si-etichetarea-sucurilor-de-fructe-sonimpex-topoloveni-sunt-binevenite-trebuie-sa-stii-ce-mananci?utm_campaign=Newsletters&utm_medium=email&_hsenc=p2ANqtz-9qB9U26A53tFbE2mB4C2k2r6CBlBQXueW4wCKRyV3WGCIZ0mcmbnn_p1_RKbg0a3HStH-Qsyt4jxJOnZdk4fevsk-Szw&_hsmi=347580940&utm_content=347580940&utm_source=hs_email).

- De ce tot mai mulți tineri fac [cancer](https://time.com/7213490/why-are-young-people-getting-cancer/?utm_source=substack&utm_medium=email)? (engleză)

- Despre [Tinder](https://themarkup.org/investigations/2025/02/13/dating-app-tinder-hinge-cover-up?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_02_16=&sponsored=0&position=1&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=bbabddb0-a522-4ea7-bf3b-a55a3a1df6fb&url=https://themarkup.org/investigations/2025/02/13/dating-app-tinder-hinge-cover-up) și violuri. (engleză)

- **[Cadouri de la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14218698)**

---

---
title: "  Artiști, fasciști și prieteni"
url: "https://georgeisme.ro/general/artisti-fascisti-si-prieteni/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "În ultima perioadă s-au întâmplat destule cât să trag linie peste o serie de observații și să le pot formula în cele ce urmează. E ok să ne placă arta oricui? Artiștii au tendința să dezamăgească. Unii mai mult, alții"
last_modified: "2025-03-01T06:29:16+00:00"
categories: [General]
---

#   Artiști, fasciști și prieteni

În ultima perioadă s-au întâmplat destule cât să trag linie peste o serie de observații și să le pot formula în cele ce urmează.

- **E ok să ne placă arta oricui?**

Artiștii au tendința să dezamăgească. Unii mai mult, alții mai puțin. De cele mai multe ori dezamăgesc prin două moduri:

- _Evoluează artistic într-o altă direcție față de așteptările și preferințele publicului _– au cântat o viață întreabă zdranga-zdranga și brusc descoperă că le place țurca-țurca. 

Își invită fanii la un moment de țurca-țurca și aceștia sunt șocați și oripilați pentru că ei vor arta pe care și-au pierdut virginitatea, aia care îi face să se simtă ca-n tinerețe ș.a.m.d.. Nu-i încălzește cu nimic revelația artistică, n-au citit aceleași cărți ca artiștii, nu s-au drogat la fel. 

Motiv pentru care mi se pare oribil să ajungi artistul-sclav al maselor/fanilor, prizonierul preferințelor lor betonate și al industriei care vrea să scoată bani pe seama ta, marketizând orice și oricât din tine. D-aia pentru mine trupe precum Coldplay/Imagine Dragons ș.a. nu mai sunt trupe muzicale, ci produse muzicale (vezi conceptul de **[Slop Economics](https://www.youtube.com/watch?v=Xl-edCJVFfA&t=1668s)**). Dacă vă întărâtă cele spuse acum putem detalia cu altă ocazie, să nu ne oprim abia aici, ok?   

- _Declarații belicoase – _și artiștii sunt oameni, și ei au preferințe socio-politice.

Și artiștii au păreri despre avort, LGBTQ, etnii, asistați social, privatizarea sistemului medical, Palestina, viteza pe drumurile publice. Cei mai mulți le păstrează pentru ei, amenințați de departamentul de marketing că dacă deschid gura și au opinii riscă să piardă fani=bani. Unii mi se par absurd de absenți din viața cetății, cel mai clar caz – pentru mine – fiind Smiley care (de când știu eu de cariera lui) n-a avut niciodată o opinie despre nimic (dacă a avut și mi-a scăpat îmi cer scuze). Dar din ce știu, pentru el pur și simplu nu se întâmplă nimic niciodată, totul e el și muzica lui, totul prezentat într-un mod generalist și evaziv. Smiley chiar e inimaginabilul din marketing: pentru toată lumea. Motiv pentru care pare că-i merge foarte bine și probabil o să trăiască 150 de ani, liniștit și fără riduri. 

Dar sunt artiști care nu pot pune capul pe pernă fără să spună că sunt anti-avort, pro-familia tradițională, ori că-l susțin pe Călin Georgescu (precum trupa **[FiRMA](https://www.facebook.com/TrupaFirma), **care de la ieșirea publică au pierdut mai multe concerte și fani). 

Unii scapă mai ușor când au păreri, alții nu. 

Când cu referendumul pentru „familia tradițională” societatea n-a fost atât de înfierbântată împotriva celor pro-referendum pentru că, în esență, nici pentru cei toleranți cu comunitatea LGBTQ nu era așa mare brânză că artiștii preferați urăsc comunitatea cărora ei se jurau că-i vor binele. D-aia din 2018 încoace au mai fost situații publice (a.k.a. chermeze VIP) la care și-au zâmbit votanți pro cu votanți contra. Toleranța LGBTQ este atât de non-militantă încât sunt sigur că de la referendum până azi, de exemplu, Liana Stanciu și-a aruncat niște saluturi (îngrețoșată?) cu personalități gay care au călcat prin trustul unde lucrează. Dacă „propaganda LGBTQ” era atât de feroce precum acuză conservatorii, Liana Stanciu nu mai era Doamna Radioul lui Moș Crăciun, dar gradul de tolerare a intoleranților după referendum arată că, în esență, homofobia e încă tolerată. 

Călin Georgescu (și ce reprezintă el) întărâtă mai rău pentru că ceea ce simbolizează el implică mai multe categorii sociale care au de suferit. Dacă CG se limita la a înfiera categorii concrete (gay, romi, evrei, musulmani), pe rând, lucrurile se desfășurau altfel. Dar CG s-a apucat să pescuiască cu dinamită în lacul colectiv și a prins pe atât de mulți pești pe cât a speriat. Lecție de politică: nu îi da poporului mai multe motive de ură decât poate duce. Trebuie să-i hrănești ură cu lingurița până i se face rău și nu se mai poate opune. 

Revenind.

**E ok să ne placă artiștii cu păreri? Depinde de păreri și de implicarea acestora. **

Dacă artistului preferat îi plac cartierele de tipul **[Militari Residence](https://georgeisme.ro/de-rau/trauma-numita-militari-residence/)** e ciudat, e un semn cu privire la ce înțelege el din aspecte complexe precum _Locuirea_, dar nu e un capăt de țară decât dacă prin arta lui susține construirea de cartiere urâte și fără spațiu verde. Altfel, piese de dragoste despre cum doi vecini își dau zahărul pe geam și cum copiii stau în casă că n-au spații de joacă… ok, fie.

Când eram copil și ascultam 24/7 The Ramones am aflat că Johnny Ramone (chitaristul) era conservator (votant Reagan și Bush). Ciudat pentru un punkist. Citisem undeva că solistul (Joey) îi _dedicase _și o piesă („_The KKK took my baby away”_, după ce iubita lui Joey l-a părăsit pentru Johnny), dar Johnny Ramone n-a postat niciodată pe Facebook-ul lui – ori al trupei – că-l susține pe Ronald „Georgescu” Reagan, ori George „Simion” Bush. Ceea ce nu știu dacă a fost bine pentru el, dacă a somatizat în vreun fel emoția nespusă public, dar nici n-a produs dureri fanilor puși în fața faptului de a nu merge la un concert pentru că membrul trupei e la celălalt capăt al extremei.

Pe persoană fizică, sunt artiști la care trag linie și la care renunț dacă valorile sunt diferite. N-o fac pentru că vreau să-i taxez, ci pentru că îmi dau seama că nu ne mai leagă pe atât de multe, iar produsul cultural poate să fie viciat de ceea ce ne desparte.

O fac după _calcule _complexe: cât % din banii mei investiți în artist îl ajută să-și promoveze delirurile? Prezența mea în public girează în vreun fel prostiile lui? Cu banii și validarea mea socială dăunează cuiva la care țin, ori pentru o cauză în care cred? Și nu-s _limitat _doar la subiecte hardcore (precum cele din speța FiRMA). 

Poftim, Deliric nu mai consum (muzical, cafea, fashion – n-am purtat oricum niciodată Porc) pentru că nu cred că omul care se poate plânge cu atâta talent de nasoalele din lume e _tru _știind că în același timp e și manechin în reclame la fumat electronic. Am râs cu zgomot când l-am văzut **[într-o postare](https://www.facebook.com/story.php?story_fbid=1084259476403177&id=100044574033150)** plantând câte un copac pentru fiecare Glo reciclat. Are și disonanța cognitivă limita ei. Nu poți planta oxigen cu o mână și cu cealaltă să numeri banii de la compania care cu drag și spor își crește următoarea generație de canceroși. Mi se pare de porc.

Acum ceva timp menționasem pe Facebook că mi-am făcut listă pe Google Maps cu localurile (cafenele, baruri, restaurante, hoteluri) deținute de oameni ale căror buzunare nu vreau să le umplu nici măcar cu 10 bani. 

Pornise de la faptul că mi s-a întâmplat să mănânc pizza de la Zest și când am aflat că l-am îmbogățit pe Mugur Mihăescu mi-a picat foarte greu. Și mi-am zis că nu se poate așa ceva, nu pot să condamn derapajele Leanei lui Pârțag, dar pe cealaltă parte să-i dau bani că-mi place pizza. E ca și cum aș spune „_nu-s de acord cu X pentru că spune că mi-ar gaza prietenii romi, dar uite ce tricouri frumoase vinde_”.

Cei care spun că e stupid să nu-ți mai placă un act artistic pentru că nu ești de acord cu artistul pe o problemă care are (mai mult sau mai puțin) treabă cu arta sunt într-o gravă și copilăroasă eroare. Artistul se va utiliza de resursele provenite de la tine (financiare, de imagine) ca să-și continue misiunea și să-și promoveze valorile. Validat și împuternicit de banii și prezența ta va crede că poate, e îndreptățit, și va avea dreptate să spună orice. Inclusiv „susținem fascismul”. Și este un produs artistic mai important în fața unei idei care poate face rău? Are FiRMA vrea piesă atât de bună încât să le scuzi doctrina? E Voltaj de neînlocuit după câte concerte PSD au bifat? Subcarpații sunt atât de mișto încât să le tolerezi suveranismul de catifea? 

Ca societate ne e foarte greu să acceptăm o astfel de responsabilitate (a publicului) pentru că suntem obișnuiți să fim dezamăgiți de artiști și să avem o relație foarte buticărească cu arta. Artiștii preferați ne-au cântat la chermeze politice (PSD, PNL, cancere private – sponsori de casă ai industriei muzicale), așa că ne-am atrofiat mușchiul critic vizavi de ce trebuie și nu trebuie să facă un artist. Artistul trebuie să vândă în raport cu valoarea lui, nu în șustă cu pomenile politice/private, șantajând emoțional un public dornic să-i vadă, dar scârbiți(?) că o fac sub patronajul a ceea ce urăsc. Mi-am amintit de ridicolul situației când cei de la Dubioza Kolektiv au cântat la o pomană politică din București (mandatul Gabrielei Firea) și de pe scenă încurajau spectatorii să „fuck politics”, ca niște _true punks_. 

Pentru că trebuie s-o închei undeva cu acest punct, concluzia aici e simplă: face fiecare un calcul personal cu privire la costul susținerii unui artist cu valori opuse și în funcție de rezultat se poate manifesta ca atare. În general manifestarea vine de la sine, sila morală provocând și o reacție fizică, sinestezică. 

Eu, când aud piesele lui Deliric, simt miros de IQOS.

2. **Artiștii care nu mai vor cu alți artiști**

Recentul scandal Connect-R vs. Kiss Fm a mai avut un aspect interesant. Connect-R spunea în podcastul lui Gojira că Tudor Chirilă a cerut excluderea lui dintr-un concert pentru că e _suveranist/conspiraționist_. Acum, că Tudor Chirilă are opinii politice _solide_ mi se pare la fel de comic precum copacii Glo ai lui Deliric, în contextul în care Chirilă a făcut poverty-nostalgia-hit cu Puya, omul care ar putea să-i dea lecții de delir politic lui Connect-R la orice oră (cu tot respectul pentru capacitatea lui Connect-R de a delira pe subiect, cred că Puya e cu 10 Sișu peste). 

Dar mi s-a părut interesant că s-a întâmplat precedentul.

Dacă apare (în sfârșit) un val de artiști care nu mai acceptă să apară în contexte cu alți artiști pentru că diferențe de opinie pe subiecte importante înseamnă că ne îndreptăm spre ceva foarte bine. Firește, drumul o să fie anevoios, cu gropi și perioade tensionate (și paradoxale, vezi exemplele de mai sus), dar înseamnă că în creierele unora s-a produs un declick și oglinda s-a uitat cu silă la ei. 

Înseamnă că în 5-10-20 de ani vor exista artiști care, nu doar că vor trage linie la aspecte politice, dar o să li se strepezească splina să urce pe aceeași scenă cu Dorian Popa la Zilele Comunei Lungulețu. Pentru că e cringe, e motiv să-ți bei mințile, și (cine știe?) își dau seama că oferă nimic pe banii primăriei/alegătorilor, în cadrul unei pomeni electorale. 

E un început. 

3. **Prieteni care urăsc**

Acum ceva timp, la o sesiune de cunoaștere între colegi de muncă, am fost întrebat cu ce nu pot lucra. Leneși? Da. Oameni care nu sunt punctuali? Da. Începători? Da. Eu nu pot lucra cu homofobi, rasiști, sexiști și multe altele din zona asta. Pot încerca, pot face abstracție o perioadă, dar nu e ce trebuie. Pentru că-s valori care transpiră alte slăbiciuni.

Și nu-s fiert să aflu orientările de ură ale colegilor și partenerilor de muncă, dar mi s-a demonstrat că-n 100% din cazurile în care am avut în echipă oameni cu ostilități puternice și vocale față de categorii clar delimitate am avut o colaborare anevoioasă. Mai ales când vine vorba de arii creative (publicitate, de exemplu). Oamenii care urăsc _targetat _sunt rigizi și au mereu un corset care le spune că „_femeile sunt proaste”, „romii sunt hoți”, „evreii conduc lumea”, „musulmanii fac atentate” _și lista poate continua. Și nu că am face publicitate pentru gay, romi, femei, dar astfel de oameni au _bias_-uri puternice (și atât de bine bazate pe „_știu eu_”) încât nu poți face mare brânză. Ura omoară creativitatea.

E absurd să existe astfel de oameni oriunde, dar când îi întâlnesc în publicitate, ONG-uri, presă… chiar te întrebi „cum?”

Prieteni cu viziuni fasciste n-am. Știu oameni cu astfel de perspective, dar nu-s prieteni, sunt cunoscuți. Ne întâlnim din întâmplare, vorbim nimicuri fără substanță pentru că ajungem să ne certăm și aia e.

„_De ce nu putem să trăim și să ne acceptăm chiar dacă avem păreri diferite?”. _Pentru că nu avem păreri diferite despre tipurile de ciorbă, haine sau unde să ne petrecem vacanțele. Avem păreri diferite despre aspecte care țin de viața și de moarte. Și atâta timp cât tu tolerezi ura cuiva către o categorie/individ care, nu doar că nu ți-a făcut nimic, dar nu ai nici cele mai elementare cunoștințe despre situație, nu avem cum să trăim în liniște și pace. Și probabil nici nu o să ne întâlnim la aceleași concerte.

Din păcate mulți n-au învățat nimic din extremele trecutului și avem destulă literatură. Cine a tolerat ura către un grup s-a trezit inevitabil că e ținta următorului val de ură. Pentru că nimeni nu e îndeajuns de _curat_ pentru planul purificării din mintea extremiștilor. Non-evreii germani care au tolerat antisemitismul naziștilor n-au trăit mai bine. 

**Acestea fiind zise, nu e nimic de tolerat la intoleranți.**

Fascismul este o iluzie micropeniană, un calcul prost din start: e mai ușor și simplu să tolerezi decât să epurezi. Dar plictisiții/frustrații de propria viață vor o misiune care să îi scoată din letargie și au fost învățați (deci e cultural) că _prea frumos_ e „prea feminin” (adică slab). Ăștia-s ăia care glorifică moartea timpurie în vicii decât o viață lungă în „plictiseala” sănătății.

…

O să discutăm cândva și despre legătura dintre cultură, inceli, fanii lui Tate&Putin, identitatea de gen _bărbățoi_ și pofta/nevoia de conflict (eventual purificator) ca simbol al masculinității.

---

---
title: " Ignoranța te va ucide prima"
url: "https://georgeisme.ro/general/ignoranta-te-va-ucide-prima/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Povesteam într-un episod de Notițe Mintale de acum vreo lună cum am fost invitat la noua emisiune-concurs prezentată de interminabilul om de televiziune Dan Negru. Pe foarte scurt (pentru că puteți asculta înregistrarea), cei din staff s-au gândit la mine ca participant"
last_modified: "2025-02-23T08:08:50+00:00"
categories: [General]
---

#  Ignoranța te va ucide prima

Povesteam într-un episod de **[Notițe Mintale](https://georgebonea.substack.com/p/notite-mintale-22)** de acum vreo lună cum am fost invitat la noua emisiune-concurs prezentată de interminabilul om de televiziune Dan Negru. Pe foarte scurt (pentru că puteți asculta înregistrarea), cei din staff s-au gândit la mine ca participant special pentru că eu _deștept _pe internet + Dan Negru emisiuni _deștepte _= love și să fie frumix la TV.

Am răspuns prompt și folosind cuvinte de ocară elevate (fără să par un birjar în fața doamnei care m-a sunat) că eu și Negru într-un platou de televiziune în care el dirijează și noi restul facem transfer de valoare este exclus. Singurul mod în care noi doi putem sta față-n față pe un subiect este ca să o dăm parte-n parte cu privire la analfabetismele lui (economice, științifice, climatice ș.a.m.d.). Ceea ce nu cred că o să se întâmple vreodată.

La câteva zile după discuția de mai sus m-am apucat să citesc „**[Căldura te va ucide prima](https://carturesti.ro/carte/caldura-te-va-ucide-prima-3378102278)**” (de Jeff Goodell), carte care în ciuda limbajului foarte accesibil, explicațiilor clare și a exemplelor concrete cu privire la schimbările climatice îmi e teamă că este tot o lectură prea grea pentru Dan Negru. Am în bibliotecă o carte pentru copii care explică schimbările climatice, o luasem pentru fi-miu, dar el la 3 luni a înțeles deja cum stă treaba, așa că o donez fără stres. 

Nu vreau să vă plictisesc cu o (altă) recenzie la cartea menționată mai sus. Anca Zaharia, colega de la **[Revista Golan](https://revistagolan.com/)**, a făcut deja **[o treabă foarte bună aici](https://ancazaharia.ro/caldura-te-va-ucide-prima-viata-si-moartea-pe-o-planeta-parjolita/)**. 

Eu vreau să vă spun trei motive pentru care mesajul cărții este greu de digerat, lucru care se traduce într-o deficitară înțelegere și implicare cu privire la subiectul schimbărilor climatice. 

- **Relația cu natura**

Umanitatea, într-o proporție covârșitoare, are o relație de exploatare cu natura. Natura se consumă. Chiar și când este apreciată pentru frumusețea ei, natura devine tot un produs de consum. Este _consumată _în postări de social-media, fiind obligatoriu ca ea să corespundă unui standard de frumusețe al peisajului. Când mai mergeți _în natură _să reflectați puțin la faptul că nu toate fotografiile ajung să fie postate pentru că unele sunt _mai natură _ca altele. Și natura are parte de standarde nenaturale, nu doar femeile.

Chiar și când natura este ajutată să existe fundamentul este tot pentru o viitoare exploatare a resursei pe care o (re)sădești. Nu există natură de dragul naturii, ci natură în raport cu nevoia fiecăruia. A _dezvolta_ orașe incluzive pentru relația om-natură este de multe ori un oximoron. Puține orașe reușesc această performanță.

Un alt exemplu de „exploatare” a naturii este când ea devine simbol. Probabil ați auzit deja de o mie de ori despre cum „_natura Românească este cea mai frumoasă_”. Pe lângă faptul că este o aberație să declari așa ceva, asta demonstrează că dragostea de natură este condiționat de raportul cu țara în care te-ai născut (și pe care ai fost crescut s-o iubești). Natura n-are cum să fie _mai frumoasă_. Ăsta e discurs de fost copil traumatizat de comparațiile făcute de părinți. „_De ce natura lui Mihăiță e mai frumoasă ca a ta? Ea cum poate?”_

Și nu trebuie să uităm de banalele exemple de proastă relație cu natura, atunci când știi că îi faci rău (prin ce mănânci, ce conduci, unde locuiești ș.a.m.d.), dar continui să o faci din n-jpe motive, și scuzându-te cu n-jpe acțiuni pe care le faci în paralel (_„lucrez pentru poluator, dar plantez un copac pe an”)_.

A avea o relație bună cu natura implică multe alte aspecte, precum gândirea pe termen lung, spirit de comunitate, empatie față de indivizi pe care cel mai probabil nu o să-i întâlnești niciodată, dar despre a căror existență ai câteva idei și știi că acțiunile tale îi pot afecta. A avea o relație bună cu natura implică un efort cognitiv și emoțional atât de mare încât sunt șanse mari să-ți lase impresia că nu merită (despre acest _nu merită _la punctul 3).

**2. PR-ul încălzirii globale și distanța dintre dureri**

Am mai spus asta și cu altă ocazie, cred că numele de „încălzire globală” nu e bine ales pentru că oamenii fără răbdare și preocupări epistemice se așteaptă să se încălzească non-stop, peste tot, în același timp. Zăpezile din ultimele zile îi fac pe unii să spună „_pĂi Nu ZiCeAțI bĂ cĂ e ÎnCăLzIrE?!_” Pentru că ei uită că acum vreo două săptămâni, în miezul iernii, am avut 18 grade, temperatură pe care prezentatorii lobotomizați de la Meteo o prezintă ca fiind „_vreme frumoasă_”. Și că de la an la an crește numărul de zile caniculare pe timpul verii, aspect care e greu de sesizat când ești o broască într-o oală în care fierbe apa. 

Problema principală e că se încălzesc oceanele și asta pornește un tăvălug de reacții la nivel global. Motiv pentru care consider că e nevoie de rebranding, din _Încălzire Globală _în… _F*tere_ _Globală_?

Și cum lucrurile se întâmplă global, intervine distanța dintre pătimiți. Goodell dă o serie de exemple foarte bune în cartea lui, dar un Dănuț analfabet din Timișoara o să-ți spună că nu-l privește pe el ce se întâmplă în Texas, Bangladesh, Mexic și altele. Că „zonele alea oricum sunt nașpa climatic de când lumea” (crede el) așa că de ce să ne dăm peste cap pentru încă o inundație banală din țara de unde ne vin izmenele ieftine? Cum spuneam și-n **[episodul ăsta de la Starea Nației](https://www.youtube.com/watch?v=2NlEdgEI_mc&t=1352s)**, dacă n-avem grijă de țările de unde ne vin mărfurile or să vină și oamenii care le produc. Ceea ce sigur nu le place unora dintre europeni/albi. Deci dacă ești un european rasist/xenofob, ecologismul este cea mai sănătoasă metodă să nu-ți _pângărească _străinii țara. 

Doar că Goodell explică în cartea lui că supra-consumul țărilor dezvoltate dereglează clima și cele mai mari nasoale (și rapide) se întâmplă unde e deja destul de rău. Și oamenii ăia vor pleca de acolo, că au și ei limitele lor. 

Poate suna ridicol, dar încă o cârpă la ofertă de la Zara, H&M, Shein etc. însemnă încă o șansă în plus să se mai ruineze puțin climatic țara unde se produce zdreanța. 

Și asta e problema. Fețe pe care nu le vedem niciodată, oameni pe care nu îi cunoaștem, trag de pe urma obiceiurilor de consum ale altora. Dacă împreună cu blugii noi ai avea parte și de o scrisoare de la mâna care ți-a produs _stilul_ poate ai vedea altfel impactul. Nu știu, încerc să gândesc o metodă prin care să te simți oribil că te fashionezi mai mult decât ai nevoie. 

**3. Discrepanța, bat-o vina!**

Din păcate foarte mulți oameni își scuză obiceiurile poluante apelând la scuza faptului că ultra-bogații fac de mii de ori mai rău. Și asta e foarte adevărat. Fac mai rău, poluează mai rău, dar cu mult mai greșit este că stilul lor de viață bagatelizează orice demers ecologic. Când zbori cu avionul doar ca să mănânci o plăcintă, cum a făcut una din Kardashience, nu prea e ok. Când colecționezi mașini nu prea e ok. Când îți măsori masculinitatea/valoarea/statutul în bunuri nu prea e ok.

De aia nu cred în strategia activiștilor de a păta cu vopsea tablouri și a bloca drumurile publice (și implicit gulerele albastra care se duc la muncă). Nu vreau să spun „eat the rich”, dar măcar o vopsea aruncată pe vila de neam prost, ori o cheie pe a n-jpea mașină… Cu toate că au bani să-și refacă paguba, deci problema nu e că le dai daună, ci că nu-s responsabilizați pentru pata pe care o fac. Dar nu putem supra-taxa opulența și consumul ostentativ pentru că „nU sUnTeM cOmUnIșTi” și omul face ce vrea cu banii lui, inclusiv cancerul pe care-l faci tu.

…

Mai sunt și altele de adăugat, dar cred că cele de mai sus sunt suficiente încât să-l facă pe un prezentator de emisiuni de cultură generală să nu înțeleagă nimic din ce se întâmplă cu lumea.  

Sursă foto: [Greenpeace România](https://www.greenpeace.org/romania/articol/9948/caldura-te-va-ucide-prima/).

---

---
title: "Am scris acest text și nimeni nu îl apreciază"
url: "https://georgeisme.ro/general/am-scris-acest-text-si-nimeni-nu-il-apreciaza/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Deja e la ordinea zilei să vedem postări generate cu AI-ul în care vreun copil cu ochii mari și umezi ne spune că a construit un cal în mărime naturală, din ceapă, și nimeni nu-l apreciază, cum un tată și"
last_modified: "2025-02-08T21:41:10+00:00"
categories: [General]
---

# Am scris acest text și nimeni nu îl apreciază

Deja e la ordinea zilei să vedem postări generate cu AI-ul în care vreun copil cu ochii mari și umezi ne spune că a construit un cal în mărime naturală, din ceapă, și nimeni nu-l apreciază, cum un tată și copilul lui au sculptat tot arborele genealogic al familiei din nisip – și nimeni nu-i apreciază, ori cum o femeie care lucrează pe câmp e tristă pentru că nimeni nu îi spune „la mulți ani” de ziua ei, în timp ce ține în brațe o sfeclă de 75 de kilograme. 

Există deja [**un articol**](https://hotnews.ro/sunt-niste-mercenari-care-lucreaza-pentru-oricine-are-un-interes-ce-se-afla-in-spatele-paginilor-de-facebook-care-folosesc-imagini-ai-pentru-a-crea-emotie-1893721) care explică, pe cât de concis posibil, cine se află în spatele acestor pagini și care e miza. Bine, discuția despre miză se poate întinde capitole și ani buni, că doar așa se face o strategie bună prin care vrei să scurmi o țară.

Miza, pe foarte scurt și din ce îmi dau seama, este să stârnească un sentiment de mizericordie, să scufunde mintea celui care vede astfel de imagini într-o cuvă plină cu „_uite adevăratele valori, cum nu le apreciază nimeni”_, „_oameni simpli pe care nu îi vede nimeni _(ca mine)”_, „e clar, până și oamenii foarte talentați _(în special în sculptură cu alimente) _sunt blestemați să moară de foame și de irelevanță în țara asta de hoți și nenorociți”_ și tot așa. 

Practic, ți se oferă motive de frustrare și deznădejde, împachetate subtil în naționalism și excepționalism local, inamicii fiind apoi arătați subtil cu degetul (inamicul e întotdeauna _Altfelul_, minoritarul confortabil de arătat cu degetul din cauza PR-ului prost).

Vorbim de oameni _din popor _cu preocupări ieșite din comun, dar nu artsy-fartsy ca de un muzeu de artă contemporană (nu discutăm de artă-manifest subtil), ci mai degrabă ceva ce ar putea să-i stârnească Andrei Măruță pielea de găină în vreo ediție de Românii au Talent. Copiii care fac lebede din pâine sunt varianta AI a copiilor care spun poezii patriotice cu Vlad Țepeș la Românii au Talent. 

**Toate paginile care au astfel de postări se mișcă repede și interesant. **

Cum apar aceste pagini de Facebook? Inițial sunt pagini cu tematici care atrag (rețete, bancuri, chestii sexuale). Când ajung la un număr mare de urmăritori își schimbă numele în ceva mai _românesc_, mai patriotic. „**Vise Românești**”, „**Gânduri de pe prispă**”, „**Viața simplă românească**”. Unde până atunci erau postate imagini cu rețete de tocănuri, ori glume de unchi, acum toate vechile postări au dispărut și în locul lor apar – în valuri – rugăciuni, peisaje din țară (ori din alte țări, dar prezentate ca fiind _de la noi_), tricolorul, fețe _patriotice_, oameni cu meserii „prost văzute” (pe care nu îi salută nimeni), oameni singuri de ziua lor, copii cu sculpturi excepționale (din alimente), nostalgie comunistă mascată în întrebări retorice („_era mai bine pe vremea lui Ceaușescu?”_) ș.a.m.d.. După un timp sunt șterse și blocate comentariile, mai rămân doar like-urile. Când _se împute _treaba dispare și pagina, ori e șters tot conținutul, schimbat numele și se reia cu altceva (bancuri, rețete etc.).

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/02/Screenshot-2025-02-08-at-00.17.29-1024x667.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/02/Screenshot-2025-02-08-at-00.17.29.png)

Dar lucrul interesant se întâmplă la comentarii. Sute-mii de români răspund aprobator, încurajator, duios acestor postări. Senzațional de mulți conaționali par convinși de aceste imagini.

Nu sunt în totalitate de acord cu observația din articolul menționat mai sus, aceea că oamenii nu recunosc faptul că imaginile sunt fake. Să argumentez.

- **Despre cei care nu recunosc fake-ul**

N-avem cifre exacte, dar 1-5-100-5.000-50.000 de români probabil că nu deosebesc imaginile AI de realitate. Nu se uită atenți să vadă că oamenii au șase degete, câinii cinci picioare, că merele sunt cât pepenii. Nici măcar Mihail Neamțu, _scriitorul și omul politic_, n-a fost în stare să-și dea seama că „România reală” n-are labradori de țară, lămâi ș.a.m.d..

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/02/montaj-mihail-neamtu-bihoreanul-05022025_1.jpg)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/02/montaj-mihail-neamtu-bihoreanul-05022025_1.jpg)

E prea ușor și simplist să-i numim analfabeți digital. Intuim ceva lacune digitale, poate unii încă își mai roagă nepoții să le pună o altă _sonerie _pe telefon, dar nu e doar asta. Pe Neamțu, menționat mai sus, putem să-l bănuim de altceva, dar să păstrăm un ton direct proporțional cu percepția pe care o are Neamțu despre el.

Revenim la plebe.

Din păcate pentru unii, cunoștințele vizavi de imagine/sunet vin din filme. Realmente din cinematografie. Vorbesc de oamenii pe care cu foame de misery-porn îi vânează creatori de conținut de tipul lui Răzvan Anghelescu.

Creativitatea explozivă și trucată din filme blockbuster de duminică seară poate altera cu totul percepția despre ce e foto-video real și ce e trucat. N-or zbura mașini, nu ne batem cu vârcolaci, dar „_la ce bagă ăștia în mâncare_” și „_la ce experimente vedem prin filme, la știri_”, de unde știm că poza aia cu conopida cât Loganul nu e adevărată? Sunt ferm convins că unii cred că nimic nu e imposibil (ori absurd), ci doar nu s-a întâmplat pe strada lor, dar undeva – prin SUA, printr-un laborator, ori au auzit de la un văr care știe de la un prieten care a văzut pe o stradă din Germania – s-a întâmplat inimaginabilul. „_Nu ni se spune adevărul, dar…”._

Până la urmă, de ce n-ai crede că un copil a făcut un cal din pâine? Copiii de azi (și totdeauna, dar cu atât mai mult azi cu amplitudinea social-media și jurnalismului contemporan) sunt capabili de orice. Copiii de azi nu mai sunt respectuoși, nu mai au credință, nu mai au rușine, nu mai au gen, dar unii (puțini, firește) mai au dumnezeire în ei, mai fac goblenuri, mai horăsc, mai știu _Luceafărul_ pe de rost, mai poartă ia strămoșească, mai merg _a colinda_. Deci copiii de azi, pentru îndeajuns de mulți, pot doar să extreme: extrem de răi, extrem de buni. Nu mai avem copii de 7-8, ci doar o lume împărțită între olimpici și drogați. 

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/02/Screenshot-2025-02-08-at-00.17.51-1024x560.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/02/Screenshot-2025-02-08-at-00.17.51.png)

Românii care nu disting realitatea de ficțiune, care nu înțeleg creativitatea și nu sunt la curent cu limitările inovației (și progresele ei), sunt victimele unei indiferențe generale. Au fost lăsați de izbeliște, să-și vadă liniștiți de ale lor (să fie productivi în marea rotiță socială, dar să nu deranjeze cu nerozia lor), în timp ce restul populației a încercat (și reușit într-o oarecare măsură) să țină pasul cu volumul de informație despre evoluție. 

Ce trăim acum e o lecție pentru toată lumea că nu trebuie niciodată să te mulțumești cu compatrioți care sunt buni doar la a pune marfă pe raft. Pur și simplu trebuie să fie un efort colectiv pentru o educație colectivă și un nivel de alfabetizare (științifică, emoțională ș.a.m.d.) demn de o societate funcțională. Încă un motiv să ne dăm seama că userismele/năsuismele cu privatizarea educației înseamnă un și mai mare decalaj intelectual în interiorul societății. Să învețe fiecare după cât își permit părinții e rețetă sigură spre o pătură săracă, total analfabetă și inevitabil reactivă (deja vedem efectele unei gentrificări a educației). Dar să nu facem politică…

Dacă mergi prin țară și dai de o persoană care nu crede că umanitatea a evoluat până în punctul în care poți monta o cameră pe un tub subțire și că poți introduce camera aia pe uretră, dar în același timp același om știe că _Ăștia _bagă autism în vaccinuri, ești în fața cuiva care e _îndreptățit _să creadă în copii care sculptează unicorni din ștevie. Și nu e vina lui/ei că e acolo. Când lași oameni în urmă nu e vina lor. 

Să nu omitem faptul că majoritatea imaginilor absurde generate cu AI sunt făcute într-o cromatică și un stil care imită anumite filtre pe care oamenii le folosesc deja de ani buni pentru pozele personale de pe social-media. Deci _ar putea să nu fie_ un fake, ci o poză cu filtru. Ar putea. Și dacă _ar putea_ să fie e îndeajuns de mult încât să fie. 

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/02/Screenshot-2025-02-08-at-00.18.14-1024x593.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/02/Screenshot-2025-02-08-at-00.18.14.png)

**2. Despre cei care recunosc fake-ul**

Personal cred că cei mai mulți recunosc faptul că imaginile nu sunt reale. Cred că își dau seama de majoritatea absurdităților.

Dar aleg să comenteze și să aprecieze postările în registrul pe care îl cunoaștem. De ce? Pentru mesajul lor. Pentru ceea ce susțin. „_Ok, e o minciună, că n-a sculptat un copil o statuie cu mama lui… dar mi-ar plăcea să existe astfel de copii”. _„_Ok, e o minciună poza asta cu o familie care crește și culege cartofi cât pepenii… dar mi-ar plăcea să existe/să fiu o astfel de familie, simplă, decentă, muncitoare, a căror producție mare e direct proporțională cu bunătatea lor”._

Dacă vă uitați la cine dă like/inimioară și comentarii la astfel de postări o să vedeți un șablon. Sunt cam de  aceeași vârstă. La studii nu ne băgăm pentru că privatele au nenorocit orice diferențiator real vizavi de educație. Dacă le puricăm profilele vedem că-s oameni _din popor_, cei mai mulți _gulere albastre_, au munci simple – ori au avut (eventual rutiniere), vacanța-i vacanță, le place ce e românesc, îi sperie/dezgustă _Altfelul, _se simt nedreptățiți, știu că-s furați, ar vrea pedepse mai dure (pentru orice – furi = ți se taie o mână), știu că „înainte” era mai bine (eventual cu mult înainte să se nască ei). Trăiesc într-o Istorie alternativă (în care Ștefan cel Mare era la fel de român ca ei), într-o Geografie alternativă (România e cea mai cea și singura care), într-o Anatomie alternativă (roșia românească cu gust de roșie vindeca orice), într-o Literatură alternativă (Eminescu e totul) și lista poate continua. 

**Știu că nu există politician perfect, dar ar vrea o extremă doar ca să se simtă răzbunați. **

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/02/Screenshot-2025-02-08-at-00.18.37-1024x652.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/02/Screenshot-2025-02-08-at-00.18.37.png)

Sunt ăia care cred că poartă și ei puțin din medalia lui David Popovici. Care cred că succesele olimpicilor sunt și succesele lor. Au contribuit și ei cumva la cariera Simonei Halep.

Au vieți atât de _meh_, ori care s-au scurs cu atât de puține rezultate individuale, încât excepționalismul (fie el și fake) îi satisface atâta timp cât are un dram de legătură cu ei. Remarcabilul copilul e român ca ei. Ignoratul sărbătorit are un loc de muncă la fel de _ignorat _ca al lor. Și ei sunt agricultori, femei de serviciu, angajați la salubritate, șoferi, buticari. Și ei au job-uri care nu satisfac, nu aduc glorie, nu atrag laude. N-o să vedeți fake-uri AI cu „_lucrez în corporație, stau de 15 ore cu ochii în Excel și nimeni nu mă apreciază”. _Nimănui nu îi pasă de lipsa de  apreciere a ăstora pentru că au bani de cafea de specialitate și reușesc să vadă Străinezia de plăcere, nu de nevoia unui trai mai bun.

De fapt, ce trebuie să învețe bula care se amuză la toate acele comentarii e că aia e o categorie uriașă care se simte ignorată și neapreciată (și pe bună dreptate în multe cazuri).

**Că în societăți precum a noastră nu există un respect sincer pentru muncile „simple”, „de jos”. **

Pătura aspirațională care se auto-încarcerează la Residence nu-i preocupată de faptul că vânzătoarea de la magazin are dureri de dinți și carii în toată gura, că angajatul de la spălătoria auto are copiii la o școală fără resurse (cu toate că locuiesc în cartiere apropiate), că și chelnerul are o zi proastă la muncă. Oamenii cu job-uri _lame _sunt acolo pentru că sunt „proști”, „loseri” și pentru că „n-au vrut mai mult de la viață”, așa că meseria pe care o au e o răsplată/proiecție a faptului că n-au _ambiție_. Suntem învățați de mici să nu respectăm indivizii care n-au putut mai mult în viață, considerând că n-au vrut să fie _the best, _nicidecum că n-au putut.

De asta cred în faptul că majoritatea știu că imaginile sunt fake, dar aia e aspirația lor. De acolo își mai pot trage sensul (colectiv). Am impresie că poți să diminuezi delirul colectiv de auto-glorificare/victimizare (istorică, geografică ș.a.m.d.) prin modestie pe toate palierele socio-economice și sincera apreciere a fiecărei rotițe din mecanismul social. Dar pentru asta trebuie să vezi politicieni în autobuze, CEO pe biciclete, bogați vecini de bloc cu săraci, spații comune și o profundă dorință de a nu ajunge Moțul.

Până atunci rămâne cum a stabilit AI-ul.

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1328"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1328/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Schimbările de pe Facebook și impactul lor. O nouă abordare în fața crizei locuirii. (engleză) Poate ai nevoie să-ți repari acoperișul. Au oferte la MatHaus Industria de Wellness a neo-naziștilor. (engleză) Studiu nou: organismul limitează caloriile arse, indiferent de efort."
last_modified: "2025-02-07T08:36:18+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1328

- Schimbările de pe [Facebook](https://panorama.ro/meta-fact-checking-trump/) și impactul lor.

- O nouă abordare în fața [crizei locuirii](https://www.planetizen.com/news/2025/02/134155-housing-crisis-continues-cities-take-new-approaches?utm_source=Planetizen+Updates&utm_campaign=0680e80a30-newswire_02_06_25&utm_medium=email&utm_term=0_-6cce27a957-89148524&mc_cid=0680e80a30&mc_eid=cd546f42f5). (engleză)

- **[Poate ai nevoie să-ți repari acoperișul. Au oferte la MatHaus](https://l.profitshare.ro/l/14137930)**

- Industria de Wellness a [neo-naziștilor](https://www.aljazeera.com/features/longform/2025/2/2/how-white-nationalists-infiltrated-the-wellness-movement?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_02_06=&sponsored=0&position=1&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=2ddc8f35-645e-4a64-a286-6b64b0273be5&url=https://www.aljazeera.com/features/longform/2025/2/2/how-white-nationalists-infiltrated-the-wellness-movement). (engleză)

- [Studiu nou](https://hotnews.ro/organismul-limiteaza-caloriile-arse-zilnic-indiferent-cate-exercitii-faci-si-cat-de-intense-sunt-studiu-1895172): organismul limitează caloriile arse, indiferent de efort.

- Cine se află în spatele paginilor de [Facebook](https://hotnews.ro/sunt-niste-mercenari-care-lucreaza-pentru-oricine-are-un-interes-ce-se-afla-in-spatele-paginilor-de-facebook-care-folosesc-imagini-ai-pentru-a-crea-emotie-1893721) care fabrică emoții cu AI.

- **[Ofertă la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14137929)**

- [Băncile](https://panorama.ro/incalzire-globala-planeta-banci-finantare-nzba/) salvează banii și apoi planeta.

- [6 obiceiuri](https://www.self.com/story/bad-mental-health-habits?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&BRADSDEALS-2025_02_04=&sponsored=0&position=9&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=164c95e6-2a37-496e-a2e3-c448f4eff7c6&url=https://www.self.com/story/bad-mental-health-habits) care nu-ți fac bine. (engleză)

- **[Reduceri mari la cărți Humanitas](https://l.profitshare.ro/l/14137928)**

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1327"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1327/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Extrema dreaptă crește în Germania. Ce tun financiar s-a dat cu cartea lui Ciucă. Canapele reduse cu până la 35% Chinezii, Spania și tentativa de răsturnare a guvernului. În ultimele zile pagina de Wiki care explică „Paradoxul lui Jevons” a"
last_modified: "2025-02-04T09:27:37+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1327

- Extrema dreaptă crește în [Germania](https://defapt.ro/alegeri-in-germania-afd-castiga-teren/).

- Ce tun financiar s-a dat cu [cartea lui Ciucă](https://snoop.ro/pretul-cartii-lui-ciuca-3-000-de-exemplare-tiparite-si-promovate-cu-25-milioane-de-euro/).

- **[Canapele reduse cu până la 35%](https://l.profitshare.ro/l/14128447)**

- [Chinezii](https://www.g4media.ro/o-operatiune-chineza-de-influentare-online-a-urmarit-rasturnarea-guvernului-spaniei-dupa-inundatiile-din-valencia-sustine-un-raport-graphika.html), Spania și tentativa de răsturnare a guvernului.

- În ultimele zile pagina de Wiki care explică „[Paradoxul lui Jevons](https://en.wikipedia.org/wiki/Jevons_paradox?utm_source=chartr&utm_medium=email&utm_campaign=chartr_20250129)” a crescut de la o medie de câteva accesări pe lună la 122.000 pe zi. (engleză)

- 14.000 de români au cerut să fie excluși de la [păcănele](https://snoop.ro/peste-14-000-de-romani-au-facut-cereri-de-autoexcludere-la-jocurile-de-noroc-confirma-onjn-ce-face-statul-concret/).

- **[Raftul cu prețuri prietenoase de la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14128446)**

- Industria tutunului vs. [medicii români](https://hotnews.ro/industria-tutunului-acuzata-de-medici-romani-de-manipularea-opiniei-publice-in-legatura-cu-tigarile-electronice-cu-sau-fara-nicotina-au-efecte-nocive-1893845).

- [Urbanism](https://www.planetizen.com/blogs/134024-urbanism-time-war?utm_source=Planetizen+Updates&utm_campaign=47bb3ae90f-newswire_02_03_25&utm_medium=email&utm_term=0_-6cce27a957-89148524&mc_cid=47bb3ae90f&mc_eid=cd546f42f5) pe timp de război. (engleză)

- [TikTok](https://panorama.ro/moare-google-search-chatgpt-inamic-tiktok/) e problema pentru Google, nu ChatGPT.

- **[Până la 64% reducere la Geekmall](https://l.profitshare.ro/l/14128444)**

---

---
title: "Cum să spionăm/supraveghem copiii?"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/cum-sa-spionam-supraveghem-copiii/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Prin miezul anilor 90, în Bucureștiul acelor vremuri, se ducea singură la școală. Clasa I. Pleca din cartierul rău famat în care locuia (azi în curs de gentrificare), schimba niște mijloace de transport în comun (autobuze – metrou) și se"
last_modified: "2025-02-02T08:49:32+00:00"
categories: [De bine, De rău]
---

# Cum să spionăm/supraveghem copiii?

Prin miezul anilor 90, în Bucureștiul acelor vremuri, se ducea singură la școală. Clasa I. Pleca din cartierul rău famat în care locuia (azi în curs de gentrificare), schimba niște mijloace de transport în comun (autobuze – metrou) și se ducea la școala _mai bună_ de departe. 

A făcut asta toată copilăria pentru că părinții munceau și n-au avut timp s-o ducă zilnic la școală. Ori s-o aducă. În prima zi dusă de mânuță, „_ăsta-i autobuzul”, „ăsta-i metroul”, „dacă se întâmplă ceva te duci la oamenii ăștia și le spui”_ și alte informații de tipul acesta într-o epocă fără smartphone, internet oricât-oriunde. Nici măcar celular/telemobil n-avea lumea. Deci _în caz de _aplică (X) metode.

Eleva de atunci are familie, locuiește în aceeași zonă a orașului și în curând o să-și trimită fetița la școală. Acum școala _bună _e în cartier, la câteva străzi distanță, cartier care s-a schimbat enorm în tot acest timp. De altfel, Bucureștiul (dpdv al siguranței) e la ani lumină față de anii 90. Datele confirmă aspectul ăsta, fiind mult mai sigur față de orașe precum [Londra, Viena, Lisabona, ori Oslo](https://www.romaniajournal.ro/society-people/five-romanian-cities-among-europes-safest-places/#:~:text=Bucharest%20is%20not%20a%20dangerous,London%2C%20in%20terms%20of%20safety.). 

Ai putea spune că Bucureștiul (cel puțin o parte a lui – dar m-aș risca să spun _o mare a parte a lui _raportat la ce era acum 30 de ani) este un oraș unde ai putea să-ți lași copilul să meargă singur la școala din cartier. Sunt cazuri în care nici măcar nu ar trebui să traverseze o stradă mare, unbulevard, ci doar să șerpuiască pentru câteva minute printre blocuri.

**Cu toate astea, unii nu fac asta, inclusiv cazul prezentat mai sus. **

Motive sunt cu duiumul, dar acum vreau să le tratez doar pe cele care țin de o panică exagerată, un _„afară” _care sperie astăzi mai mult decât o făcea când chiar erau motive. 

_Afară _„e plin de nebuni”, doar îi vedem prezentați în loop cât e ziua de lungă, jurnaliștii simțind nevoia să-ți ofere de +50 de ori pe zi același deviant, ajungând inevitabil să te convingă că n-a fost unul care a comis o nasoală, ci au fost direct proporțional cu numărul de difuzări al aceleiași știri. Tipul ăsta de impresie a culminat acum câțiva ani când, aflând de la știri că-n cartierul în care locuiesc s-a comis o crimă înfiorătoare, cineva mi-a transmis „_să am grijă, ai văzut ce nebuni umblă pe la tine prin cartier”_. Firește, e bine _să nu riști_, dar mai merită să ieșim din case știind că-n istoria de cel puțin 50-100 de ani a orașului s-au comis cel puțin 2-3 crime prin fiecare zonă? 

Am mai auzit că „frica păzește pepenii”, dar orașul nu e bostănărie. Vorba aia, trăim într-o societate și trebuie să-i dăm atât credit cât să funcționăm normal și să nu fim la un referendum distanță de o libertate de tipul „nu mai bine purtăm cu toții arme de foc, să ne apărăm în caz de ceva pe stradă?”

**Aud părinți că-și duc copiii de mână la școală și-n gimnaziu, chiar și la 10-15 minute de casă, nu care cumva copilului _să i se. _Că _se poate să i se_ din moment ce lumea _e plină de_, nu? **

Și frica asta nu doar că te blochează într-un rol de taximetrist (eventual unul într-o mașină, mașina fiind _sigură, _mașina și mai mare fiind și mai sigură, iar cea mai mare mașină fiind cea mai sigură pentru familia ta), dar blochează mintea. De frică ești mereu în alertă. Oamenii în alertă au tendința să ia decizii în registrul tensiunii care îi domină, scade sentimentul comunității și al binelui comun, vor prima dată să-și asigure _al lor­-ul. _Când îți spui că „nu e Dracul chiar așa negru” gândești soluția dintr-o perspectivă mai generală. Și mai calm. 

Sunt totuși câteva _motive de frică _care se perpetuează, ori cărora li s-au zidit – strategic după mine, la temelie: oamenii sunt învățați să se teamă de cerșetori, oamenii fără adăpost și (în ansamblu) sărăcia vizibilă cu ochiul liber. Sărăcia nu trebuie să nască empatie și curiozități pentru înțelegerea (și soluționarea) ei, ci trebuie să stârnească repulsie, frică, revoltă de tip „_nu mai bine încetați să mai existați?”_

Cum fiecare știe că sărăcia colcăie peste tot, chiar și în cele mai _curățele _cartiere, copilul trebuie ferit de contactul singur cu această realitate. 

**Dar mai sunt și părinți care au încredere în copiii lor. Așa că îi spionează doar prin GPS.**

Există diverse metode despre care am auzit. Cu telefonul, ori ceasul inteligent. Pe ambele dispozitive poți monta cele necesare să știi unde e copilul, iar la un click distanță poți să-i pornești și microfonul de la mână/din pantaloni, ca să auzi și asculți ce se întâmplă pe lângă el. 

Părinții care folosesc aceste dispozitive mi-au spus că o fac pentru siguranță. Să vadă pe unde se joacă pe afară. Dacă chiulește. „_Dar nu îl spionăm”. „Dar nu îi ascultăm conversațiile”_. Unii copii știu că sunt urmăriți, pentru alții rămâne să afle (cu surprindere, nu?) când vor călca strâmb și un părinte le va reproșa asta, stârnind frici orwelliene.

E ok așa? E asta copilărie pe care le-o dorim celor mici, să-i urmărim din casă pe ecranul unui smartphone ca să vedem dacă n-au părăsit cvartalul? Să le pornim pe ascuns microfonul de la ceas ca să vedem „de orice chestie” dacă nu sunt cumva în vreun pericol? Și dacă îți asculți copilul pe furiș și afli că te bârfește prietenilor pentru ceva ce-l macină pe el, e asta o informație cu care știi să lucrezi? Dar mai mult ca orice, e lumea în care trăiești atât de nebună încât să merite toate fricile și „soluțiile” astea?  

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1326"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1326/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Când bogații au tot. Faza pe SUA. (engleză) Românii de pe Bumble și Tinder. Până la 60% reducere la Cărturești Un istoric despre politica actuală. O dezbatere interesantă în SUA: condamnare la moarte pentru cineva care a omorât un pastor?"
last_modified: "2025-01-29T08:58:26+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1326

- Când bogații au tot. Faza [pe SUA](https://donmoynihan.substack.com/p/doge-dangerous-oligarchs-grab-everything?utm_source=post-banner&utm_medium=web&utm_campaign=posts-open-in-app&triedRedirect=true&fbclid=IwY2xjawH9nXBleHRuA2FlbQIxMQABHcfXncZeiBB4WjHcBi7mlOBtku-eQ1mJM57fffUrlAgIfA0p20G4hJxkZw_aem_6zIRjXQ5Fe7sE04Fwn3xfw). (engleză)

- Românii de pe [Bumble și Tinder](https://pressone.ro/experientele-femeilor-si-barbatilor-din-romania-pe-tinder-si-bumble-n-aveam-niciun-ban-in-buzunar-m-am-imprumutat-cu-113-lei-pentru-un-abonament-premium).

- **[Până la 60% reducere la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14110017)**

- Un istoric despre [politica actuală](https://hotnews.ro/de-ce-ar-crede-putin-ca-victoria-lui-trump-in-america-ar-fi-o-victorie-a-rusiei-armand-gosu-atentie-ce-pace-va-doriti-1884124).

- O dezbatere interesantă în SUA: [condamnare la moarte](https://www.texasmonthly.com/news-politics/steven-nelson-texas-death-row-murder-forgiveness/?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_01_21=&sponsored=0&position=2&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=959082df-2694-4d4f-b631-ce7c4e245073&url=https://www.texasmonthly.com/news-politics/steven-nelson-texas-death-row-murder-forgiveness/) pentru cineva care a omorât un pastor? (engleză)

- Cât poți să supraviețuiești [fără mașină](https://www.fastcompany.com/91261993/i-tried-living-without-a-car-in-rural-america-i-only-made-it-2-weeks?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_01_21=&sponsored=0&position=3&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=ef14b984-4491-4011-9552-6bb9e73a0a6b&url=https://www.fastcompany.com/91261993/i-tried-living-without-a-car-in-rural-america-i-only-made-it-2-weeks) în america rurală? (engleză)

- **[Reduceri la eMag](https://l.profitshare.ro/l/14110015)**

- [Millennialii](https://www.forbes.com/sites/bryanrobinson/2025/01/19/millennial-careers-at-risk-due-to-ai-38-say-in-new-survey/?utm_source=substack&utm_medium=email) riscă să piardă o parte din job-uri din cauza AI-ului. (engleză)

- Suferi de [apnea mail-ului](https://getpocket.com/explore/item/we-regret-to-inform-you-that-you-may-have-email-apnea-and-not-even-realize-it?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&NAUTILUS-2025_01_28=&sponsored=0&position=2&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=48758cf0-d16d-4c0c-89e5-19c162c43680&url=https://getpocket.com/explore/item/we-regret-to-inform-you-that-you-may-have-email-apnea-and-not-even-realize-it)? (engleză)

- Băuturile [non-alcoolice](https://www.fastcompany.com/91266999/does-the-non-alcoholic-craze-just-keep-us-drinking?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&FINANCEBUZZ-2025_01_27=&sponsored=0&position=5&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=ef8c5de8-74dd-4ef4-b676-cd9b2e048779&url=https://www.fastcompany.com/91266999/does-the-non-alcoholic-craze-just-keep-us-drinking) ne țin în zona alcoolului? (engleză)

- **[Până la 86% reducere la Libris](https://l.profitshare.ro/l/14110014)**

[Sursă foto](https://www.reddit.com/r/MapPorn/comments/1ibunc1/latin_america_largest_trading_partner_2000_vs_2024/#lightbox)

---

---
title: "  Nu (prea) mai e amuzant"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/nu-prea-mai-e-amuzant/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Acum mulți ani - aproape 10, într-un interviu (pe care nu-l mai găsesc), comediantul Teo era întrebat de ce nu face glume despre politică și politicieni. Nu mai știu cu precizie cum a frazat, dar ideea era că nu poți râde de"
last_modified: "2025-01-19T09:34:20+00:00"
categories: [De rău]
---

#   Nu (prea) mai e amuzant

Acum mulți ani – aproape 10, într-un interviu (pe care nu-l mai găsesc), [comediantul Teo](https://www.facebook.com/teostandup) era întrebat de ce nu face glume despre politică și politicieni. Nu mai știu cu precizie cum a frazat, dar ideea era că nu poți râde de ceva ce este deja amuzant. Ceea ce mi se pare corect și motivul principal pentru care clipurile cu _reacții _la video-uri amuzante sunt o abominație non-creativă pentru oameni care n-au umor. Exact ca ăia care spun bancuri. 

**Umor înseamnă să inventezi umor, nu să-l comentezi.**

O perioadă mi s-a părut și mie comic să râd de personaje precum Dan Puric, Dan Negru, Călin Georgescu. Era prea greu să n-o faci, multe fiind servite parcă la botul calului. Măcar un rictus și tot stârneau ceva în mușchii feței. La fel și fanii lor. Probabil unde păreau puțini și te gândeai că-s inofensivi, ușor de educat, puțin confuzi dar tratabili. Dar mai ales puțini.

De sărbători cred că m-am luat cu altele și n-am mai fost atent la toate cele din sfera asta, cuvânt cu cuvânt. Am sesizat tabloul, l-am privit _cu atenție și îngrijorare_, dar nu m-am uitat la fiecare detaliu.

Dar acum mi-au ajuns la urechi (și ochi) alte declarații făcute de Călin Georgescu. Ori postările lui Dan Negru. Ori sute de comentarii (reale) ale unora dintre fanii lor. Și nu mai e comic. Ți se ia, că și pizza dacă-ți place foarte mult nu poți să mănânci în fiecare zi, ba chiar ajungi s-o urăști și să-ți facă greață. 

**Nimic în exces nu mai e plăcut, frumos, comic. **

Ce mi-a umplut paharul e probabil puțin lucru din multitudinea de bazaconii, dar aia a fost picătura: un (alt) video în care Georgescu împărtășea din înțelepciunea lui nemărginită. Vorbea despre cum bebelușii nu vorbesc pentru că sunt înțelepți, nu pentru că nu pot. Mă uitam la imagini, mă uitam la bebelușul din brațe, îl ascultam pe Georgescu, auzeam meteorismul lu’ fii-miu și eram „_bă, ajunge”_. Mă uitam la comentarii și eram ferm convins că ajunge. Serios, ajunge.

Chiar așa, nu se mai găsesc cămăși cu mâneci lungi?

Deja mă simt de parcă oamenii sănătoși sunt la Obregia (Spitalul Clinic de Psihiatrie), și cei cu probleme mișună pe afară, printre noi. Și o fac doar pentru că-s îndeajuns de mulți încât să nu mai aibă cine să îi interneze. Într-un scenariu bun de carte/film la Obregia s-au „internat” pe nașpa cei mai sănătoși ca să scape de nebunia de afară. S-au prefăcut că-s Napoleoni ș.a.m.d. ca să scape de dacopați, antivacciniști, negaționiști, dunning-krugeriști, planet-platfusiști etc.. 

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/01/WhatsApp-Image-2025-01-14-at-14.08.23-641x1024.jpeg)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/01/WhatsApp-Image-2025-01-14-at-14.08.23.jpeg)

Plecând de la imaginea de mai sus m-am apucat să caut pe net „semnificația emoțională a fiecărui dinte” și am găsit clinici stomatologice care tratează dinții cu cristale și consideră că „_traumele emoționale ale mamei influențează dinții copiilor_”. Asta se întâmplă când îl citești pe Gabor Mate mult, pătimaș, invers.

**A devenit ridicol tot ce se întâmplă și e absolut descurajant. E total descurajant. **

Nu știu de ce nu apare mai repede **[un fenomen de tip Maglavit](https://historia.ro/sectiune/general/maglavit-miracol-sau-escrocherie-579567.html)**, ca să terminăm cum se cuvine această dodoloață perioadă istorică numită „ultimii 100 de ani de wtf!”. 

Îmi folosesc toate resursele pentru a înțelege și tolera faptul că oamenii sunt nemulțumiți (frustrare firească și justificată în numeroase cazuri), dar e inacceptabil s-o dăm în delir total. Și eu sunt nemulțumit de multe, și eu am multe întrebări fără răspuns, dar tocmai lejeritatea răspunsurilor pe care le dau unii mă sperie. Văd ce comentarii și ce exaltare e la mesajele lui Georgescu și sunt total descumpănit. Cred că vorbim de cetățeni ireparabili pe termen scurt-mediu, și cine are tot timpul din lume să-l dedice unora care cred orice? E ca-n **[gluma-observația lui Jim Jeffries cu trenul](https://www.youtube.com/watch?v=m4GEhbQQdpo)**.

E aproape imposibil să mai educi indivizi trecuți de ±30 de ani, mai ales în aspecte care țin de logică și **[modestie intelectuală](https://georgeisme.ro/de-rau/o-generatie-fara-modestie-intelectuala-si-cu-prea-multe-stiri/)**. Dan Negru nu înțelege nici la vârsta asta, chiar și răsfoind cărți de colorat, că „încălzirea globală” nu înseamnă că o să fie cald peste tot, mereu, ci că are mai mult a face cu faptul că dacă se încălzește prea mult într-o singură bucată de planetă o să fie un fiasco peste tot. Dacă-i explici cum stă treaba cu oceanele o să-ți vorbească de cum era vremea pe când trăiau bunicii lui. Că nu poate. Ori nu vrea. Ori nu vrea pentru că nu poate.  

**Am norocul de un Facebook feed diversificat și pot să gust din toate. **

Am atât aroganți care „_nu înțeleg, gen wtf!”_ de ce sunt mulțimile nefericite (e de la bani, e mereu de la bani!), dar în același timp văd tot felul de manifestări înfricoșătoare. Oameni cu studii înalte finalizate în arii care necesită și construiesc gândire critică sunt total rupți de orice formă de rațiune. Firește, și studiile astea sunt cum sunt. Trebuie să trăiască și facultățile alea, nu? De ce să promovezi 5 din 100 și să riști închiderea (pe motiv de _lipsă de_ _profitabilitate intelectuală_), când poți da diplome ca pe șaorme și să speri că ăia care au promovat cu minimul nu vor ajunge vreodată să lucreze în domeniul pe care l-au fentat. Ceea ce e oricum o gândire găunoasă, că un „specialist” fără poziție e la fel de nociv ca unul cu poziție. Și fenomenul e global, că e internetul plin de absolvenți la Universitatea Oxford-ul de Jos și Cambridgeșiorul din Deal, care ajung să creadă atât de mult în minciuna intelectuală încât nu le mai ajungi la nas. Recent mi-a povestit și arătat cineva cum la aceste fabrici de diplome britanice se vine ca la Mega Image și apoi te întorci în România ca „elită intelectuală”. Pașoptiști new-wave. 

Unii măcar au o scuză: s-au prăjit total pe uleiuri esențiale, alții nu-l mai scot pe Dumnezeu din astrogramă. Ori alte combinații care și dacă se bat cap în cap ideologic nu contează. Nu mai contează dacă Buddha a fost crucificat pe bețișoare parfumate, importantă e „energia”. Și sunt mulți. Sunt tot mai mulți și (par) complet ireparabili. Să dea toți zeii să greșesc. Au ieșit din zona de „_sunt curios de” _și s-au cimentat în credința oarbă, fantasmagorică, dar mai ales, cea care răspunde atât de simplu la o problemă complexă. E țara plină de oameni care-și explică prea multe și prea ușor. Eventual prin „energii” și frecții cu ulei esențial.

**Poate am o pasă proastă, poate așa a fost mereu. Nu știu.**

Nici măcar nu știu a cui e vina. Mă uit cu dezgust la știri, indiferent de post, și cel mai mult mă frustrează omisiunea. Bătutul apei în piuă. Circulaba. Aceleași fețe spunând aceleași lucruri pentru același public, total indiferenți/rupți de discursul care ar prinde și la bula cealaltă. Fiecare urăște și explică pe limba alor lui. E un efect de halou la toate de te apucă groaza, de la Digi până la Realitatea. Sunt toate jenante și fac rău sub o formă sau alta. Și cel mai mult mă enervează _bula bună_, că dezamăgirea doare mai tare. D-aia Digi24 merită mai mult dispreț pe axa posturilor de știri. Până la ora asta singurul post care n-a mințit cu nimic din ce a prezentat a fost Paprika TV.

**Și nu-s singurii.**

Când mai prind știrile matinale de la Pro TV mă gândesc mereu: cum se poate ca un post care-și spune mereu că e top pe informare să-și permită de ani de zile un moment de completă irațiune sub forma unei tunsori bob? Cum să te iau în serios când îmi vorbești de politică externă, războaie, economie, și apoi că berbecilor le merge bine și capricornii se întâlnesc cu o persoană cunoscută? Ce program serios de știri rupe din timpul unor informații cu adevărat relevante ca să-mi spună ce fac azi gemenii? 

Apoi vezi și cu cât aplomb s-a viralizat în _bula bună _fake-ul cu Simion care se sărută cu Șoșoacă. Că mna, caterincă. Adică fake-urile sunt umor când corespund narativului din _bula bună. _Dacă era un fake în care Ștefănuță se săruta cu Ursula von der Leyen era o glumă proastă, un fake ordinar. _Bula bună _trebuia să-și dea seama că sunt două motive pentru care nu trebuie să shareuiască și să se hlizească atât de public la fake-ul Simion-Șoșoacă: 1) stârnește antipatia celeilalte bule și demonstrează că putem să glumim despre orice și oricum – ceea ce nu îi convine când e despre ea; 2) legitimează o practică, aceea a fake-urilor video, pe care ipocrit s-ar scuza că le folosește doar în scopul propriului umor (de parcă ăsta nu rănește un grup). Asta, _my dear comrades, _se numește dublă-măsură și strică multe combinații. 

Să mai spun și de editurile care zeci de ani au publicat la foc automat zeci de lucrări despre „sfinții închisorilor”, lăsând contra-cost să crească simpatii legionaroide? Minunat că s-a mai tradus și o carte despre „**[pericolul woke](https://humanitas.ro/humanitas/carte/religia-woke)**”, să fie clar pentru toată lumea că woke-ismul ne omoară, nu obscurantismul. Identitatea de gen distruge omenirea, nicidecum ghilotinarea oricărei ieșiri dintr-un tipar care, luați la bani mărunți, îi deranjează și pe cei mai vocali conservatori. Dar nici n-ai cu cine să discuți despre ce implică subiectul identității de gen că panicații nu se apropie de conversația asta de frică să nu se ia, așa cum ani de zile credeau că homosexul se transmite dacă vezi gay pe stradă. 

**Dan Negru, săracul, e monumental. Dar un monument cu mii de fani care-l aplaudă ca focile. **

Totuși, în incomensurabila lui nătângie are o mare calitate: a știut să-și construiască brand de băiat deștept. Și nu deștept în sens de _descurcăreț_, ci deștept intelectual. Cred că a înțeles de tânăr că dacă-ți freci coatele de oameni care știu chestii, și oamenii te văd în prezența lor, vor considera că te-ai molipsit de vreo formă de inteligență, că ai luat gândire ca pe HPV. Că se face vreun transfer de valoare intelectuală. Doar că momentele când somitățile stăteau pe lângă Dan Negru nu erau pentru că e Dan-Te pui cu blondele-Negru era un partener atât de provocator intelectual, ci mai degrabă pentru că avea o emisiune cu audiență și e drăguț să te vadă oameni mulți, fie și lângă un scaun de plastic. Costul nu părea că e așa mare. 

Plebea, crescută să învețe papagalicește informații, n-a înțeles ce îl face pe om deștept cu adevărat. „Deșteptul” știe informații. Atât. E un almanah ambulant. Dacă-l oprești pe stradă să-l întrebi lucruri aiurea („care e capitala Nigeriei? Câte poezii a scris Eminescu? Care sunt județele din nordul țării?) el trebuie să știe instant răspunsul. Asta îl face deștept. D-aia prind clipurile cu oameni întrebați chestii random pe stradă. „_Haha, n-a știut prostul ce sunt alea castaniete. Haha, nu știu proștii câți ani a domnit Vlad Țepeș”. _D-aia juisarea în masă când copii recită Luceafărul la TV. Că prețuim capacitatea memoriei, care nu e neapărat sinonimă cogniției. Să știe tot, dar să nu înțeleagă nimic.

D-aia Dan Negru și toți ca el s-au simțit atât de confortabili în emisiuni de _cultură generală_. Că doar asta e de capul lor. Aproape toată intelectualitatea asta se reduce la oameni care au memorie. D-aia mulți când n-au ce să spună despre Vadim Tudor o scot p-aia cu „_știa multe”. _Și-a umplut capul cu miliarde de informații care nu l-au ajutat să înțeleagă nimic. D-aia și Puric e _deștept_, pentru că știe citate cât să plictisești trei generații și să nu înțeleagă nimeni nimic din ele. Că nici Puric nu înțelege ce citează. 

Eu îmi aduc aminte perfect primul moment când am fost deștept: aveam vreo 13-14 ani și Dezbrăcatu/Hrubaru de la Cronica Cârcotașilor s-a dus după Dan Negru la studiourile Antena1 să-i dea Trofeul Rușinică (o cioacă de pe vremuri, un fel de premiu pentru bâlbe). Și Dan Negru asculta AC/DC la volum maxim în mașină (că dacă ești rocker și faci asta nu ești cocalar, doar la manele volumul e semn de prost gust), urmând apoi un moment de circulabă despre ce muzică bună și ce deștepți suntem noi, și hahahihihoho. Și eu, la vârsta aia încă ascultând manele de tipul „_You shook me all night long”_ mi-am dat seama că Negru e cam marțafoi și cringe, dar pe vremea aia nu se inventase cuvântul cringe așa că am rămas doar cu un sentiment indescriptibil de „ceva e prost aici”. Anii au trecut, m-am schimbat enorm, am fost și prost, am mai zis și chestii inteligente, dar profunzimea acelui sentiment nu s-a schimbat niciodată și nici n-am avut vreun moment de „_bă, poate nu-i așa”_. S-au schimbat multe, dar sentimentul ăla de acum 20 de ani vizavi de Dan Negru a rămas același (și pare că va continua).

**Și apoi te uiți iar la fanii lor. Te uiți la comentarii. Le asculți argumentele. **

Le răspunzi. Vezi zidul. Vezi bâlbele (precum **[discuția asta cu un fan Georgescu de la Europa FM](https://www.reddit.com/r/Romania/s/1cD6sbH3t6)**. Ori **[asta](https://www.reddit.com/r/Romania/s/9woE82h4wC)**). N-ai ce să repari. Și e deja în punctul în care nu cred că cele două tabere pot coexista. Că nu poți avea o țară funcțională dacă unii zic „_ne vaccinăm copiii să nu moară de boli medievale” _și „_eu nu simt să-mi vaccinez copiii că îi vor ajuta energiile și uleiurile esențiale”. _Nu pot colabora oameni care vor ca anumite grupuri să moară în chinuri biblice, cu ăia ai căror copii nu întreabă „_de ce se țin doi bărbați de mână?”_ Cum să coexiste cei care vor buletine moderne și digitalizare cu ăia care-și iau la foarfecă buletinele și cred că e _drac _în _card? _Mai merge să nu ne înțelegem vizavi de Samsung vs. Iphone, dacă e ok să avem treceri de pietoni înălțate vs. la nivel, dacă să facem viteza în oraș 30 km/oră vs. 40 km/oră, dar la lucruri fundamentale… 

Și te uiți la ei, deja peste 2 milioane, și-ți zici „_bă, de ce m-aș lupta să fim vecini? De ce aș vrea să avem cu toții un parc în cartier? De ce să contribui și eu la spitalul vostru dacă voi nu credeți în medicină? De ce să cresc o ființă umană care să performeze în ciuda fixațiile voastre? De ce sunteți prăjiți că la festivaluri nu cred că mergeți?” _

Poate că ăsta e conflictul viitorului. Lumi se vor scinda din diferențe de perspective, nu religioase/spirituale, nu pentru resurse fizice. Pur și simplu nu vor putea trage la aceeași căruță oameni care cred că vaccinurile dau autism cu ăia care înțeleg că Olivia Steer&gașca sunt un caz special și tolerat dintr-un _paradox wokist_. 

Poate greșesc. Poate e doar o fază. Dar mai degrabă cred că mulți români sunt pregătiți să se trezească în conștiința lui Georgescu decât în vreuna a modestiei intelectuale și a cărților care nu ne promit scoaterea din Matrix. 

Mai vedem după alegeri. 

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1325"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1325/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Vaticanul a schimbat regulile: bărbații gay pot ajunge preoți. (engleză) Începutul unui secol anti-social. (engleză) Cauți un hobby nou? S-a descoperit ceva despre găurile negre: nu sug. (engleză) Despre limitele la muncă. (engleză) Obezitatea se redefinește. (engleză) Până la 60%"
last_modified: "2025-01-17T11:46:43+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1325

- [Vaticanul](https://ground.news/article/gay-men-can-train-as-priests-but-dont-flaunt-it-italy-church?emailIdentifier=dailyGround&edition=Jan-12-2025&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=daily-newsletter&category=top&subCategory=International) a schimbat regulile: bărbații gay pot ajunge preoți. (engleză)

- Începutul unui [secol anti-social](https://www.theatlantic.com/magazine/archive/2025/02/american-loneliness-personality-politics/681091/?gift=4Uv8fRpVF1qRXq8TaWY_R9O2tP_ogf3c0kE3H4-TMuM&utm_source=copy-link&utm_medium=social&utm_campaign=share). (engleză)

- **[Cauți un hobby nou?](https://l.profitshare.ro/l/14078230)**

- S-a descoperit ceva despre [găurile negre](https://bigthink.com/starts-with-a-bang/black-hole-myth-suck/?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_01_15=&sponsored=0&position=4&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=7498e2c9-33bb-48b6-95e9-f51427588dfe&url=https://bigthink.com/starts-with-a-bang/black-hole-myth-suck/): nu sug. (engleză)

- Despre limitele [la muncă](https://apnews.com/article/work-life-balance-setting-boundaries-b33ef0e904f9be67e06591bcd3d74b80?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_01_15=&sponsored=0&position=7&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=e738af27-f1e4-4890-9e2a-e928de974202&url=https://apnews.com/article/work-life-balance-setting-boundaries-b33ef0e904f9be67e06591bcd3d74b80). (engleză)

- [Obezitatea](https://www.theyeshivaworld.com/news/general/2352543/obesity-wont-be-solely-defined-by-bmi-under-new-plan-for-diagnosis-by-global-experts.html) se redefinește. (engleză)

- **[Până la 60% reducere la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14078225)**

- Anatomia frustrării: de ce crește decalajul dintre [bogați și săraci](https://panorama.ro/capitalism-inegalitate-saraci-bogati/).

- Ce gunoaie a mai făcut [presa românească](https://pressone.ro/video-cum-a-transformat-radioul-public-mesajul-de-adio-al-unui-tanar-intr-o-stire-falsa-despre-droguri).

- Probabil știți deja cazul cu femeia din Franța păcălită cu 830.000 euro că e iubita lui [Brad Pitt](https://www.thewrap.com/brad-pitt-catfishing-scam-french-woman-romance/). (engleză)

- **[Până la 35% reducere la cărți în engleză](https://l.profitshare.ro/l/14078224)**

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1324"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1324/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Cinci inovații care au făcut lumea mai bună în 2024. Pentru pofticioși: de unde vin tortellini? (engleză) Alege starea de bine de la Cărturești Se gândesc animalele la moarte? (engleză) Părinții au nevoie de spații publice mai bune. (engleză) Incendiile"
last_modified: "2025-01-14T14:26:22+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1324

- [Cinci inovații](https://spotmedia.ro/stiri/it/cinci-inovatii-care-au-facut-lumea-un-pic-mai-buna-in-2024) care au făcut lumea mai bună în 2024.

- Pentru pofticioși: de unde vin [tortellini](https://www.thetakeout.com/1747270/tortellini-italy-origin-mystery/?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_01_03=&sponsored=0&position=10&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=2cc7ce77-38bf-486a-9a84-8ffea29170aa&url=https://www.thetakeout.com/1747270/tortellini-italy-origin-mystery/)? (engleză)

- **[Alege starea de bine de la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14070672)**

- Se gândesc [animalele la moarte](https://undark.org/2025/01/03/book-review-playing-possum/?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_01_05=&sponsored=0&position=6&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=e9bd4a62-2ecb-400a-baf5-1cca224b3738&url=https://undark.org/2025/01/03/book-review-playing-possum/)? (engleză)

- [Părinții](https://www.bloomberg.com/news/articles/2024-12-31/to-ease-parenting-burdens-we-need-better-housing-and-street-designs-too?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_01_05=&sponsored=0&position=8&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=fc0a2a25-e193-411d-9c4f-3a384ddab74e&url=https://www.bloomberg.com/news/articles/2024-12-31/to-ease-parenting-burdens-we-need-better-housing-and-street-designs-too) au nevoie de spații publice mai bune. (engleză)

- [Incendiile din California](https://www.npr.org/2025/01/13/nx-s1-5256381/californias-wildfires-insurance-market?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2025_01_14=&sponsored=0&position=1&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=28652ef2-35c2-4903-a74d-6ec8074b2e4b&url=https://www.npr.org/2025/01/13/nx-s1-5256381/californias-wildfires-insurance-market), o problemă pentru asiguratori. (engleză)

- **[Hobby-uri de la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14070671)**

- Un oraș fantomă foarte interesant în [Turcia](https://www.theguardian.com/world/2024/oct/26/what-went-wrong-with-ghost-town-disney-style-castles-turkey?utm_source=substack&utm_medium=email). (engleză)

- O nouă metodă de fraudă pe [WhatsApp](https://www.profit.ro/stiri/social/alerta-transmisa-o-noua-metoda-de-frauda-pe-whatsapp-numita-schema-1800-21896317?utm_source=substack&utm_medium=email).

- Cum s-a mai evoluat în [medicină](https://tech.eu/2025/01/08/from-smart-stethoscopes-to-needle-free-injections-european-startups-take-centre-stage-at-ces/?utm_source=substack&utm_medium=email)… până la injecții fără ac. (engleză)

- **[2 zile de oferte la eMag](https://l.profitshare.ro/l/14070670)**

---

---
title: "Despre David Popovici și mașina lui"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/despre-david-popovici-si-masina-lui/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Inițial am citit&nbsp;știrea că David Popovici și-a cumpărat mașină de 150.000 de euro. Apoi mi-a apărut postarea profesorului&nbsp;Cristian Păun: Așa că m-am gândit să-mi întreb comunitatea dacă li se pare „ok” că David Popovici și-a cumpărat o mașină de o"
last_modified: "2025-01-07T17:23:02+00:00"
categories: [De bine, De rău]
---

# Despre David Popovici și mașina lui

Inițial am citit **[știrea că David Popovici și-a cumpărat mașină de 150.000 de euro](https://republica.ro/david-popovici-si-a-cumparat-un-porsche-spyder-de-150-000-de-euro-eu-ca-economist-consider-decizia-extrem)**. Apoi mi-a apărut postarea profesorului **[Cristian Păun](https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=pfbid0KR24YJgFcVxMdJiVTB5Z6shogxppVsSrawDuc16aJ8gAwPkE9CLuoGqJNk6v23rQl&id=100011385062177)**:

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/01/Screenshot-2025-01-06-at-21.48.34-1024x847.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/01/Screenshot-2025-01-06-at-21.48.34.png)

Așa că m-am gândit să-mi întreb comunitatea dacă li se pare „ok” că David Popovici și-a cumpărat o mașină de o asemenea valoare. N-am întrebat dacă e bine, dacă e frumos, dacă e etic, moral, de bun simț ș.a.m.d.. Am întrebat dacă e ok. Cu toate că am oferit doar două opțiuni de răspuns („da” sau „nu”), am gândit ceva întrebarea pentru că acel „ok” am vrut să fie îndeajuns de evaziv încât să îi provoace pe oameni să se gândească dacă este cu adevărat „ok” sau nu ca David Popovici să-și cumpere o mașină de 150.000 de euro. (îmi cer scuze, după ce am postat întrebarea am aflat că mașina a fost, de fapt, **[120.000 de euro, la mâna a doua](https://www.digisport.ro/special/a-auzit-ca-david-popovici-si-a-cumparat-o-masina-de-120-000-e-si-nu-s-a-abtinut-extrem-de-neinspirat-3361189)**)

Oamenii care mi-au văzut întrebarea au răspuns așa pe Facebook:

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/01/Screenshot-2025-01-06-at-21.45.11-1024x351.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/01/Screenshot-2025-01-06-at-21.45.11.png)

Și așa pe Twitter:

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/01/Screenshot-2025-01-06-at-21.45.32-1024x241.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/01/Screenshot-2025-01-06-at-21.45.32.png)

Rezultatul este zdrobitor, dar întrebarea tot merită discutată, nu? Plus că îmi place acest exercițiu de argumentare așa că am să continui să îl fac, sperând că și o parte dintre voi o să-l duceți până la final. 

Există câteva perspective din care aș vrea să tratez problema mașinii. Dacă îmi scapă vreuna vă rog să completați la comentarii.

- **Perspectiva pe persoană fizică**

Aici lucrurile sunt simple și cei mai mulți dintre cei care au votat „Da” în sondajele mele au spus cum stă treaba. Sunt banii omului, face ce vrea el cu ei. Nu trebuie să dea socoteală nimănui, ba chiar merită să se răsfețe, să-și facă poftele. N-a dat în cap nimănui, n-a rănit pe nimeni.

- **Perspectiva automobilistică**

Nu mă pricep la mașini, dar îmi place să ascult oameni care se pricep la mașini. Mă încântă pasiunea și fervoarea cu care vorbesc despre jucăriile lor. Am înțeles că Porsche nu e mașină. Chiar anul trecut am avut ocazia să stau pe lângă niște _porschari _(se citește [porșcari]) și să aflu că există mașini și există Porsche. Oamenii care vor să conducă și „știu mașini” își cumpără Porsche. Restul sunt pentru „_cocalari cu bani_” (am citat din memorie – nu pot da sursa citatului). Ba chiar mi s-a zis că Lamborghini nu e mașină, ci „_o chestie făcută în ciudă, la nervi_”. 

Am avut și ocazia să fiu pe scaunul din dreapta al unor mașini _jmechere_ (în ciuda faptului că viteza mă indispune fizic și psihic) și trebuie să recunosc: dintre toate (dar nu-s multe), Porsche m-a făcut să mă simt cel mai sigur și confortabil. 

Dacă aș avea 150.000 de euro și mi-ar plăcea mașinile sunt destul de sigur că mi-aș cumpăra tot Porsche. Dar n-am banii ăia (îi fac dacă 3.000 dintre voi vă abonați pe **[Substack la podcastul meu](https://georgebonea.substack.com/p/notite-mintale-19)**) și nici nu-mi plac mașinile. Cu 150.000 de euro m-aș muta undeva unde să n-am nevoie de mașină de 150.000 de euro. 

Dar ca să închei acest punct, dacă mă raportez la automobiliștii pe care îi cunosc pot spune că David Popovici are gusturi bune la mașini. 

- **Perspectiva economică**

Aici a spus destule profesorul Cristian Păun, dar nu sunt neapărat de acord cu abordarea dânsului pentru că e ciudat să-i spui unui om cum să-și investească banii. Asta cu „_mai bine cumperi un apartament și-l pui în chirie_” e un sfat gingaș – ca de rudă grijulie care-ți spune că decât să bei gin în club mai bine bei țuică acasă, dar cu apartamentul în chirie nu te distrezi, în copilărie n-ai jucat „Need For Speed: Apartament în Chirie Unleashed” și de unde știm că Porsche-ul lui Popovici n-o să se vândă peste 9 luni cu 200.000 de euro doar pentru că l-a condus un mare sportiv?

Intervenția profesorului îmi aduce aminte de ăia pe care îi întrebi „iPhone sau Samsung?” și îți răspund cu „mai pui 20.000 de euro și-ți cumperi un spațiu unde să deschizi un magazin de telefoane, știi ce zic?”

- **Perspectiva „de unde are banii”**

Aici treaba e mai complicată pentru că Popovici **[a primit 140.000 de euro de la statul român](https://stirileprotv.ro/stiri/jocurile-olimpice/cati-bani-va-primi-david-popovici-de-la-statul-roman-pentru-medalia-de-aur-castigata-la-jocurile-olimpice-de-la-paris.html) **pentru diplomele câștigate. Statul român suntem cu toții, deci împreună am contribuit la cei 140.000 de euro ai lui. Dacă populația țării este de 18,959,687 (l-am scăzut pe sportiv), înseamnă că am contribuit cu toții cu un 0,007 euro cenți la banii primiți. Pare nimic, dar cent cu cent se face Porsche-ul. 

Apoi, dacă am mai consumat legume Edenia (și ce a mai promovat el – felicitări că nu pariuri) am mai contribuit și acolo cu niște cenți pentru că din fiecare produs achiziționat de un client s-au mai dus niște 0,00ceva către marketing = către influenceri = către Popovici. 

Apoi, David Popovici e angajat la CS Dinamo, care aparține de Ministerul de Interne, și are un **[salariu de vreo 7.000 euro/lună](https://www.antena3.ro/sport/salariu-david-popovici-dinamo-cati-bani-primeste-lunar-643632.html)**. Adică e bugetar, nu înoată la privat. (Deci ar avea bani de bujii și ce îi mai trebuie la Porsche, n-o să-i pună GPL).

Spun toate astea ca să înțelegem de unde vin banii. Sunt banii lui, dar sunt de la contribuabili. Practic, statul român plătește un om să fie super bun la înotat (ori handbal, ori fotbal, scrimă ș.a.m.d.). E bine? E rău? Societatea câștigă ceva din asta? În principiu da, că un Popovici poate să-ți convingă tinerii să facă sport, să trăiască sănătos, dar pentru asta trebuie să pui bazine în multe locuri, să-ți sară toți copiii fără posibilități în bazine și să are culoarele. Ceea ce statul nu face. Deci avem niște fenomene precum Popovici ori Cristina Neagu și nu știm să ne folosim de ele, le ținem pe raft, cu un milieu peste.

Faptul că e bugetar nu-l face un sportiv mai puțin bun, dar am văzut că-l compară unii cu fotbaliștii și ăia – în majoritatea cazurilor – sunt plătiți din buzunare private, sunt jucăriile unor patroni. Cu excepția celor plătiți de Gigi&co., unde vorbim de șuste cu statul de prin 90 până azi – practic banii clanului sunt tot banii tăi. Apropo, cum e să mergi la FCSB pe stadion și să contribui la bugetul AUR? Probabil doare dacă nu votezi AUR.

România e dintre țările care premiază cu bani sportivii care fac țara să pară grozavă din punct de vedere fizic. Altele nu dau bani pentru că ai luat medalii. Îți dau condiții să te antrenezi, poate îți plătesc drumul și cazarea la Olimpiadă, dar dacă ai reușit îți spun „bravo” și te încurajează să semnezi contracte de publicitate cu vreun opincar sau izmenar care vrea să influențeze sedentarii că dacă-și trag nădragi ca tine or să fie mai sănătoși. **[Pe Reddit](https://www.reddit.com/r/olympics/comments/1el8rfz/why_these_countries_dont_give_much_monetary/)** am găsit o conversație interesantă între oameni din mai multe țări care discută despre dacă e ok sau nu să premieze statul performanțele sportive. 

- **Perspectiva de influencer**

Și aici e complicat. Cristian Tudor Popescu spune așa **[într-o postare](https://www.facebook.com/CTPopescu/posts/pfbid02b38kCcpArsygnbs4XzbUP6zP56M3tLQGbmf1rTtST9G8LZND7RjAwFgAKaJYKVbfl)**:

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/01/Screenshot-2025-01-06-at-22.42.12-1024x463.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/01/Screenshot-2025-01-06-at-22.42.12.png)

Nu-s de acord – am zis deja mai sus că mi s-a explicat că Porsche nu e neapărat mașină de beizadea. 

Apoi, oare nu e bine că Popovici demonstrează că poți atinge opulența făcând sport? Acum ceva timp spuneam că eu aș putea salva vânzările de carte din România dacă oamenii mi-ar da bani pentru că citesc și eu mi-aș cumpăra X mașină de fițe de ei. Să mă vadă lumea pe Dorobanți, îmbrăcat în **[sacul de gunoi Balenciaga de 1.750 de euro](https://fyougrails.com/products/balenciaga-aw22-trash-bag?srsltid=AfmBOorxDNLCrGzGI9mtp2oQSkS64pxA15YpIxmdl687mu7DpOQT7fmd)**, coborând dintr-un R8, și să se întrebe „_bă, de unde are Bonea bani de fițe d-astea?”_. „_N-ai auzit? Citește 80 de cărți pe an și oamenii îi dau bani pentru asta. E nebunie, toți copiii îl imită, nu-i mai scoți din Cărturești”. _

Dar în același timp are și CTP dreptatea lui: oare Popovici nu transmite un mesaj materialist în societate, acela că oricât ai tras, oricât de inuman e efortul tău, tot la o caroserie cu 4 roți se rezumă totul? Cu ce îl face asta mai diferit de Cristiano Ronaldo, Benzema sau Alibec? Nu pot spune unii că „_înoți, nu înoți, important e să mașină”?_

Aici cred că vine dezamăgirea: că visul unui sportiv care a demonstrat și inteligență socială și emoțională s-a rezumat la ceva atât de neînsuflețit (oricât de mult _suflet _ar spune porscharii că e în mașina aia). N-aș spune bicisnic, precum CTP, că nu-s așa mucalit, dar Porsche sau nu, la finalul drumului e tot o mașină. Cred că oamenii visau să-și cumpere abonament STB și metrou de 120.000 de euro, poate chiar primul bilet de metrou din Cluj. Dar a dezamăgit: e orice alt băiat mare care vrea un ti-tiu strălucitor. Ceea ce eu nu pot judeca pentru că în timp ce scriu asta vânez oferte de Play Station 5, cu toate că îl am pe umăr pe Stephen Fry care îmi spune „_ai 35 de ani și vrei să te joci fotbal pe televizor?!”_

- **Perspectiva filozofică**

Într-un interviu acordat în **[El Pais](https://elpais.com/eps/2023-07-09/visitamos-en-su-guarida-de-rumania-a-david-popovici-el-nadador-mas-rapido-del-mundo.html)**, Popovici spunea că a găsit multă fericire în Seneca, Epicur și Marcus Aurelius.

Seneca ar spune că „_luxul nu este un rău în sine, dar dorința excesivă pentru el devine o robie_”. Deci e ok să-ți cumperi un Porsche, nu 10. Popovici e ok. Țiriac nu prea.

Epicur ar scoate anxietatea la înaintare și l-ar întreba pe sportiv dacă mașina îi aduce de acum mai multe griji, cu parcarea, cu amenzile, cu atenția copleșitoare. Dacă e o fericire trecătoare? Cât să te tot bucuri de condus pe drumuri publice unde viteza e 60-90-120, iar mașina ta la vitezele astea plânge de plictiseală?

Iar Marcus Aurelius ar zice „_bă, ai luat mașina asta că o doreai așa mult pentru virtute și echilibru, ori pentru că ai vrut să satisfaci așteptările societății?”_ Ceea ce e foarte șmecher la Marcus Aurelius pentru că el introduce și conceptul sociologic de consum de dragul societății. Popovici putea să-și cumpere un Lamborghini, dar nu e oare eticheta socială conștient mai bună la volanul unui elegant Porsche? 

- **Perspectiva eco-rutieră**

Aici lucrurile sunt simple. Și-a luat mașină. Încă una pe drumurile publice. Încă unul care o să se plângă că nu-s locuri de parcare. Încă unul care transmite că drumurile publice sunt pistă de mașini sport. 

**În concluzie?**

E complicat, dar interesant pentru că orice facem trimite un semnal în lume. Până la urmă Popovici e liber să facă ce vrea cu banii lui, dar mi se pare încurajator faptul că și pentru o fracțiune de secunde unii români s-au gândit dacă succesul (în orice) merită auto-răsplătit în caroserie. Pentru mine asta e tot ce contează, îi doresc lui David Popovici să fie cel mai bun înotător din istorie și să câștige îndeajuns de mult încât să-și satisfacă toate poftele auto, dar să trăiască într-un oraș cu limită de 40 km/oră și să prefere bicicleta și autobuzul pentru a ajunge la unul din cele 8729 de bazine pe care statul o să le construiască în viitorul apropiat. 

…

**Final_final. **

Remarc un lucru foarte trist când vine vorba de oameni care ne plac la modul general și despre care există un relativ consens că-s mișto (precum David Popovici) – incapacitatea de a concepe că un om _mișto _poate face o greșală, un lucru mai puțin bun, o chestie care să-i știrbească nivelul de mișto. M-am uitat la ce comentarii au fost la întrebările mele, dar și la știrile care au vorbit despre mașina lui Popovici, și foarte mulți români au argumentat de asemenea natură încât sportivul este aproape imposibil de pătat. Probabil datorită multitudinii de declarații decente și de bun simț pe care le-a făcut, Popovici a ajuns (fără voia lui, zic eu) să fie pus pe un piedestal pe care unii îl păzesc cu strășnicie. Atât de mult a însemnat Popovici pentru România încât pentru unii e imposibil să-l imagineze cu degetul în nas, râgâind, scobindu-se în urechi. Probabil că te-ar acuza de blasfemie dacă ai spune că l-ai auzit cândva pe tânăr înjurând. 

E foarte problematic când oamenii se îndrăgostesc orbește de oameni, dar mai ales de _imagini _care de fapt le servesc pe post de identitate. Pare că David Popovici nu-și mai aparține, e al românilor care au căutat cu foame să fie reprezentați de ceva performant, bun, decent, cuminte, patriot (a refuzat să plece din țară). Dacă se manifesta și religios cred că unora le bubuia capul. 

Nu pot să-mi imaginez cu ce presiune trăiește sportivul, pus în situația de a nu performa perfecțiune.

…

Update: Cei de la **[CulturaSport au mai adăugat o perspectivă](https://culturasport.substack.com/p/david-popovici-a-dezamagit-poporul)**. Foarte bună, merită citită.

---

---
title: "Despre Squid Game"
url: "https://georgeisme.ro/debine/despre-squid-game/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Acest text poate conține urme de spoiler pentru cei care n-au văzut încă serialul.  ... Foarte rar mă prind mrejele vreunui fenomen social de tipul „Game of Thrones” sau „Squid Game”. La GoT n-am trecut de primul episod (nu-s fanul acelui tip"
last_modified: "2025-01-02T10:35:34+00:00"
categories: [De bine]
---

# Despre Squid Game

**Acest text poate conține urme de _spoiler_ pentru cei care n-au văzut încă serialul. **

…

Foarte rar mă prind mrejele vreunui fenomen social de tipul „Game of Thrones” sau „Squid Game”. La GoT n-am trecut de primul episod (nu-s fanul acelui tip de univers și oricât de fascinantă e povestea socio-politică – și sunt sigur că e , nu am răbdare să văd atâtea ore de poveste cu prințese, dragoni, cavaleri). De asemenea, mă enervează teribil diluarea unor povești interesante în zeci de ore de video și nu suport gândul că aș putea pierde atât de mult timp pentru ceva care mi-ar lua și mai puțin dacă aș încerca să lecturez cartea. Din păcate homeopatia asta video e un fenomen tot mai exploatat de platformele de tip Netflix, așa că-s sceptic de fiecare dată.

Am ratat multe trenduri cinematografice și n-am mai simțit nevoia să urc în tren pentru că _memeizarea _lor a reușit să-mi explice _más o menos _despre ce e vorba. Asta nu s-a întâmplat cu „Squid Game”, cele mai multe meme-uri fiind greu de dibuit de către un venetic. 

A mai fost și campania publicitară realizată pe străzile din București, metodă publicitară care a băgat în sperieți românii care nu știau despre ce e vorba și au crezut că oamenii mascați care se plimbau _robotici _prin zonele aglomerate sunt o manifestare menită să intimideze și să arate tuturor cum o să arate viitorul dacă nu votează _cum trebuie_ la alegerile următoare. Ochiometric, cei mai mulți dintre cei care n-au prins reclama sunt din tabăra _suveraniștilor_, iar interpretarea panicardă a momentului publicitar de către aceștia nu este de râs, ci o dovadă tristă a fricii iraționale internalizate.

**Altfel spus, m-am apucat de serial.**

N-am regretat. Ba chiar s-a făcut binging, ceea ce nu recomand. Dar am terminat primul sezon în câteva zile și recent l-am început și pe al doilea. Pe care preconizez că-l termin până la finalul săptămânii.

Pentru cine nu știe povestea (de aici încep spoilerele!): mai mulți oameni sunt racolați/invitați (o nuanță pe care o s-o discutăm) să participe la un concurs pe viață și pe moarte, contra unei sume de bani colosale (premiul cel mare e de aproximativ 21 de milioane de dolari). Concursul este compus din probe care imită jocurile din copilărie (copilăria coreeană, dar e ca și cum ar juca „Șotronul”, „Elasticul”, „Perețica”, „1-2-3 La Perete Stai” – pe ăsta îl joacă la început, iar „Frunza” e proba din finală).

Serialul are multe dimensiuni interesante și m-am gândit mult timp cum aș putea să le abordez astfel încât să nu-mi scape ceva. Cea mai bună formulă găsită este să împart totul în două capitole.

- **Intrinsec**

Adică aspectele care țin de personaje/caracterele portretizate.

N-aș vrea să deviez discuția încă de la început, dar personal sunt adeptul teoriei care consideră că _intrinsecul _e profund influențat de _extrinsec_. Chiar și (ori mai ales) când vine vorba de personalitate. Nu știu cât % din personalitatea fiecăruia e modelată de aspectele exterioare, dar sunt ferm convins că _socialul _ne sculptează modul de a fi. Cred că avem _predispoziții _la un fel de a fi și mediul înconjurător ne ajută să apăsăm anumite butoane. Am această bănuială și influențat de propria experiență terapeutică în care am descoperit că anumite aspecte care țin de _personalitate_ mi-au fost încurajate/susținute/declanșate de modele sociale pe care le-am validat, imitat, ori care mi-au fost prezentate ca fiind de succes, corecte, normale, demne de urmat. 

De asemenea, nu omit faptul că e posibil să folosesc raționamentul de mai sus ca o scuză pentru un comportament reprobabil din trecut, dar în timpul unui experiment social din cadrul unui proiect Erasmus am descoperit cu uimire că împărtășeam același bagaj educațional cu privire la anumite aspecte care țin de _masculinitate _(toxică – pentru un plus de precizie) cu bărbați de aceeași vârstă din țări precum Albania, Suedia, Franța, Italia, Pakistan și Ungaria. Practic ne comportaserăm similar în contexte identice pentru că așa ni s-a spus că e „bărbătește”. 

**Dar să revenim la Squid Game.**

Am remarcat trei referințe ascunse în serial, pe care le-am încadrat la capitolul ăsta.

- **Jacques Lacan**

Al doilea episod. Personajul polițist intră în casa fratelui dispărut (despre care bănuim că a dispărut pe insula Squid Game). Pe birou, la loc de cinstă, cartea lui **[Jacques Lacan](https://ro.wikipedia.org/wiki/Jacques_Lacan)**, „**_[Theory of desire](https://www.amazon.com/Desire-its-Interpretation-Seminar-Jacques/dp/1509500278)_**_”. _Ăsta e un _easter egg_ de tipul celui lăsat în Matrix, când Neo își ținea banii în cartea lui Baudrillar, „_Simulacru și simulare”. _

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/01/image-1-1024x988.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/01/image-1.png)

De ce e important Lacan? În primul rând trebuie să recunosc faptul că nu sunt un expert în _lacanism_, ba chiar am încă mari probleme în a înțelege tot ce a vrut să spună, deci dacă cineva l-a înțeles mai bine îl rog să spună la comentarii dacă greșesc, dacă omit ceva ș.a.m.d.. Cert e că Lacan a fost forță și boss de boss, considerat de mulți ca fiind „cea mai jmecheră minte la categoria psihanaliză” de la Freud. 

Serialul, așa cum am înțeles eu, se folosește de perspectiva lacaniană despre dorință: dorința apare _din lipsă_ (dar o lipsă profundă, nu că-ți lipsește un obiect anume, ceea ce face ca satisfacerea să fie imposibilă), iar atunci când CREZI că ai satisfăcut dorința, de fapt, țeapă! Ai satisfăcut o iluzie a dorinței, motiv pentru care tot mai vrei, tot mai încerci. Și această perpetuă încercare îți dă o senzație de _plăcere _(„jouissance” în zicea Lacan), plăcere care poate să fie și dureroasă, dar e o durere care îți place. Ca atunci când îți zgândări măseaua care te doare, sperând în același timp să nu mai doară, dar să mai și doară puțin. Ori te împaci cu fostul/fosta sperând să nu mai fie o persoană oribilă, dar în același timp ai vrea să fie puțin oribil/oribilă ca să-ți dea un zvâc. Sună complicat, dar știm cazuri, nu? 

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/01/image-2-1024x580.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/01/image-2.png)

Lacan e foarte util în economia serialului pentru că victimele Squid Game sunt racolate (o să folosesc termenul ăsta) pentru că sunt disperate după _dorință _(bani) și blocați în _jouissance. _Au datorii la cămătari, sunt cartofori, au făcut investiții proaste, au avut ghinion, ori sunt pur și simplu săraci, toți vor și au nevoie de bani (_dorința_), iar accederea la ei acționează ca un drog și provoacă periodice, dar insuficiente, episoade de plăcere (_jouissance_). Practic, victimele perfecte pentru o schemă Ponzi, oamenii care au disperarea în sânge. 

De altfel, sub teoria lui Lacan intră și personajele ultra-bogate, cei care savurează Jocurile ca divertisment. Ei se încadrează la categoria celor care au atât de mulți bani încât nici nu mai știu ce poate provoca _plăcere, _având doar _dorința _s-o găsească. Sunt atât de bogați încât sunt dispuși să caute plăcere în răul provocat altora. Sună barbar, dar acest tip de plăcere e des întâlnit și în alte medii: sporturi de contact, competiții violente ș.a.m.d.. Ce alt motiv ai avea să te uiți la lupte în cușcă? 

Poate și mai simplu de înțeles: Lacan zice că _dorința _este motorul fundamental al omului, dar și o sursă inepuizabilă de frustrare și suferință. _Dorința _e un morcov legat cu sfoară, prins de un băț deasupra capului, care se îndepărtează de noi pe măsură ce ne apropiem pentru că bățul ne e atașat de cap. Și ne dorim teribil acest morcov. De ce? Tot Lacan zice că de vină e și Celălalt, că ne dorim ce credem/știm că își dorește Celălalt. De exemplu, șoferul de Uber cu care am mers pe 31 decembrie nu voia neapărat să dea cu bombe de revelion. Dar „_toți de la bloc dau. Ce ar zice de mine dacă nu dau?”_, așa că a cheltuit 1.900 de lei pe artificii, „_mult peste ce îmi permit, eu având inițial un buget de 200 de lei, dar ce să fac?”. _Lacan, care stătea pe bancheta din spate cu mine (luasem UberShare), a zis apoi „_boss, dar ce te faci facă prietenii tăi nu-s mulțumiți de bombele tale?”_, dar eu trebuia să cobor și n-am mai auzit răspunsul.

Acum nu vreau să se înțeleagă că Lacan se referea doar la bani când vorbea de _dorință _și _jouissance_. Și faima e tot acolo. D-aia nu (prea) există comediant de stand up fericit. Că oricât de mult ai alerga după sala aia mare și plină, fanii ăia nebuni, _dorința _e mereu departe. Și ai constant parte de _jouissance_, trăind într-un roller coaster de „_mi-a ieșit bine” _vs. „_se poate mai bine”._ În oala asta se scaldă și cântăreți, actori ș.a.m.d.. Oamenii creativi care vor să trăiască din creativitate sunt poate principalii suferinzi de _lacanianism. _Unora le trece după ce se dau cu alifia LacanStop, dar se găsește greu, e scumpă, nu e decontată. 

Faptul că acel personaj „dispărut” din Squid Game îl citește pe Lacan nu e întâmplător, serialul relevând la final că el este chiar un amfitrion al Jocului. Adică a înțeles/învățat de la Lacan unde sunt și cum să îi recunoască pe oamenii mistuiți de _dorință_, atât pionii Jocului cât și spectatorii potenți financiar. 

**b. Matrix**

Filmul The Matrix apare menționat atât în primul cât și în al doilea sezon, fiind o paralelă subtilă la „blue pill”, „red pill”. Adică individul poate alege în ce stare vrea să fie: să rămână într-o ignoranță confortabilă (blue pill) – adică realitatea fabricată, ori realitatea dureroasă șo tulburătoare, dar relevatoare (red pill). 

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/01/image.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/01/image.png)

Cu manta, concurenții Squid Game sunt invitați să încerce red pill ca să vadă că lumea e rea, cinică, nemiloasă, ar călca pe cadavre (la propriu) pentru _dorință _(bani). De altfel, Tăticul Squid Game asta crede până în ceasul morții: că oamenii sunt răi. Lipsa de omenie este umană. Și d-aia găsești satisfacție în jocul (și participarea la) Squid Game, ca să-și (re)confirme că oamenii sunt ființe oribile. Și participanții sunt „invitați” să vadă aceeași realitate, contra unui premiu orbitor. Dar mai mult ca orice, inițiatorul jocului vrea să arate _natura _umană.

Și vezi dom’le, afară-i Matrixu’! Pacea e Matrixu’. Iubirea e Matrix. Empatia e Matrix.

Asta cu „realitatea cinică” am mai văzut, tot într-o producție coreeană: **[Train to Busan](https://en.wikipedia.org/wiki/Train_to_Busan)**. Nu gust filme cu zombi, dar ăsta a fost lăudat la vremea lui că prezenta cinismul uman într-o criză de tip apocalipsă zombi. Și face asta cu brio. Deci recomand pentru și mai mult _red pill _coreean.

Altfel spus, referința la Matrix poate să stea lejer sub umbrela faptului că realitatea noastră e făcătură, ce spune și Andrew Tate&gașca. Dar din principiu n-ar trebui să crezi oameni de tipul Tate nici dacă îți spun cât e ceasul. Nu?

**c. Extra referință – René Magritte**

Asta e mai degrabă referință vizuală (dar poate trece și drept una filozofică), Magritte fiind un pictor suprarealist care s-a jucat mult cu percepția și reprezentarea realității. În secvența menționată mai sus, aia cu lucrarea lui Lacan, fix lângă psihanalist se afla și o carte despre Magritte. Și asta explică foarte bine decorul și modul în care s-au reinterpretat jocurile copilăriei. 

Dacă o să vă uitați la niște **[René Magritte](https://en.wikipedia.org/wiki/Ren%C3%A9_Magritte) **o să înțelegeți. Și dacă aveți vreunul pe acasă de care sunteți plictisiți și vreți să-l dați degeaba să știți că-l primesc eu.

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/01/image-3-1024x761.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2025/01/image-3.png)

**2. Extrinsec**

Aceștia sunt factorii exteriori, aceia care influențează direct personajele să participe la Joc (și implicit să moară). Dar înainte să vorbim de astea să știți că regizorul și scenaristul serialului (Hwang Dong-hyuk) a creat Squid Game ca o satiră socială la adresa inegalității economice și impactul asupra societății. Este o constantă critică la adresa capitalismului care ridică numeroase dileme morale („_ce suntem dispuși să facem pentru supraviețuire sau/și bani?_”. 

Dar să subliniez o parte din aceste teme extrinseci:

- **Jocurile de noroc**

Una dintre poate cele mai întâlnite dureri individuale din serial. **[Coreea de Sud are oricum o politică dură și particulară](https://manimama.eu/online-gambling-regulation-in-south-korea/#:~:text=Gambling%20is%20an%20act%20of,30%20million%20(EUR%2022032).)** când vine vorba de jocuri de noroc. Conform datelor găsite, jocurile de noroc sunt interzise coreenilor, fiind puține opțiuni pentru ei, industria având mai degrabă rol turistic (pentru a atrage străini). De exemplu, bogații care pariază pe participanții la Joc sunt străini bogați.

Tentația e să spunem „_aha, deci interzicerea lor nu rezolvă problema!”_, dar optica nu e neapărat bună. Problema nu e că pariorii găsesc metode să parieze (și să-și ruineze implicit viața), ci faptul că sărăcia (perceptuală sau reală) îi împinge pe oamenii disperați spre „soluții” care ajung să îi distrugă și mai rău. 

Ca să fac o paralelă cu situația din România, dacă DOAR am interzice jocurile de noroc n-am rezolva mare lucru. Trebuie aflată care este realitatea psiho-economică a jucătorilor și vindecat acest decalaj (real sau perceptual). Corect, nu-i vindeci niciodată pe oameni de disperarea _dorinței _dacă presiunea _Celuilalt _(cum spunea Lacan) este acolo și roade non-stop sufletul. 

Dar pe fondul acestei disperări de câștig rapid (și eventual prin _joacă_) poți agăța constant participanți, dispuși la orice.

Ce surprinde foarte bine serialul, de mai multe ori, este că oamenii disperați își pierd instictul de conservare. Spun că „_oricum nu mai am pentru ce să trăiesc”_, deci moartea pentru un potențial câștig nu li se mai pare un gest extrem. Faptul că în cazinourile din lume încă intră oameni aduși la sapă de lemn demonstrează că **[eroarea de logică numită „sunk cost](https://www.scribbr.com/fallacies/sunk-cost-fallacy/#:~:text=The%20sunk%20cost%20fallacy%20is,for%20nothing%20if%20we%20quit.)**” e pe cai mari: dacă te-ai investit destul într-un demers, oricât de păgubos devine n-o să-l abandonezi pentru că o să consideri că e o pierdere mai mare să abandonezi. Dacă te-ai dus la cazino cu 100 de lei și ai pierdut 60 n-o să pleci acasă cu 40. O să-i joci pe toți pentru că ai _investit _deja prea mult timp/energie/resurse în pierdere ca să abandonezi. Unii vor considera o pierdere prea mare și 10 lei. Ăsta e unul din multele și principalele mecanisme psihologice prin care jocurile de noroc își agață victimele. Trebuie să-ți aduci „clientul” în punctul în care nu mai merită să abandoneze. 

Asta face serialul. Arată realitatea celor care au pierdut deja tot/prea mult și moartea nu mai înseamnă mare lucru. Problema e că mulți sunt învinși ai unei vieți în care n-au avut niciodată o șansă. Adică e aproape firesc să dea _all-in_ pe viață.

Un alt aspect interesant (poate chiar crucial) este că tot Jocul se întâmplă pentru ca elita de 1% (ultra-bogații) să parieze pe oameni. Asta e miza jocului. D-aia sunt adunați toți participanții: ei sunt caii de curse ai unor ultra-bogați care se distrează văzând _umanul fără umanitate_. Și ce e bine subliniat este faptul că premiul mare pe care îl poate câștiga finalistul (±21 mil. de dolari) arată ce știm deja din pariurile care ne înconjoară: chiar și cel mai mare și vulgar premiu pe care îl poate câștiga un jucător-cobai nu se compară cu realitatea sumelor învârtite în spatele jocului. Chiar dacă un participant la Squid Game pleacă acasă cu 21 mil. de dolari, organizatorii fac mult mai mult. Asta e realitatea industriei de pariuri. Când Antonia, Ruby, Bordea, Micutzu, Piersic Jr. și alți calamari îți spun că poți câștiga sume [inimaginabil de mari] la jocuri de noroc îți transmit indirect faptul că acel câștig e o fărâmă din realitatea financiară a sistemului. 

D-aia e și complet vulgar ca un influencer la pariuri să primească un onorariu uriaș (vezi cazul Antonia, prezentat și la rubrica „Ceva Cu Reclame” de la Starea Nației). Dar în esență, Antonia&restul fac firimituri față de cât _produc_.

Suma de 21 mil. $ din serial nu e aleasă întâmplător. Arată că banii nu sunt o problemă când vrei să faci bani. 

- **b. Inegalitatea de șansă**

Cu toate că pe tot parcursul Jocului gazdele le repetă participanților că „șansele sunt egale”, realitatea este că acestea sunt mereu inegale. Aici mi se pare că este și mai evidentă observația vizavi de capitalism, unde ți se spune constant că „toți pornim cu șanse egale”, dar realitatea e că _șansele unora sunt mai egale decât ale altora. _

Chiar dacă toți participanții pleacă de la același start, bagajul lor social, intelectual, emoțional, ori pur și simplu fizicul, îi plasează ca fiind inegali în raport cu jocul. Cel mai clar este exemplul personajului pakistanez care a venit să muncească în Coreea de Sud și care n-a crescut cu jocurile copilăriei coreene, deci nu știe o parte din reguli. De altfel, el nici nu s-a jucat în copilărie, o tușă finuță tot despre „egalitatea” de șanse în viață.  

De altfel, la un joc câștigă echipa care are alături amfitrionul (undercover). Unde e corectitudinea? Să țineți cont de aspectul ăsta când mai considerați că ați învins în capitalism: în echipă cu cine ați jucat?

- **c. Tonuri de clasism**

Tentația inițială este să crezi că Squid Game face un fel de misery porn al clasei de jos care e dispusă la orice pentru bani. Ai impresia că toți sunt talpă, needucați, delincvenți, analfabeți, „pierde vară” și eșuați social.

Dar ca și-n realitate vezi că participanții la Joc sunt din toate categoriile socio-economice. Ai și elită intelectuală, dar și fostă-elită economică. Ai de toți și de toate, semn că _jocul capitalismului feroce _e deschis oricui nu reușește să învingă. 

- d. **Micro-corupția tolerată **

Serialul mai arată și faptul că angajații Jocului (practic mascații puși să omoare participanții care pică probele) sunt parte dintr-o economie informală: nu omoară toți participanții, ci îi țin în viață pe ascuns pe unii dintre ei pentru trafic de organe. Sistemul știe asta și tolerează acest aspect atâta timp cât nu e afectat jocul. 

Asta arată faptul că sistemele opresive (toate, inclusiv neo/turbo/capitalismul) nu sunt deranjate de un anumit grad de corupție, atâta timp cât nu strică socotelile mari. De exemplu, dacă marii poluatori donează ocazional pentru copiii cu platfus li se iartă bubele. Dacă tac-tu a fost elită comunistă și ți-a făcut viitorul devalizând statul ție ți se iartă totul pentru că ești erou (pe banii altora).

Ciupeala e ok, poate chiar un debușeu pentru angajații care s-ar putea revolta din diverse motive. Lasă-i să-și facă bacșișul, măcar să tacă din gură, ba chiar să-i avem la mână. Sună familiar?

- **e. Aspecte socio-economice**

Revenind la motivele extrinseci care te-ar putea împinge la un Joc criminal, serialul subliniază două povești care nu merită considerate excepționale. 

Avem personajul pakistanez, o imagine fidelă a muncitorului migrant în Coreea de Sud. **[Sistemul permiselor de muncă din Coreea de Sud](https://www.ilo.org/ro/media/449146/download?utm_source=chatgpt.com)** e și el interesant, migranții având dreptul la doar trei ani de muncă, cu interdicția strictă de a-și schimba angajatorul în acest timp. Practic, ești blocat la cine te-a angajat inițial. Dacă ai venit pe vreo șpârlă (sau nu) din Pakistan să faci un ban cinstit în Coreea poți să te trezești că ești sclav și că nu poți schimba job-ul, ba chiar ești șantajat de angajator să lucrezi pe cât și cum îți dă. Personajul din serial chiar subliniază faptul că angajatorul nu l-a mai plătit de luni de zile și n-are ce să facă. Ori continuă să muncească (pe degeaba), ori se întoarce în Pakistan. Realitatea acestei situații este că mulți muncitori din țări sărace aleg să lucreze fără forme legale, tocmai pentru a evita această restricție. Dar dacă-s prinși…

Iar o altă poveste vorbește despre traficul de persoane din Coreea de Nord spre Coreea de Sud. Practic, mafia cărăușiei de a scoate oameni din Coreea de Nord. Unul dintre personaje pentru asta s-a băgat în joc. Și asta subliniază ce găsisem și în cartea **[„Coreea de Nord. Un stat-gherilă în transformare” de Philippe Pons](https://edituracorint.ro/coreea-de-nord-un-stat-gherila-in-transformare.html?srsltid=AfmBOoqY-SKFbjjBmhwMvDZCB5GT4i6NhIoUSQ8ExQAjYL3XWa04z6Z4)**, adică faptul că în Coreea comunistă există de mult timp o economie subterană care își vede de treabă pentru suma potrivită (scoate oameni, bagă stick-uri cu produse culturale capitaliste ș.a.m.d.). La ora actuală în Coreea de Nord există o variantă a **[Irinei Margareta Nistor](https://ro.wikipedia.org/wiki/Irina_Margareta_Nistor)**.

- f. **Libertatea alegerii**

Chiar dacă în punctele de mai sus am vorbit despre „libertatea” alegerii pe care o fac participanții la joc (că singuri vor să participe), mai e un aspect al libertății care e superb ilustrat de serial: responsabilitatea contextului.

Mai exact, angajații de pe insula unde se desfășoară Jocurile. 

Sper să nu greșesc, dar parcă Jean-Paul Sartre spunea că suntem responsabili pentru acțiunile noastre chiar și atunci când nu noi alegem ce să facem. Adică ești angajat la X companie și ți se cere să nasol. Tu n-ai vrea, dar ești obligat, ai copii de crescut, întreținere de plătit. Și poate că nu apeși tu pe trăgaci, nu omori tu direct. Ori o faci, dar dacă n-o făceai tu „_o făcea altul_”, știi ce zic? În cartea **[„Dirty work: Essential jobs and the Hidden Toll of Inequality in America”, de Eyal Press](https://www.amazon.com/Dirty-Work-Essential-Inequality-America/dp/0374140189)**, avem trei exemple de oameni care ar putea și în același timp n-ar putea să refuze să facă un job cu consecințe oribile pentru ei și alții (precum pilot de dronă în armata americană). Uneori viața _te împinge _să faci rău cuiva de care, slavă zeului, nu ești prea atașat astfel încât să dormi cât-de-cât liniștit. 

Asta (mai) subliniază serialul. Detașarea inuman-lucrativă a angajaților Squid Game, furnicuțele care fac totul să meargă fără să scrâșnească. Sunt ăia cu măști. Faptul că au chipul acoperit (și numere în loc de nume) este o superbă metaforă pentru muncitorii fără identitate, cei care prestează fără discernământ și afectivitate o muncă (mai mult sau mai puțin nocivă). Asta-i clar palmă dată corporatismului, dar fără team-building și „pizza Friday”. Ori, cine știe, n-am terminat serialul de văzut. Poate până la final toți angajații sunt duși la cinema, ori petrec un weekend la munte. 

Revenind la Satre, el spunea că suntem responsabili pentru tot ce facem, atât alegerile făcute, cât și cele nefăcute, și implicit cum punem în practică ce ni se cere. Jur, Sartre era chitit să dea anxietate angajaților din companiile de tutun, alcool și pariuri.

…

**În final.**

Am lăsat ca ultimă idee un aspect care nu trebuie ignorat: cei care savurează Jocul. Bogații.

Sunt două filme care simt că pot funcționa (ori au funcționat) ca piloni pentru Squid Game: **[The Cube](https://www.imdb.com/title/tt0123755/?ref_=tttrv_ov_i)** și **[A serbian film](https://www.imdb.com/title/tt1273235/?ref_=nv_sr_srsg_0_tt_8_nm_0_in_0_q_a%2520serbian%2520)**. În „The Cube” avem niște oameni închiși într-o închisoare cubică, forțați să colaboreze, ori să se saboteze. De ce sunt acolo? Se poate specula mult pe tema asta, dar e clar că cineva s-a distrat să-i pună acolo și să le testeze limitele fizice și psihice. „A serbian film” este un film profund deranjant pentru faptul că este grotesc de explicit, dar esența este că o elită financiară e dispusă să plătească oricât pentru a-și satisface și cele mai macabre parafilii. 

Din păcate, aspectele subliniate în „Squid Game” și „A serbian film” nu sunt pur imaginative. Misha Glenny a cercetat și scris despre cum funcționează o parte ascunsă a acestei lumi („**_[McMafia: A journey through the global criminal underworld](https://en.wikipedia.org/wiki/McMafia:_A_Journey_Through_the_Global_Criminal_Underworld)_**_”_). Ar putea suna SF, exagerat, dar nu uitați de scandalul „**[Dubai Porta Potty](https://www.youtube.com/watch?v=oGDdG6OnlWQ)**”, în care influencerițe din toată lumea (inclusiv România) au fost plătite/traficate de ultra-bogați pentru petreceri sexuale la care trebuiau să facă orice. Orice. De altfel, recent am auzit o bârfă despre o influenceriță româncă pe val care e jucărie sexuală împreună cu mama ei pe la petreceri din Dubai. Una arată pe Instagram, alta ar face pentru bani. Mna, vorbește lumea… 

Nu știm dacă există viață pe alte planete, bănuim, dar cu certitudine există o elită ultra-bogată care chiar face orice cu banii. Scandaluri precum Epstein sau Diddy pot sta sursă de inspirație pentru alte Squid Game-uri și filme sârbești. 

De ce ar permite o astfel de elită să fie portretizată în seriale și alte producții culturale de masă? Bună întrebare. Cred că din narcisism. Ceva psihopatie. Le place să se vadă jucați, ironizați, imitați. Îi face să se simtă puternici, ar putea să inspire teamă, să facă plebea să se simtă mică și lipsită de putere, să le gonfleze imaginea, ori la capătul opus – să facă totul să pară o exagerare și să-i ajute să iasă din radar. 

…

**Mai sunt multe de zis, dar puteți completa la comentarii.**

---

---
title: "Dă, bă, banii!"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/da-ba-banii/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Dacă citești textul ăsta înainte sau după revelion&nbsp;semințele același gust are.&nbsp; Prin 2022 mi-a scris&nbsp;Anca Zaharia&nbsp;să mă întrebe dacă mi-ar plăcea să scriu și eu câteva gânduri în&nbsp;Revista GOLAN,&nbsp;în ritmul meu, despre ce simt eu. Nici n-am stat pe gânduri,"
last_modified: "2024-12-31T16:18:23+00:00"
categories: [De rău]
---

# Dă, bă, banii!

**Dacă citești textul ăsta înainte sau după revelion _semințele același gust are_. **

Prin 2022 mi-a scris **[Anca Zaharia](https://www.facebook.com/thezaharia)** să mă întrebe dacă mi-ar plăcea să scriu și eu câteva gânduri în **[Revista GOLAN](https://revistagolan.com/autor/george-bonea/), **în ritmul meu, despre ce simt eu. Nici n-am stat pe gânduri, m-a bucurat prea mult invitația, știind ce standarde impune proiectul, ce își propune să ajungă, și cu ce oameni mă înhait. De altfel, am știut mereu că Anca este chitită să livreze maselor un produs cultural accesibil, fără sforăituri, fără pedanterie, iar ambâțul ei mi-a dat mereu încredere. 

Când m-au întrebat câți bani vreau pe articol le-am zis că nu discutăm de bani până nu se pun ei pe picioare și nu sunt unde vor să fie. Mai bine să investească oricât ar crede că aș cere în promovarea revistei, ori dezvoltarea ei. Le cer eu bani când simt că au de unde să dea. 

Am mai procedat așa și cu alte proiecte în care am crezut și care știam că pleacă la drum cu mai multă ambiție în portofel decât bani. Altora le-am zis să mă plătească cât simt ei că e echitabil și față de restul echipei, raport muncă-prestație. N-am regretat niciodată strategia asta și n-o s-o fac nici pe viitor în astfel de situații. De la unii mai puțin, de la [_ce zeu vrei tu_] mai mult. Poate ajută pe cineva socoteala asta: _Venitul Social _crește dacă renunți la un _Beneficiu Material _care pentru _Solicitator _este mai important decât pentru _Furnizor _(tu fiind furnizorul). Plus că te pomenesc și-n acatiste.

Zilele trecute Ionuț Popșea, fondatorul revistei, **[a zis niște vorba la final de 2024, după trei ani de golăneală](https://revistagolan.com/cuvant-din-partea-fondatorului-revistei-golan/)**. Recomand să-i citiți textul, dar dacă nu vreți să săriți din ăsta în celălalt vă fac eu un rezumat într-o singură frază: _proiectele culturale mor (și) pentru că fanii/prietenii proiectelor culturale sunt fani/prieteni cu numele. _Adică nu dau bani. Nu-s marafeți, nu-i cultură. 

**Cam asta s-a întâmplat și cu alte proiecte de tipul. Și probabil o să se mai întâmple. **

Au mai fost reviste mișto care au ajuns pe butuci că n-au mai fost bani. Proiecte video. Podcasturi. Teatre. Concepte muzicale. Dacă se puteau finanța din „_vai, ce mișto!” _erau listate la bursă pentru că un „_vai, ce mișto!”_ ajungea să valoreze cât un Bitcoin. Dar eu m-am dus săptămâna trecută să plătesc întreținerea și administratora mi-a zis „_320 de lei_”, eu am zis „_cât înseamnă asta în <<vai, ce mișto>>uri?”_, iar ea a zis că „_nu se acceptă”._

Popșea zice în articol că n-are prieteni pentru că e brutal de sincer. Mă simt inspirat de abordarea lui și dacă prețul e lipsa prieteniei am de gând să-l plătesc și eu.

Adevărul e că prietenii culturii sunt de foarte multe ori (și cei mai mulți dintre ei) destul de _moi _în manifestarea sentimentelor. Sunt mai degrabă genul care nu vor să facă primul pas, s-o facă Madam Cultura. Probabil să n-o sperie, să nu pară golani, să nu lase impresia că vor s-o impresioneze financiar. 

Realitatea (mea) e că mulți dintre cei mai amorezați după ideea de cultură poziționează această poftă ca felul al IV-lea în preferințe. Primele două dish-uri sunt din alte sfere („_că oameni suntem”)_, desertul e desert, și dacă mai e loc intră și niște Cultură. Altfel, aia e.

Am auzit prea des oameni să spună „_bă, nu pot sponsoriza și X proiect pentru că sunt deja abonat la Y, Z, Q”._Dar n-a zis nimeni că e o competiție între ele, că proiectele culturale trebuie să participe într-un Hunger Game (precum ONG-urile). Când ești fiert pe cultură (mai ales declarativ) renunți la non-cultură pentru și mai multă cultură. „_De unde bani?”_. Bani se găsesc, mintea să vrea.

Vreo 7-8 ani de zile mi-am monitorizat cu aplicații și Excel-uri cheltuielile zilnice. Când te uiți la cheltuieli în ritmul ăsta îți dai repede seama de unde ai putea face rost de bani pentru acel _extra bine_ la care tânjești. 

Cât te costă o carte în plus pe lună? Vreo 3 sticle de Cola. Cât te costă un bilet la teatru? O pizza + bere în oraș. Cât te costă revista aia pe care chiar vrei să n-o lași să moară? Cât meniul ăla la Mc. Calculele par ridicole, dar când le vezi arc peste timp chiar îți dai seama că-n anii când ai intrat la Mega „_după pâine” _și ai ieșit cu bon de 70 de lei ți-ai păpat banii de cultură. Și apoi îți zici „_de unde să tai? Că am și Netflix… susțin o presă independentă… dau și la un newsletter”_. Păi nu tăia din astea, că nu ți-a zis nimeni să tai de aici. Și nici nu trebuie. Taie din obiceiul de a cumpăra mai mult decât halești. Taie de unde dă dureri de cap. Taie din compulsivitate.

Pentru mine cea mai mare revelație a fost să-mi dau seama câți bani consum pe mâncare mediocră în oraș. O grămadă de bani pe paste mediocre, burgeri jenanți, ciorbe și altele. Dar mi-am dat seama de asta și învățând să gătesc (și stricând primele rețete). Îmi e rușine de mine să mai merg în oraș să comand paste (bolognese, carbonara, de care vrei tu), când știu că acasă mi le fac de cel puțin două ori mai ieftine, de trei ori mai multe, și de cele mai multe ori cu ingrediente mult mai bune. Acum câteva luni chiar n-aveam chef să gătesc și am zis să-mi comand niște carbonara. M-am jurat cu mâna pe porția aia de 40 de lei în care plângeam de ciudă că nu-mi mai fac niciodată așa ceva (de altfel, un aspect senzațional de des întâlnit când vine vorba de mâncare comandată). Îmi lua 15 minute să-mi gătesc ceva de 40.000 de ori mai bun. Când înveți să faci ciorbă acasă aia din oraș e jaf la drumul mare.

**Aici se duc o parte din banii de cultură.**

Asta nu înseamnă că nu mai mănânc în oraș, dar când știi să mănânci știi și unde și nu-ți bați joc de papilele gustative și de bani. Cum să mănânci mici la tigaie în oraș? Nu-ți e puțin rușine de tine?

_Iubitorii _culturii spun mereu că ei deja iubesc o parte a culturii, de unde bani de alta. Se găsesc. Dacă se vrea. A găsit șoferul meu de Uber de azi 1.900 de lei să dea pe bombe și petarde, cu toate că se plângea că e amărât, și n-ai tu?

**Dar mai e un aspect (și aici simt că risc precum Popșea).**

Sunt prietenii producătorilor de cultură. Dintre ăștia foarte puțini chiar susțin ce produc prietenii lor mai creativi. Că-s muzicieni, pictori, poeți, scriitori ș.a.m.d., câți dintre ei chiar scot banul pentru prietenii lor? De ce? Să-și spună singuri, n-o fac eu pentru ei. 

Dacă Dorian Popa ar scoate un volum de două poezii, ambele despre gambele lui, ar vinde toate cele 100.000 de exemplare, la 50 de lei bucata. De ce? Pentru că fanii și prietenii acestui tip de produs cultural sunt foarte dedicați, găsesc bani, se descurcă. Se simt aproape obligați. Nu se discută: _ne place Dorian, cumpărăm tot ce produce el. Film, carte, timbre, orice!_

În același timp văd cântăreți cu mii de „_vai, ce bine sună”_ pe Youtube și nu reușesc să strângă 50 de oameni la un concert pe bilete. Văd scriitori (debutanți sau nu) cu sute de aprecieri pe social-media și nu reușesc să vândă cât să-i motiveze să mai scrie. Nu mă feresc: și pentru mine e o enigmă să văd câți oameni îmi apreciază munca gratuită (din online) și câți n-ar da un leu pe cărțile mele (de parcă-s scrise de alt George Bonea, nu aceeași minte care a scris speakerul demotivațional, textele de blog ș.a.m.d.). De ce? Să-și spună singuri, n-o fac eu pentru ei.

Dar eu sunt un caz ok, nu trăiesc din plăcerea creației, fac altceva pentru pâine și o fac îndeajuns de bine (și norocos) încât să-mi permit timpul și energia să fiu creativ pe lângă. Alții trăiesc din arta lor și aceasta nu le permite extra-job. Și dacă ești apropiat de cineva în postura asta, te bucuri de arta lui, dar nu-ți găsești un 10 lei/lună pentru el… nu-i meriți creația, și implicit să-ți facă parte din bagajul social. 

Dacă îți doresc ceva, indiferent de an, e să-ți dai seama că se poate extra-susținere pentru ce simți că aduce un plus de valoare. Absolut că se poate. (Aproape) oricine are de unde să taie. Și mai bine sponsorizezi tu arta (și jurnalismul, dacă vrei o paralelă veridică) decât s-o facă alții. Dă tu bani artistului preferat înainte s-o facă alții (pariuri, tutun etc.).

**Ai putea face un lucru bun pentru cultura din România. Pe 1 ianuarie cumpără un autor român. **

Ori fă-ți abonament la o revistă de cultură. Ori bilete la un teatru. Dacă ai putea face asta în prima zi a fiecărei luni e minunat. Dacă ai putea la trei luni e grozav. La două luni e o minune. Lunar e deja prea mult. Mai bea și tu o Cola, știi ce zic?  

Susține ce spui că îți place! Că dacă n-o faci tu se întâmplă cu siguranță una din două:

- ce-ți place dispare;

- ce-ți place e sponsorizat de altcineva și acel cineva poate dicta cum evoluează plăcerea ta. „_Nu mai ești ca la început… te-ai stricat…”. _Păi dacă nu l-ai stricat tu, cu banii tăi…

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1323"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1323/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Mic ghid de reparare a rupturii dintre români. Tu cât de departe ești dispus să mergi pentru sex? (engleză) Decorațiuni de la Cărturești Un bărbat care nu vorbește spaniolă a câștigat campionatul spaniol de Scrabble. (engleză) Unii politicieni sunt dispuși"
last_modified: "2024-12-23T07:09:05+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1323

- Mic ghid de reparare a rupturii dintre [români](https://panorama.ro/alegeri-anulate-ccr-polarizare-dezbinare/).

- Tu cât de departe ești dispus să mergi [pentru sex](https://ground.news/article/male-humpback-whale-crossed-3-oceans-for-sex-inadvertently-breaking-distance-record-for-species?emailIdentifier=offbeat&edition=Dec-12-2024&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat)? (engleză)

- **[Decorațiuni de la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/14012318)**

- Un bărbat care nu vorbește spaniolă a câștigat **[campionatul spaniol de Scrabble](https://ground.news/article/a-man-won-the-world-word-championship-in-spain-without-speaking-spanish?emailIdentifier=offbeat&edition=Dec-12-2024&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat)**. (engleză)

- [Unii politicieni](https://ground.news/article/nj-lawmaker-accused-of-pretending-to-be-bruce-springsteen-fan?emailIdentifier=offbeat&edition=Dec-12-2024&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat) sunt dispuși să mintă cu privire la muzica pe care o ascultă. (engleză)

- O poveste interesantă despre un [oncolog celebru](https://montanafreepress.org/2024/12/07/a-propublica-investigation-of-helena-montana-oncologist-tom-weiner/?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&TOTALWIRELESS-2024_12_12=&sponsored=0&position=1&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=5e8ae632-1402-4e09-ada2-c21780b9675e&url=https://montanafreepress.org/2024/12/07/a-propublica-investigation-of-helena-montana-oncologist-tom-weiner/). (engleză)

- **[Recomandări și oferte de cărți de la Libris](https://l.profitshare.ro/l/14012317)**

- Meta devine [mall online](https://panorama.ro/meta-politica-facebook-instagram/).

- [Islanda](https://www.g4media.ro/paradoxul-nordic-de-ce-tara-considerata-cea-mai-buna-din-lume-pentru-femei-se-lupta-cu-agresiunea-sexuala.html) și agresiunile împotriva femeilor.

- Cum [munceau românii](https://pressone.ro/cum-munceau-romanii-pana-in-1989) până în 1989.

- **[35% reducere la canapele](https://l.profitshare.ro/l/14012316)**

[Sursă foto](https://www.reddit.com/r/MapPorn/comments/1hki0q6/where_water_stress_will_be_highest_by_2050/#lightbox).

---

---
title: "După trei săptămâni de parenting"
url: "https://georgeisme.ro/debine/dupa-trei-saptamani-de-parenting/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Cei care citesc mai des gândurile de aici știu că acum aproximativ trei săptămâni am semnat un nou contract social. Adică mi-am dat singur dreptul de a-mi da cu părerea despre cum ar trebui crescut un copil, cum să-și crească"
last_modified: "2024-12-21T19:02:40+00:00"
categories: [De bine]
---

# După trei săptămâni de parenting

Cei care citesc mai des gândurile de aici știu că acum aproximativ trei săptămâni [**am semnat un nou contract social**](https://georgeisme.ro/debine/anexa-la-contractul-social/). Adică mi-am dat singur dreptul de a-mi da cu părerea despre cum ar trebui crescut un copil, cum să-și crească alții copiii și multe altele din registrul ăsta. Gata, oficial pot să-mi dau cu părerea despre orice, ba chiar pot răspunde la opinii incomode cu „_de ce te bagi dacă n-ai copil?”_ 

În virtutea situației politice în care ne scăldăm mă consider un potrivit candidat la prezidențiale, având răspunsul la orice problemă de politică externă: „_de ce [_orice_] dacă n-ai copil?”_

Nu știu dacă ce urmează să spun va ajuta pe cineva (eu sper să da), dar le las și ca o  recapitulare personală (și publică) a unei perioade intense și interesante. O să împart totul pe capitole (Sarcină, Naștere, După), că poate vă interesează un singur aspect și să nu pierdeți timpul.

O să scriu din perspectiva masculină, așa că nu vă așteptați să intru în aspecte pe care nu le stăpânesc (intelectual și biologic).

**Sarcina**

Dacă n-ai [**Sindromul Couvade**](https://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/sindromul-couvade_11144) (sindromul „Tăticului însărcinat” – adică ai și tu simptomele partenerei însărcinate) sunt șanse mari să ai o sarcină ușoară. Dacă ea are grețuri = tu ai grețuri = nasol. Dacă ea balonată = tu balonat = nasol din nou. Dacă ea pofte = tu pofte = foarte nasol pentru ea că trebuie să-ți caute castraveți murați la 2 noaptea.

Am rămas cu puternica impresie că este senzațional de important ca în perioada sarcinii viitoarea mamă să fie relaxată. Dacă o stresează ceva tu trebuie să faci tot posibilul să o liniștești. Sarcina este o perioadă atât de _complicată _(nu s-a inventat cuvântul care să surprindă corect ce vreau să spun) încât nimic altceva nu merită. Munca nu mai e importantă (n-a fost niciodată, fie vorba între noi), grijile pentru aspecte elementare n-ar trebui să existe (pentru absolut nimeni într-o societate modernă), problemele emoționale ajutau să fie rezolvate până atunci, dar pe cât posibil să fie finalizate într-o notă pozitivă cât mai devreme în sarcină. 

Evident că nu se pot rezolva toate pentru toată lumea, dar dacă e loc de mai bine pe vreun palier sarcina e momentul ideal să se testeze acel _mai bine_.

O femeie însărcinată n-are nevoie de scandaluri, griji, conflicte, nervi. Nici ea și nici bebelușul. Dacă mi s-ar permite să adaug ceva pe lista replicilor inadmisibil de visătoare și pacifiste, acolo unde stă la loc de cinste _„de ce nu putem să fim mai buni?”_, aș trece „_este interzis să se ducă războaie cu orice fel de armament în zone care se află la mai puțin de 15 kilometri de o femeie gravidă”. _O să las la final adresa unde să-mi fie trimis Nobelul pentru pace.

Din ce am citit și observat, confortul din timpul sarcinii se reflectă foarte mult în starea de spirit a viitorilor părinți (și apoi s-ar vedea asta și-n sănătatea copilului, că n-ai băgat hormonul stresului – cortizol – în el încă din pântec). Evident că există și sarcini complicate medical, stresante datorită acestui aspect, dar atunci e cu atât mai important să existe un mediu relaxant și încurajator. O sarcină poate să fie imposibilă pentru o personalitate fatalistă, ori cineva care trăiește în preajma unor _Coabe_. De altfel, dacă trăiești printre cobitori e bine să-i trimiți înapoi în neființă. Adică să-i bagi la sursa venirii.

Cum destul de multe aspecte țin și de teritoriul _percepției, _ajută să fie respectate și o serie de măsuri care aduc, mai degrabă, o liniște sufletească. Evident, trebuie făcut mereu un raport rațional între dorințe-soluții, dar chiar și când doleanța pare absurdă ajută să se explice _cu frumosul _că, de fapt, nu ajută. Dacă explicația nu e convingătoare, și costul cvasi-soluției nu este prea mare, știți ce aveți de făcut. 

De asemenea, cunoștințele aduc multă liniște așa că, precum am zis de câteva ori și-n newsletter, ajută teribil ca ambii viitori părinți să învețe să fie părinți dinainte să se intre în rol. Participați cu deschidere la cursuri de puericultură (cuvânt complicat care înseamnă „_metode medicale de creștere și dezvoltare armonioasă a copilului în primii ani de viață_”. Un fel de _școala vieții _pentru părinți). Și dacă e și gratuit e cu atât mai bine, nu? Cei de la [**Asociația Moașelor Independente**](https://moasele.ro/) fac o treabă foarte bună încât nu găsesc motive pentru care n-ai vrea să sacrifici două ore/săptămână, timp de câteva săptămâni, ca să înveți. Cu atât mai mult dacă ești bărbat și nu ți-a explicat nimeni niciodată cum stă treaba cu bebelușii. [**Băieții nu s-au jucat niciodată „de-a tații”**](https://georgeisme.ro/de-rau/cum-nu-ne-am-jucat-de-a-tatii-si-de-ce/) și asta se vede pe foarte multe paliere.

Am mai zis că-s moca aceste cursuri, da?

O ultimă observație legată de sarcină: mi s-ar părea de bun simț ca statul să susțină financiar (100% pentru persoanele cu venituri mici și fără capacități financiare) și să oblige mamele să facă toate analizele necesare în timpul sarcinii, cu unicul scop de a afla de potențiale probleme de sănătate din timp. Un bebeluș sănătos este un câștig pentru toată lumea. Indubitabil. Nu accept gândul că trebuie să explic de ce e important pentru toată lumea ca oameni pe care nu îi cunoaștem personal, nu ne sunt rude sau prieteni, trebuie să aibă copii sănătoși.

**Nașterea **

Aici lucrurile sunt mai antrenante. 

Aron (că așa-l cheamă pe noul vostru consătean) s-a născut la stat, la Filantropia. N-a fost alegerea lui, ci a mamei. Aceasta s-a documentat, a citit opinii pe grupuri de mămici (această _Narnia_ a parentingului), recenzii, a întrebat în stânga și-n dreapta și a ajuns la concluzia că cel mai bine este la Filantropia, la medicul X, apreciat și-n online pentru că nu bagă cezariene pe gât femeilor care vor să nască natural. 

Opțiunea privat? A existat, s-a luat în calcul, dar a pierdut în bătălia anxietăților. Pentru că o parte din această alegere înseamnă o luptă între două anxietăți: _Teama unei nașteri cu probleme la stat_ Vs. _Teama unei indiferențe negustorești la privat_.

Cele mai multe povești despre nașterile la privat s-au rezumat la o înșiruire de momente de un mercantilism profund, unde nașterea capătă un „vibe” tot mai vesticizat/civilizat cu cât decartezi mai mult, fast-foodizat de opțiunea cezarienei (prea des sugerată/prea des aleasă din anxietate), iar lista poate continua. Iar la stat se scria mult despre teama șpăgilor și a acrelii umane, aspecte despre care o să vorbesc mai jos.  

Spitalul Filantropia se bucură de multe recenzii pozitive online, fiind și renovat de curând, iar la ora la care s-a înfăptuit minunea era unul dintre cele mai bine cotate din București. Între timp am discutat și cu alți proaspăt părinți care au avut parte de experiențe similar de bune la alte maternități din oraș (îmi cer scuze pentru o eventuală perspectivă _Bucureștenocentrică, _nu cunosc realitatea maternităților din alte orașe, dar susțin cu toată inima orice inițiativă care susține renovarea acestora și accesibilizarea serviciilor medicale indiferent de venit și situație materială. Ați prins voi unde bat…). 

Cum a decurs procesul? Profesionist și cu multă căldură. Aspecte pe care le-am remarcat în raport cu toți „clienții” din spital. În primul rând nu s-a pus problema de bacșiș, ciubuceală, pentru nimeni și nimic. N-am auzit pe nimeni discutând despre asta, fie pacient, vizitator, ori angajat al spitalului. N-am văzut tranzacții palmate, discuții _altfel _pe la colțuri. Și m-am uitat atent pentru că voiam să-mi confirm stereotipurile. Cel mult s-au dat buchete de flori ca semn de mulțumire. Eram chiar montat să fac scandal dacă-mi cerea cineva ceva _extra_, dar toată lumea s-a comportat exemplar și cu multă empatie. 

Da, se pot discuta multe despre aspecte care țin de o _naștere mai altfel_ și practicile aferente (Ora de aur, prezența tatălui în sala de naștere – posibilă cu o cerere în prealabil, și ce alte doleanțe particulare ar mai putea avea unii părinți), dar în ansamblu lucrurile au mers foarte bine și fără emoții, lucru la care a contribuit enorm calitatea emoțională a celor din spital. Nu mai e nevoie să menționez că era totul curat și îngrijit. Și că totul a costat doar 700 de lei, prețul rezervei (cameră single). Se putea și fără rezervă, erau condiții la fel de bune, dar s-a optat pentru un plus de intimitate. Comparați voi cu scorurile de la privat.

Totuși, am văzut două aspecte care subliniază ceva menționat și într-un episod de [**Notițe Mintale**](https://georgebonea.substack.com/): sunt oameni care vin montați _pe negativ _când urmează să interacționează cu angajați ai statului. Soția a surprins un cuplu foarte _entitled _(cuvântul în engleză subliniază mai bine, dar am putea spune și _aroganți-îndreptățiți_?) chitiți să certe personalul spitalului pentru orice și să sublinieze cum ei sunt „_plătitori de taxe și impozite” _și_ „vă plătim salariile”, _aspecte aruncate pe nepusă masa, doar așa, nu care cumva să nu li se ofere totul. Iar la externare am fost martor la un scandal între doi bunici și angajații spitalului pentru că nu s-a dorit relaxarea unor legi, în ciuda faptului că (din nou) „_noi vă plătim salariul”. _Practic, bunicii voiau să scoată din spital un bebeluș fără actele părinților, ori vreo depeșă, nimic. Doar pentru că erau „bunicii”. Și dacă prindeai scandalul de la jumătate puteai să crezi că-s angajații răi.

**După**

Da, nu se mai doarme ca înainte. Dar merită.

Câteva observații punctuale:

- Lucrez de acasă, ceea ce înseamnă că pot să iau de pe umerii femeii treburi precum gătit, curățenie ș.a.m.d.. Cu toate astea, nu pot să nu remarc faptul că treaba mamei e epuizantă (fizic și psihic). Dacă mai avea de făcut și chestii în casă probabil o găseam noaptea mergând pe tavan, cu capul la spate, vorbind latină vulgară. Nu știu cum au reușit (și încă reușesc) femeile singure, cele care beneficiază de concediu post-natal scurt, ori alte scenarii dificile (și pe alocuri inumane). Din partea mea, extra bani și timp liber în aceste femei pentru că ecuația e simplă: mamă fericită = bebeluș fericit = societate fericită. Replica „_a făcut copil pentru ea”_, e neghiobie. Firește, nu trebuie să facă toată lumea, dar să nu-i discredităm pe cei care produc mădulare vii ale societății, viitori oameni ai muncii, vânzători de cafea de specialitate, șoferi de UBER și ce mai are nevoie omul (părinte sau non-părinte) pe lângă casă. Renunț cu lejeritate la niște investiții în infrastructură dacă din banii de autostrăzi ajutăm niște mame să fie cea mai fericită variantă a lor pentru a crește cea mai bună variantă a unui om, de care inevitabil să ne bucurăm cu toții;

- După naștere apar multe sfaturi (necerute), ceea ce amplifică anxietatea – mai ales în cazul celor care sunt la primul copil. Mulți știu cum e mai bine, ce trebuie făcut, cum se făcea „pe vremuri”. E un loc special în Iad pentru ăia care scot în evidență doar relele și hăurile lumii, reamintindu-ți constant ce greu o să fie, ce greu e, în ce lume oribilă ai adus un copil, câte boli există, ce ușor se iau. Cel mai bine și sănătos mintal e să apelați la cineva care tratează aspectele astea la intersecția dintre muncă și pasiune, documentându-se constant. O moașă poate salva nervi, zile, situații și nu știi cât de bine e până nu își face magia. Moașa face foarte multe, de la a explica tehnici de alăptare, metode de schimbat scutecul, ce se întâmplă cu corpul mamei înainte/în timpul/după naștere, ce se întâmplă cu bebelușul înainte și după naștere, cum să-l mânuiești, ce îi face bine, ce îi face rău… orice ține de perioada asta. Dar mai mult ca orice, moașa este un suport emoțional profesionist de care mama are foarte multă nevoie. Am descoperit că moașa lui Aron, **Livia** ([**Facebook**](https://www.facebook.com/livia.tobosaru) sau [**Instagram**](https://www.instagram.com/livia_tobosaru/)), a ajutat mulți alți prieteni și apropiați – Aron e la _o Livia _distanță de viitori colegi și prieteni, făcând o treabă atât de bună cu bebelușii și părinții încât mă gândesc s-o rog să-mi _moșească _și o parte din colaboratori, ăia care la peste 30 de ani au tendința să te sugă de nervi până faci ragade pe suflet. Apelați cu încredere și îmi mulțumiți după;

- Nu trebuie să asculți muzică de copii dacă vrei să adormi copilul, ori să-l ajuți să-și dezvolte creierul. Gașca Zurli & alții din registrul ăsta nu sunt o obligație pasată la maternitate. Nu semnezi un contract cu industria de Pueri-Business. Nu trebuie să-ți placă Andra Gogan și alte parafilii din registru. Am testat: copilul adoarme pe orice muzică ascultă părintele și e implicat în proces – cântă și dansează. Așa că Aron a reușit să adoarmă și pe [**The Slackers**](https://www.youtube.com/watch?v=CtkEjKUEkTI), [**Angela Similea**](https://www.youtube.com/watch?v=8yz6stc7l7g), [**Niște Băieți**](https://www.youtube.com/watch?v=g8vHbB8AlZU) sau [**Luis Gabriel**](https://www.youtube.com/watch?v=jyd81XVz1ZE). Puteți să-i dați orice vă place vouă, chit că-i punk, ska, rap, manele. O să vă dați seama din mers la ce sunete nu reacționează ok, dar clar nu trebuie să ultra-infantilizezi contextul ascultând „a ram sam sam” și alte zurlisme. Plus că muzica e plină de interjecții liniștitoare, se găsesc în toate stilurile. Aici aș mai adăuga și o teorie (nu mai știu a cui), că dacă-ți crești copilul încă din primele zile în fast-food cultural (Gașca Zurli e un exemplu), practic îl obișnuiești cu tot ce urmează după (Inna, Antonia, Velea ș.a.m.d.);

- O jucărie de lemn. 10 lei. Aceeași jucărie de lemn, dar ștanțată cu „Montessori”. 110 lei;

- A cumpăra haine de bebeluș este o mare țeapă emoțională și un hău ecologic și financiar. Ar trebui să rulăm hainele bebelușilor între noi până se dezintegrează. Folosiți cu încredere grupurile de părinți și donați fără ezitare tot ce nu mai folosiți;

- Precum găsirea unei moașe, este ideal să găsiți și un pediatru bun. Eventual unul care crede în vaccinuri și medicină, cum am găsit și noi, ceea ce vă doresc și vouă. Totuși, fiecare e liber să-și crească copilul cum vrea. Nu trebuie să ne înghesuim toți în 2024, unii pot rămâne la 1700;

- Probabil ați văzut la TV următorul mesaj: „_Hrănirea exclusivă la sân a copilului în primele șase luni este esențială pentru o viață sănătoasă_”. Alăptarea este o presiune uriașă pe toate femeile, sentimentul de _nu sunt o mamă bună pentru că nu alăptez/nu alăptez destul_ fiind ușor de instalat. Tipul ăsta de mesaj amplifică acest mesaj și cred că le face să se simtă absolut oribil pe femeile care nu pot alăpta. Înțeleg intenția din spatele mesajului (ori cred că o înțeleg), dar cred că se poate fraza mai bine;

- Nu-s fanul oricărei gadgetările care „ușurează viața” de părinte. Nu-s convins de orice „ajutor” tehnologic, iar încălzitorul de șervețele umede mi se pare… 

**Cam atât am avut de spus până acum. Vă rog să mă scuzați, un scutec trebuie schimbat.   **

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1322"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1322/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Un socio-lingvist a analizat discursurile lui Călin Georgescu. Cum se antrenează mercenarii români în Congo. 10 titluri ale anului la Libris Influencerii și politicul din România. De ce nu mai ai râsete fake la seriale. (engleză) Misoginismul și disprețul între"
last_modified: "2024-12-17T09:11:18+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1322

- Un socio-lingvist a analizat discursurile lui [Călin Georgescu](https://romania.europalibera.org/a/interviu-lingvist-academia-romana/33229187.html).

- Cum se antrenează mercenarii români în [Congo](https://pressone.ro/investigatie-pressone-in-congo-la-compania-militara-privata-condusa-de-horatiu-potra-sute-de-romeos-recrutati-de-potra-din-armata-romana-fortele-speciale-si-jandarmerie).

- **[10 titluri ale anului la Libris](https://l.profitshare.ro/l/13996405)**

- Influencerii și politicul din [România](https://panorama.ro/influenceri-alegeri-2024-campanie-electorala/).

- De ce nu mai ai [râsete fake](https://getpocket.com/explore/item/the-most-hated-sound-on-television?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&BOOKBUB-2024_12_07=&sponsored=0&position=3&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=fd90de93-3fc8-45ed-b602-7bead058707e&url=https://getpocket.com/explore/item/the-most-hated-sound-on-television) la seriale. (engleză)

- Misoginismul și disprețul între [femei](https://www.paginadepsihologie.ro/misoginismul-si-dispretul-intre-femei/).

- **[Calendar de Advent de la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/13996406)**

- La ce ajută [design-ul](https://www.terrain.com/design-literacy?utm_source=tldrfounders&utm_medium=email) în era AI-ului. (engleză)

- Un nou mod de a [cartografia creierul](https://www.bloomberg.com/news/articles/2024-12-03/ex-google-ceo-wants-to-learn-about-brains-by-infecting-them?accessToken=eyJhbGciOiJIUzI1NiIsInR5cCI6IkpXVCJ9.eyJzb3VyY2UiOiJTdWJzY3JpYmVyR2lmdGVkQXJ0aWNsZSIsImlhdCI6MTczMzI3NDQyMCwiZXhwIjoxNzMzODc5MjIwLCJhcnRpY2xlSWQiOiJTTlgyT0hEV1gyUFMwMCIsImJjb25uZWN0SWQiOiJFQTExNDNDNTM4NEE0RUY5QTg5RjJEN0IxMTg2MzcwOSJ9.XclCF7p5Q3V6lNZzAv9lKd-85qBPn2wQHAJbd9rU0Jc&utm_source=tldrnewsletter&utm_medium=email): infectarea cu un virus. (engleză)

- Oamenii tot mai nemulțumiți de [job-urile lor](https://www.wsj.com/lifestyle/careers/job-satisfaction-low-gallup-data-detachment-17bc183c?st=4S82Z4&reflink=desktopwebshare_permalink&utm_source=tldrnewsletter&utm_medium=email). (engleză)

- **[Jocuri și jucării la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/13996407)**

[Sursă foto](https://www.reddit.com/r/MapPorn/comments/1hfyv9m/turks_and_kurds_in_turkey/#lightbox).

---

---
title: "Singura soluție: casă"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/singura-solutie-casa/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Anotimpul cadourilor înseamnă și anotimpul când suntem cei mai atenți la semenii noștri. Se pogoară asupra noastră o preocupare aproape misionară față de cei care n-au. Probabil unde ne virusează atitudinea de mironosițe a televiziunilor și companiilor care de Crăciun"
last_modified: "2024-12-15T15:06:31+00:00"
categories: [De bine, De rău]
---

# Singura soluție: casă

Anotimpul cadourilor înseamnă și anotimpul când suntem cei mai atenți la semenii noștri. Se pogoară asupra noastră o preocupare aproape misionară față de cei care n-au. Probabil unde ne virusează atitudinea de mironosițe a televiziunilor și companiilor care de Crăciun ne îndeamnă „să fim mai buni cu ceilalți”, după ce în restul anului ne-au tot spus „să fim mai buni DECÂT ceilalți”.

**Mă rog.**

În interval de câteva ore am văzut două lucruri care mi-au atras atenție și pentru care n-am simțit că s-a livrat destul pe SINGURA soluție de bun simț, funcțională.

**[Ovidiu Neacșu](https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=pfbid02Ge92ajW9LqMiLqnABeLnZV5MU61DTZ4CcMvtnRWCvTt74t8Gv5HUmMiyGGzGyGDxl&id=805738227)** a postat pe Facebook:

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/Screenshot-2024-12-15-at-15.43.49-1024x729.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/Screenshot-2024-12-15-at-15.43.49.png)

Dar cu câteva ore mai devreme, pe **[o pagină cu statut incert](https://www.facebook.com/Bukurestiul/posts/pfbid033oKpPKK2RxChAzPdTxBfVPb1QZbrpWWPbrRaEKQj2NaqJ3jv2Lwu5tt1ea5q9x9Dl)** din punct de vedere al perspectivei (umor? Observație socială?), s-a postat următoarea fotografie:

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/Screenshot-2024-12-15-at-15.44.52-1-1024x1017.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/Screenshot-2024-12-15-at-15.44.52-1.png)

Cred că am mai spus asta și cu altă ocazie: singura soluție pentru oamenii care n-au locuință este să li se dea o locuință. Să împărțim haine, să le dăm pe rând sufertașe de mâncare, în timp ce îi privim cum dorm pe cartoane, prin ganguri, clădiri abandonate, nu este și nu o să fie niciodată o soluție. Este chiar descrierea corectă din dicționar pentru „frecție la picior de lemn”. 

A nu îi da unei persoane fără locuință o locuință, considerând că-l ajuți _altfel_, e ca și cum unui bolnav nu îi dai tratament, ci un smartphone, ori celor cu locuințe măturate de inundații le dai un abonament pe un an la Netflix. Ce te doare? Lipsa de casă. Poftim o casă!

**Handicapul este că oamenii fără locuință nu aduc voturi. **

D-aia politicienii nu vorbesc despre ei. De când mă uit la scena politică românească n-am auzit niciodată un politician să spună „_și pentru oamenii fără casă o să facem case”. _Politic e mai convenabil să-i ștampilezi pe toți aceștia ca fiind niște eșuați sociali, oameni care nu merită mai mult decât milă și pomană pentru că sigur au ajuns fără o locuință fiind alcoolici/drogați/„nenorociți” la modul general. E mult mai convenabil electoral să-i demonizezi, să-i transformi într-un inamic public și să promiți vulgului că-i scapi de „periculoșii boschetari”, scăparea asta producându-se aproape genocidar. Cum scapi de săraci fără să-i ajuți să nu mai fie săraci? Îi sărăcești până îi distrugi. Simplu. E mai ieftin să-i omori după ce ai construit că-s periculoși, decât să le construiești case și să îi faci cetățeni activi. Așa gândesc statele eșuate.

Și poporul reacționează foarte bine la această poziționare politică, de unde excitarea atâtora cu privire la interfoanele, gardurile, barierele, paznici de bloc, toate aceste forme care ne salvează de nemernicii „boschetari” care dorm în scări de bloc. Incriminarea cerșetoriei și (prea des) mediatizarea unor povești flamboaiante despre cerșetori care dorm în hoteluri de 5 stele pe banii naivilor cimentează și mai mult percepția că sărăcia profundă are doar două explicații: 1. Minciună manipulatoare; 2. Lene profundă.

**Ce mi-ar plăcea să înțeleagă toată lumea este că toată lumea are de câștigat dacă niște oameni nu dorm pe stradă.**

Pentru că s-a înțeles idiotic ideea de competitivitate socială, pentru prea mulți e un semn de victorie personală dacă au chiar și cu puțin mai mult față de unul care n-are nimic. Probabil că aici a avut un rol important și faptul că munca a ajuns să fie glorificată până la prostie (și autodistrugere), **[joboholicii fiind (poate) cel mai mare rău pentru mentalul colectiv](https://georgeisme.ro/de-rau/joboholicii-au-stricat-munca/)**. Să muncești până ești una cu munca, până te definește munca, până vezi doar muncă și să-i discreditezi pe alții în raport cu munca pe care o fac/n-o fac. Cred că cea mai șmecheră explicație pentru atitudinea asta a reușit s-o dea **[Zygmunt Bauman](https://en.wikipedia.org/wiki/Zygmunt_Bauman)**, care în lucrarea „**_[Work, consumerism and the new poor](https://en.wikipedia.org/wiki/Zygmunt_Bauman)_**_” _explica foarte frumos și logic faptul că ce ne deranjează la săracii care nu muncesc este că nu produc, deci nu consumă, deci sunt total inutili în acest sistem care are ca scop doar circulaba producție-consum (eventual în exces ambele). Să trăiești la minim înseamnă că încurci. Și ăștia care trăiesc la maxim sunt dresați/încurajați să te urască, să te pună la colț, că uite ei cum mor pe altarul muncii strângând pentru următorul televizor, în timp ce tu nici nu mori pentru muncă, dar nici nu trăiești pentru consumerism. 

**Pur și simplu suntem montați să-l urâm pe Diogene.**

Aproape că nu-mi vine să cred faptul că ar trebui să explic de ce e important ca oamenii să se aibă în grijă, mai ales de la o vârstă fragedă. Adică, e nevoie să explic de ce copiii instituționalizați nu trebuie să ajungă pe străzi la 18 ani? E așa imposibil de imaginat câștigul social pe care l-am putea avea cu toții dacă miile de copii, a căror viață oricum începe pe modul Hard, n-ar ajunge să trăiască în 2024 ca la 1024? În „**_[Copiii lui Irod](https://humanitas.ro/humanitas/carte/copiii-lui-irod)_**” de Vlad Alexandrescu putem vedea negru pe alb care este realitatea matematică a acestei ignoranțe și cum ea, sub o formă sau alta, ne mușcă după ani. Pare că românilor le place să vorbească de _orfelinatele lui Ceaușescu_ doar când mai câștigă capital emoțional că a fost greu în comunism. Dar de orfelinatele post-Ceaușescu… _„nu știu boss, la toți ne greu”. _ 

Multe lucruri pot demonstra că România e un stat eșuat, dar aș pune în Top 3 incapacitatea celor mai mulți de a-și evalua corect situația în raport cu ceilalți. Mi se pare inadmisibil și vulgar să aud oameni care au toaletă în casă, mâncare în frigider și televizor că spun „_nu știu, și eu sunt sărac”, _când aud de încurajări cu privire la ajutarea celor care n-au nici măcar o priză în care să-și bage nimicul. Știu oameni care au mai mult decât e nevoie să trăiești confortabil și când aud că statul ar vrea să le dea cât de puțin unor amărâți ajung să spună „_de ce? Mie mi-a dat cineva vreodată ceva?”. _Că-s animale, cinice, sânge rece, abrutizați de o luptă perpetuă după bunuri, statut, ultimul smartphone, cel mai cald covrig. D-aia e greu să pui taxare progresivă, că toți middle-classerii se imaginează bogați (deci nu vor să fie taxați mai mult _când vor avea_), dar în același timp sunt și săraci când le convine. Oricum o dai nu-i bine. Să stea între ei la Residence și când or urca săracii gardurile de foame să-și pună pază armată. Orice, dar să nu ajute.

**Păi și cine să facă aceste case?**

Bună întrebare. Păi n-are cine. Că politicul am stabilit deja că n-are nimic de câștigat din asta. Într-o țară cu +80% creștini cu frică de Dumnezeu nu-ți spune nimeni „bravo” dacă ai băgat în case niște degerați. Că nu-i pasă nimănui (și am mai spus și cu alte ocazii, după ce l-am citit pe Alexandru Racu – „**_[Apostolatul antisocial](https://edituratact.ro/colectii/colectia-de-strada/apostolatul-antisocial-teologie-si-neoliberalism-in-romania-postcomunista/)_**_”, _Iisus a fost transformat dintr-un stângist hippy într-un patron spiritual al celor care performează în capitalism). Bisericile nu-s pline de credincioși preocupați de _aproape_, ci doar cât să fie scorul divin bun. O dovadă minoră: pomenile pentru morți se dau între rude și prieteni, nicidecum la săracii din comunitate (cum ar trebui). 

Statul n-are cum să ridice case pentru săraci pentru că brusc toți ar spune că-s săraci, chiar și ăia care au deja casă, mașină, slow-cooker ș.a.m.d.. „_Păi ce, mie mi-a dat statul ceva?”_ Englezul spune bine: _it__’s not a competition_. Or is it?

**Privatul? Să fim serioși. **

Păi și atunci? Atunci nimic. Oamenii care la dorm pe străzi când afară nu ți-ai scoate nici câinele de rasă scandinavă sunt blestemați să rămână înfrânții sistemului în care trăim. Să spună „mersi” că primesc atenție de Paște și Crăciun. 

Și ca puroiul uman să fie clar pentru toată lumea, vă las câteva reacții la postarea de mai sus, cea cu omul care dormea în tramvai. Cum să nu se strângă pielea pe tine când ai un interior atât de infect:

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/Screenshot-2024-12-15-at-16.52.55.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/Screenshot-2024-12-15-at-16.52.55.png)

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/Screenshot-2024-12-15-at-16.52.27-1024x172.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/Screenshot-2024-12-15-at-16.52.27.png)

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/Screenshot-2024-12-15-at-16.51.44-1024x152.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/Screenshot-2024-12-15-at-16.51.44.png)

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/Screenshot-2024-12-15-at-16.51.29-1024x104.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/Screenshot-2024-12-15-at-16.51.29.png)

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/Screenshot-2024-12-15-at-16.51.22-1024x129.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/Screenshot-2024-12-15-at-16.51.22.png)

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/Screenshot-2024-12-15-at-16.51.10-1024x141.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/Screenshot-2024-12-15-at-16.51.10.png)

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/Screenshot-2024-12-15-at-16.50.55-1024x370.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/Screenshot-2024-12-15-at-16.50.55.png)

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/Screenshot-2024-12-15-at-16.50.19.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/Screenshot-2024-12-15-at-16.50.19.png)

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1321"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1321/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "De ce au votat românii din diasporă cu Georgescu? Ce este PSDU? Reduceri la eMag Un nou challenge cu victime pe TikTok. Rezultatele unei anchete despre Covid. (engleză) Care PSD a câștigat alegerile? Târgul cadourilor de Crăciun de la Libris"
last_modified: "2024-12-10T08:13:29+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1321

- De ce au votat românii din diasporă cu [Georgescu?](https://pressone.ro/reportaj-din-tarile-de-jos-de-ce-au-votat-romanii-din-diaspora-cu-calin-georgescu-vrem-acasa-ce-ne-au-facut-noua-rusia-si-putin)

- Ce este [PSDU?](https://pressone.ro/exclusiv-psd-unit-clona-care-a-luat-voturi-de-la-psd-emanatia-unui-duhovnic-legaturi-intre-psdu-si-propaganda-extremista)

- **[Reduceri la eMag](https://l.profitshare.ro/l/13974297)**

- Un nou challenge cu victime pe [TikTok](https://romania.europalibera.org/a/zeci-de-copii-au-ajuns-la-spital-in-bucuresti-din-cauza-provocarii-superman-de-pe-tiktok/33224928.html).

- Rezultatele unei anchete despre [Covid](https://ground.news/article/05c4fe39-17e6-4b2d-8b5a-63a5046452b8?emailIdentifier=blindspotReport&edition=Dec-04-2024&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=blindspot&utm_campaign=Dec03). (engleză)

- Care [PSD](https://cursdeguvernare.ro/cristian-grosu-situatia-e-mult-mai-grava-care-dintre-psd-uri-a-castigat-alegerile-si-de-unde-se-poate-naste-guvernul.html) a câștigat alegerile?

- **[Târgul cadourilor de Crăciun de la Libris](https://l.profitshare.ro/l/13974298)**

- Jurnaliști amenințați de colaboratorii lui [Călin Georgescu](https://snoop.ro/sefii-unei-organizatii-care-il-sprijina-pe-calin-georgescu-ameninta-avem-tot-despre-voi/).

- Ce prostii se mai întâmplă la [Academia Română](https://www.g4media.ro/academia-romana-l-a-premiat-pe-alex-mihai-stoenescu-turnator-la-securitate-cu-decizie-definitiva-in-justitie-stoenescu-e-un-controversat-istoric-amator-acuzat-de-michael-shafir-ca-a-aparat-miscarea.html).

- „Nu”, un cuvânt urât în [parenting](https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2024/dec/07/mummy-would-prefer-you-not-to-do-that-how-no-became-a-dirty-word-in-parenting?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2024_12_09=&sponsored=0&position=6&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=5c7959f8-5cbb-4126-b6c7-78af6e457ac8&url=https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2024/dec/07/mummy-would-prefer-you-not-to-do-that-how-no-became-a-dirty-word-in-parenting). (engleză)

- **[Calendar advent de la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/13974299)**

[Sursă foto](https://www.reddit.com/r/MapPorn/comments/1has7tj/states_of_usa_with_the_death_penalty/#lightbox).

---

---
title: "Cuiburi, duble măsuri și ce facem până la (următoarele) alegeri"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/cuiburi-duble-masuri-si-ce-facem-pana-la-urmatoarele-alegeri/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Am început să scriu la textul ăsta vineri dimineață, 6 decembrie 2024. Pe vremea aia știam că avem alegeri duminică (și simțeam că sigur le va câștiga Georgescu). Cuburi La ora la care m-am apucat de textul ăsta nu se"
last_modified: "2024-12-08T13:19:14+00:00"
categories: [De rău]
---

# Cuiburi, duble măsuri și ce facem până la (următoarele) alegeri

_Am început să scriu la textul ăsta vineri dimineață, 6 decembrie 2024. Pe vremea aia știam că avem alegeri duminică (și simțeam că sigur le va câștiga Georgescu). _

- **Cuburi**

La ora la care m-am apucat de textul ăsta nu se știe nimic concludent despre rezultatul alegerilor de duminică, 8 decembrie. Cert este că panica a cuprins pe toată lumea. Există chiar și un _fatigue _electoral, o oboseală pe care o resimt din ce în ce mai mulți, copleșiți de tensiunea momentului. 

Spun cele ce urmează pentru că am profunda senzație că ar putea ajuta oamenii să înțeleagă (mai aplicat) cum se manifestă o parte a mișcărilor neolegionare, de ce sunt prolifice, dar mai ales de ce sunt acestea atât de greu de depistat și destructurat. Toate aceste observații au la bază inclusiv discuții cu persoane care s-au confruntat cu extremiști, cât și experiențe personale, unele încă din adolescență, făcând parte ideologic-muzical din tabăra inamicilor celor de extremă dreapta. Exact, turbo-folk.  

Îmi imaginez că pentru o parte a cititorilor textul ăsta poate avea un iz beletristic, aventuri adolescentine, „Împăratul muștelor” adaptat la (preponderent) cluburi de rockeri și punkiști. Dar este o micro-realitate underground care e folosită strategic exact când trebuie, cum trebuie. Plus că recrutarea se face de la o vârstă fragedă, când frustrările sunt teren fertil pentru viziuni extreme.

Așa cum au semnalizat și numeroși protestatari de la manifestările anti-Georgescu, prin mulțime au fost constant prezenți reprezentanți ai grupurilor neolegionare. Oamenii au fost recunoscuți de cei care le știu conturile de social-media și le cunosc orientările extremiste (sunt oameni undercover pe grupurile naziste de pe Telegram). Legionarii se înfiltrează pe la proteste din varii motive (să fileze ca mai apoi să amenințe și intimideze, să vadă care-i „vibe”-ul, să stârnească ș.a.m.d.). Nu vin cu simbolurile lor la vedere, se dau ca parte din mulțime (ghinion dacă sunt recunoscuți). 

Complicăciunea situației constă în faptul că, în plus față de explicațiile intelectuale vizavi de neolegionarism și materialele de presă care îl arată pe Călin Georgescu alături de lideri neolegionari, printre noi sunt „soldații”. Înfricoșător este faptul că acești soldați sunt de multe ori imposibil de reperat. Unii dintre ei își mai fac tatuaje la vedere pe care un (mai mult sau mai puțin) cunoscător le poate recunoaște, dar de cele mai multe ori ostașii de frunte ai acestei ideologii se integrează/camuflează perfect în societate și își păstrează manifestările extremiste doar pentru grupurile intime, ori la ocazii cu adevărat speciale (**[cum am înțeles că se pregăteau să facă](https://hotnews.ro/horatiu-potra-si-apropiatii-sai-opriti-in-trafic-pistoale-si-arme-albe-gasite-in-masini-1856752)**). Mai sunt câteva subtilități de fashion după care poți să-i mai recunoști, dar nu toți respectă _eticheta vestimentară_. 

Neolegionari poți avea și la muncă, în grupul de apropiați cu care joci fotbal, ori să fie adolescentul ăla mai taciturn din familie. Poate să fie barmanul din pub-ul preferat, vecinul de pe palier, cineva de la sală, părintele copilului cu care se joacă al tău. Nu sunt o sectă cu circuit închis, nu stau doar între ei, nu au propriul tramvai McDonald’s în care își serbează aniversările, ba chiar poți avea surpriza să ai pasiuni în comun cu unul sau mai mulți: mâncați shaorma din același loc, apreciați aceleași filme Marvel, țineți cu aceeași echipă de fotbal. 

Tot din experiență (și documentare) știu că aceste grupuri (indiferent de mărime) au o fascinație practică pentru tot ce ține de armată. Le place acest tip de organizare, gândesc totul în pseudo/cvasi-strategii militare, au eroi militari (cum altfel?). Având acest _mindset_ le este foarte ușor să acționeze și s-o facă mult mai organizat decât ceilalți. De exemplu, fiind o caracatiță cazonă nu are nici măcar o problemă în a afla informații foarte private despre orice detractor. Pe grupurile lor private (de pe Telegram și nu numai) fac o treabă incredibilă în a-și da informații private despre cei pe care vor să îi hăituiască și vâneze. A face rost de datele private ale jurnaliștilor incomozi e probabil o treabă de 2 minute. Buletinul cred că e cel mai ușor pas, ca să vă dați seama ce _prezenți _sunt, dar cu ajutorul social-media pot afla mult mai multe detalii (loc de muncă, rude, pasiuni). Fac o splendidă treabă de detectivi pentru că sunt dedicați, pasionați, implicați și cam în toate structurile. Și nu uită. Dar mai grav este că pot avea _oameni _peste tot. Un polițist, un pompier, un politician cu acces la date și relații. Poate să fie chiar „colega” de la HR, din firmă. Poate e chiar ea, că în pauza de masă își ieșise din pepeni când s-a ajuns la o discuție despre „ciori”, „poponari” și „jidani”. Mai știi?

Aceste grupuri, sparte în brigăzi ca un fel de MLM al urii, se manifestă deja de ani buni în tot felul de momente. Și au fost tolerați de fiecare dată. Sunt întregi aspecte sociale care au fost luate cu japca de ei (vă las să vă gândiți care). Și nimeni, niciodată, n-a spus „_bă, e cam grav ce transmit oamenii ăștia de pe lateral, nu?”_ Nimeni, nimic.

**Cuiburile_ _și-au văzut liniștite de treabă. **

Cei mai mulți dintre ăia din anii 2000 s-au „pensionat” din manifestările evidente, au trecut la neolegionarism pasiv, ocupați cu munca, familia, ratele. Dar sunt rezerviști fără doar și poate. Cu toate astea, pentru că societatea nu s-a vindecat niciodată și nu a învățat despre relele acestui flagel a produs constant noi și noi ostași. Dacă tabăra adversă s-a domolit în cuget și simțiri (mai mult sau mai puțin), extrema dreaptă a stat la relanti, așteptând constant să zvâcnească, să-i apară liderul, să le fie cerut ajutorul pentru curățarea țării. N-au stat degeaba, au făcut tabere milităroase (de „masculinitate”), și-au mai repetat coregrafiile în marșuri pentru normalitate, ori comemorări pe la morminte de ei știute (și iubite). Unde mai pui că s-a pompat mereu în narativul lor. Sfinții închisorilor (despre a căror percepție **[vorbeam aici](https://georgeisme.ro/de-rau/tranzitia-s-a-terminat/)**), literatură multă și accesibilă, conferințe, Dan Purici ș.a.m.d.. Biserica Ortodoxă are o relație foarte interesantă cu ei și se dezice public doar când își amintește că e o companie serioasă și nu face bine la PR. Dar altfel, grosolan de multă preoțime poartă cămașă verde sub sutană.

Practic, în 35 de ani ai putut să îți manifești legionarismul cu destul de multă lejeritate, ai putut să-l cultivi, să-l dai mai departe, doar să nu fie cămașa prea verde. Prăzulie e ok. Au ajutat enorm și partidele clasice, corupte sau inepte, plus societatea civilă, ignorantă sau plictisită.

Știu că pare o joacă de copii (referința la „Împăratul muștelor” mi se pare totuși foarte corectă), dar vă aduc la cunoștință că în eventualitatea în care se sparge buba ei sunt infanteria, au _arme_ ușoare, se mișcă organizat și fac prima curățare. Ei sunt _chemați _să destabilizeze protestele pașnice, să se bată cu jandarmii (și să decredibilizeze o cauză non-violentă). Iar când lucrurile devin clare și au legitimitate politică se comportă în consecință, devin un fel de _Armată_ _Comunitară_. Trebuie doar să le dai puțină putere și vor pune în practică cele mai sinistre aspecte ale **[experimentului Stanford](https://ro.wikipedia.org/wiki/Experimentul_Stanford)**. Puțină putere însemna să câștige Georgescu alegerile.

Aș vrea să fiu eu _doar mai pesimist_, și să văd partea goală a paharului dintr-o lipsă de imaginație, dar istoria ne-a demonstrat de mai multe ori că dacă învinge o astfel de extremă o să-i apară gonacii și începe vânătoare. 

_Aici m-am oprit vineri dimineață._

_Am continuat sâmbătă seară, 7 decembrie._

_Deja știm, alegerile au fost anulate, se vor relua în 2025. _

_Continui de unde am rămas._

De asta cred că decizia CCR-ului, poate nefericit aplicată, este utilă. Sunt sigur că Georgescu câștiga alegerile (doar Lasconi cred că nu voia să accepte realitatea, de unde și **[reacția absolut jenantă de a trimite o scrisoare către Donald Trump](https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/elena-lasconi-i-a-scris-lui-trump-sunteti-un-adevarat-lider-al-poporului-exact-ca-mine-ce-spune-despre-mesajul-lui-trump-jr-3038031)**, lucru care cred că o scoate total din orice calcul electoral viitor și mă face să mă gândesc la faptul că, așa cum am văzut în **[documentarul Recorder](https://www.youtube.com/watch?v=6IvqG1hHDxs)**, dacă Ciolacu a pompat încredere în Viorica Dăncilă ca aceasta s-o dea de gard și să piardă partidul, cred că și-n Lasconi pompează cineva din USR ca s-o facă să-și dea singură la temelie și să piardă pe mâna și ridicolul ei).

Eventuala victorie a lui Georgescu alimenta încrederea unor brigăzi care știu oricum ce vor și sunt pregătiți să implementeze.

Din (ne)fericire, cei mai mulți astfel de soldați sunt tineri. Sunt victimele unor contexte și au fost racolați într-o ideologie care le dă o explicație foarte simplă pentru toate problemele pe care le au: cu banii, munca, societatea, emoțiile. Pentru că lumea e complexă și nimeni nu le-a explicat asta, ba chiar nimeni nu le-a spus că uneori nu există un singur răspuns corect la o problemă. Au fost abandonați celor care știu tot și înțeleg „cum merg lucrurile”.

**Vindecarea este, din păcate, chiar mai grea decât depistarea celor care își ascund aceste viziuni. **

Ca să vindeci o țară de neolegionarism trebuie ca poporul să nu lase loc de interpretări și duble măsuri. Extremiștii de dreapta se hrănesc cu asta, simt slăbiciunea unui argument și ajung să spună că dacă tu ai putut face o excepție cu privire la ce urăști ei de ce n-ar putea? Mai ales una „consolidată” pe explicații _atât de clare_. Motiv pentru care e important ca toată lumea să înțeleagă că dacă ajungi să ai o ură în comun cu ei, că nu-ți plac ție ceva/cineva, le dai apă la moară. Așa că ai grijă cu și de ce urăști o categorie, s-ar putea să te îmbrățișeze un grup cu care în mod normal n-ai sta.

Deja **[au avut loc percheziții și anchete](https://romania.europalibera.org/a/perchezitii-pentru-instigare-la-violente-detinere-ilegala-de-arme-si-comemorarea-liderului-legionar-corneliu-zelea-codreanu/33230170.html)** pe la casele celor care și-au omagiat recent idolii legionari. Dar șapte dosare, șapte uși la care a bătut Poliția e prea puțin. Sunt mii, doar că cei mai mulți sunt mai atenți cu imaginea lor. Dar să fim serioși, dacă se vrea se află cine sunt. Se vrea? Și ce e fiecare dintre noi dispus să facă când descoperă în cercul de apropiați astfel de oameni? Cred că suntem cu toții la cel mult trei strângeri de mână de cineva cu viziuni de extremă dreapta, și la cinci saluturi de un fan al lui Zelea.

Care e cea mai inteligentă metodă de abordare și implicit de vindecare? Nu știu și pare ceva greu de rezolvat într-un timp scurt. Nici Germania nu s-a denazificat instant. Ori în totalitate. Și vorba aia… sunt nemți…

2. **POT videochat?**

Pentru că discutam mai sus de _dublă măsură_, am asistat dezamăgit la o caterincă online destul de slabă cu privire la știrea (fake sau ba, nu știu până în momentul ăsta și nici nu mai contează – deja unii au reținut aspectul ăsta și nu-l mai poți schimba ușor) că o senatoare POT a făcut/face videochat. 

Bula mea, aia care cu 3 secunde înainte îl înfiera pe Georgescu pentru opinii misogine, și care a dat constant semne că femeia trebuie respectată _indiferent,_ n-a avut prea mari probleme în a râde de o femeie care a făcut videochat. 

Probabil unde narativul bulei a avut câștig de cauză („_haha, uite ipocrizia creștină!_”), dar tot n-a fost cea mai deșteaptă strategie de grup, arătând că nu le convine nimic („_nu sunteți voi ăia care spuneți că femeia poate să facă ce vrea cu corpul ei?! Tot voi o beșteliți acum?!”)_. 

A fost exact acea dublă măsură care îi ajută pe ceilalți să-și scuze motivațiile. Unde mai pui că, foarte interesant, în bula hardcore a votanților POT un trecut de videochat este scuzat întotdeauna de actele prezentului. „_A făcut ce a făcut, dar s-a mântuit și acum e de partea noastră”. _Oana Lovin, cunoscută și ca „Protestatara cu Sparanghel”, o altă conservatoare cu job în industria erotică, a fost scuzată de propria bulă pentru că „s-a pocăit”. Se găsesc mereu metode prin care să ierți pe cineva care e de partea ta.  

Păcat că Lasconi a ratat momentul unei ieșiri _a la Ghandi _și să arate suport feminin (și feminist) pentru o soră care a făcut/face ce a vrut cu corpul ei. Putea să fie un gest smart-frumos de la o bulă care e cu feminismul și drepturile femeilor în gură pentru o bulă care e taxată pentru orice nu e progresist-feminin. 

Și când _n-are sens _o argumentație precum cea de mai sus faceți un exercițiu de imaginație: mai era atâta bășcălie în bula bună dacă de trecut videochat era bănuită o senatoare USR? Cred că se putea problema altfel.

Trist când se ratează oportunități bune de _marketing social_, astea fiind atât de utile pentru a deschide ușile unor altfel de subiecte, teme care într-un final erodează exact problema aia mare și găunoasă. Dar dacă ne plac glumele cu videochatistele (altora)…

**3. Umorul**

Umorul, din păcate, a contribuit uriaș la ruptura din prezent. Asta nu înseamnă că n-ar trebui să se facă glume despre orice, ci doar că există repercusiuni pentru anumite glume, mai ales când nu le interpretăm la fel. 

Dacă s-a râs în cor de știrbii proști (de la țară), care votează „_prost, că așa sunt ei_”, uite că știrbii au făcut dinți. Mai hardcore e că știrbii nici măcar nu mai votează cu PSD. Și hai să le explici tu acum, în pauzele de quinoa latte, că nu râdeai de ei că-s știrbi, ba chiar ești și fiert să-i ajuți să-și pună dinți până la alegerile următoare (asta în timp ce bula suveranistă plimbă de luni de zile caravane medicale prin ruralul beștelit de corpo). Lecție pentru viitoarele partide mici: nu faceți ca USR. Nu demonizați categorii care nu gândesc ca voi. Nu stați închiși în bule (urbane), nu vă gândiți doar la suferințele voastre. Ca ruralului să-i pese de problemele fluturate de partidele mici trebuie să-i aduci în secolul 21.  Înainte să le ceri tuturor să arate suport pentru drepturile comunității queer ar ajuta să existe șanse egale la cafea de specialitate. Nu?

Revenind la glume.

Dacă s-a râs la toate cioacele lui **[Bendeac despre Naomy](https://iscoada.com/eseu/roaba-lui-dumnezeu-naomy-moldovan-cum-se-ingroapa-o-icoana-trans/)** (și implicit comunitatea din care făcea parte) a contribuit și asta la demonizarea și exagerarea unui întreg grup, transformat la ocazii în sac de box (real și virtual). Mi se părea de bun simț să-i plătească Bendeac înmormântarea, că o parte consistentă din venituri le-a făcut _impersonând _o imagine distorsionată a unei cântărețe care se întâmplă că era trans. Așa cum se întâmplă ca mulți alți artiști să nu fie în privat ce vrea fiecare ascultător. Asta e realitatea, Freddie Mercury sau Elton John nu călcau în taberele de masculinitate ale lui Cezar Ionașcu. 

Umorul ca armă e un subiect amplu la care o să revin cu altă ocazie.

4. **Soluții?**

Înțeleg perfect teama celor care spun că decizia CCR îi va înfierbânta pe extremiști, că la următoarele alegeri se vor mobiliza mai bine, mai înrăiți. Nu știm. Au mai fost ocazii când să iasă toți la vot și n-au făcut asta. Referendumul pentru familia tradițională n-a reușit să-i miște pe îndeajuns de mulți și nici când vine vorba de votanții AUR-SOS-POT nu cred că sunt toți, 100%, în acord cu filozofiile liderilor. Nu știu procente, dar câțiva% tot au votat cu suveraniștii pentru că s-au aliniat analfabetismele istorice cu frustrările. Cred că e și multă confuzie și sinceră dorință de răzbunare pe partidele clasice, _indiferent _cu cine. Dar dacă le arăți ce înseamnă acel _indiferent _e posibil să regândească. Niște timp e. Postase cineva pe Facebook (nu mai știu cine) că ar ajuta enorm niște panouri stradale cu fotografii explicite din anii „de glorie” ai legionarilor. Cu atât mai mult să clarifice niște aspecte pentru etnicii romi care susțin suveraniști. 

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/468840155_8883199611703467_1140466682638585021_n-1024x771.jpg)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/468840155_8883199611703467_1140466682638585021_n.jpg)

Din păcate, aceleași partide clasice nu-mi lasă impresia că au înțeles durerea votanților anti-sistem. Pentru următoarele alegeri se continuă tot cu fețe care nu au ascultat niciodată și nici nu ascultă de doleanțele păturii frustrate și sărace. Cum spunea și antropologul **[Jason Hickel](https://x.com/jasonhickel)** într-un tweet, liberalismul își continuă misiunea, fiindu-i mult mai ușor să piardă puterea în fața extremei drepte (de la care foarte confortabil o recuperează). 

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/image-1-802x1024.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/image-1.png)

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/image-2-692x1024.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/image-2.png)

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/image-3-665x1024.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/image-3.png)

Toate figurile și calculele care se fac acum (președinte + premier) arată tot oameni care nu vor să înțeleagă că și cei mai non-legionari devin pseudo-legionari dacă liderii politici le ignoră/gentrifică/bagatelizează/privatizează nevoile și îi aruncă pe o piață competitivă în care jocurile sunt deja făcute și inegalitatea de șanse uriașă. Bănuiala mea e că partidele de dreapta se vor răzbuna economic pe alegătorii suveraniștilor prin politici care sună bine, dar care îi vor îngropa într-un final. Cred că e cel mai bun moment pentru Năsui să-și facă filmul. Cu ocazia asta recomand și postarea lui **[Eftimie](https://x.com/eftimie/status/1865312071362998689)**, ca să înțelegem că extremele nu apar doar cu japca.

Dacă la alegerile din 2025 o mai scaldă și nu iese președinte _suveranist_, la următoarele alegeri sigur vor crește frustrările pe fondul faptului că un guvern de dreapta nu poate repara decalajul dintre rural-urban și clasele sociale. Cât bine poți face în rural, urbanul mic, și mințile gulerelor albastre din diasporă, în câțiva ani, interesul tău fiind cel menționat de Hickel mai sus? Nici măcar nu cred că apucă să scoată o carte serioasă despre cine au fost legionari…

**Mai sunt multe de zis, dar puteți completa la comentarii.**

---

---
title: "Și oamenii sunt buni "
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/si-oamenii-sunt-buni/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Gândurile pe care urmează să le citiți au fost (inițial) o mică parte din script-ul pentru episodul „Ceva Cu Reclame – despre Trendyol și fast-fashion”. Când m-am documentat pentru episod am descoperit mai mulți influenceri de haine, oameni pe care"
last_modified: "2024-12-03T09:32:08+00:00"
categories: [De bine, De rău]
---

# Și oamenii sunt buni 

Gândurile pe care urmează să le citiți au fost (inițial) o mică parte din script-ul pentru episodul „**[Ceva Cu Reclame – despre Trendyol și fast-fashion](https://www.patreon.com/posts/deci-asta-e-sa-117148887)**”. Când m-am documentat pentru episod am descoperit mai mulți influenceri de haine, oameni pe care nu îi știam pentru că eu nu mă îmbrac după cum îmi spune internetul ci după feedback-ul soției. Așa am dat de doamna stomatologă Miruna Ioani, care sub numele de „**[Și Blondele Gândesc](https://www.facebook.com/siblondelegandesc)**” este foarte celebră pe Facebook, Instagram și TikTok.

Mi-a atras atenția faptul că pentru o persoană cu studiile ei (și misiunea pe care spune că o are online, medic „_fără hocus-pocus, cu dovezi științifice și sănătate”_) era ciudat de entuziasmată de hainele pe care le promova în colaborare cu Trendyol. Cum nu înțelegea scheme de marketing și aspecte care țin de fast-fashion, poluare, exploatarea celor care muncesc pentru hainele ei ieftine și alte hocus-pocus. Inițial bucata despre ea era puțin mai mare, fiind mult material acolo, dar am zis să nu transform ediția într-una despre ea. Că la „Ceva Cu Reclame” nu caut să vorbesc prea mult de panourile publicitare cu puls, ci ne folosim de comportamentele lor ca să subliniem niște aspecte pe care eu le consider mai interesante. Influencerii nu sunt rădăcina problemei, ci o banală cracă (care îți poate intra în ochi, corect).  

**Așa că am tăiat din text cu gândul că o să revin altă dată. S-a făcut _altă dată_.**

Ce mi-a atras inițial atenția la canalul Mirunei Ioani a fost pseudonimul online: „Și Blondele Gândesc”. E greșit, nu? E cam _borderline_ misoginism, nu? 

Titulatura pornește de la super învechita și stereotipica glumă că blondele sunt proaste (nu gândesc). Ce a vrut autoarea să spună este că blondele (ea?), de fapt, gândesc. Dar când pui problema așa, când contrazici o ipoteză absurdă și non-științifică (aceea că blondele nu gândesc), înseamnă că sub o formă sau alta o validezi. De ce ai contrazice ceva ce nu există? 

**Aici au loc două efecte:**

- „Și blondele gândesc” vine ca o replică hazoasă la stereotipul (tot hazos pentru un anumit grad de umor) că blondele nu gândesc, ceea ce înseamnă că perpetuează dihotomia blondă (proastă) vs. restul lumii. De ce ai contrazice un non-sens care îți pune paie pe foc într-un conflict ridicol (acela al gradului de inteligență al unei blonde)?;

-  „Și blondele gândesc” este un conținut exclusiv cu și despre Miruna Ioani, deci nu este un plural _mobilizator _(toate blondele gândesc), ci este doar ea. Doar ea gândește. Ea este excepția de la „regula” care spune că blondele nu gândesc. Prin auto-poziționarea ca fiind blonda care gândește le-a așezat pe toate celelalte în tabăra non-inteligentelor. 

Dacă nu e clar vă invit să faceți următorul exercițiu: o persoană de etnie romă își face un profil online cu numele „Și Romii Muncesc”, unde postează exclusiv conținut individual într-o notă pozitivă. Adică _acest _rom muncește, alții „confirmă” stereotipul? Un alt exemplu: „Și Femeile Conduc Bine”. „Și Homosexualii Nu Corup Minori”. „Și Evreii Nu Conduc Lumea”. „Și Musulmanii Nu Fac Atentate”. Și lista poate continua cu toate stereotipurile din dotare…

Eroare de mai sus, de branding personal, e comună. Riști multe când alegi o cioacă care _sună funny._ E greu să găsești un nume bun. De aia recomand să se lucreze cu o persoană care are cringeometru. E un aparat mic pe care îl bagi în nume, slogan, mesaj și vezi care e potențialul de cringe. Uneori dă eroare, dar dacă îl setezi bine te ajută foarte mult.

Cam atât am avut de spus.

…

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/WhatsApp-Image-2024-12-02-at-21.03.55-1024x880.jpeg)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/WhatsApp-Image-2024-12-02-at-21.03.55.jpeg)

Toată lumea**[ poate asculta episodul](https://www.patreon.com/posts/deci-asta-e-sa-117148887)** să vadă ce lucruri „care nu se pot spune” am zis despre ea. Amuzant e că inițial mulți nici n-au remarcat bucata despre ea (sunt mult mai prezente referințele la Andreea Bălan sau Adelina Pestrițu). Dar acum a reușit să pună singură reflectorul pe ea. Și dacă intrați la **[postarea de mai sus](https://www.facebook.com/siblondelegandesc/posts/pfbid02Ueg3iML1DHCY2tYrbL1xPHkaXJVe3wMCaG7WqDztwLaX3HgWYYy3N7X3gKS6TsTJl)** o să vedeți că mulți dintre fanii ei ne dau dreptate. Ceea ce probabil doare.

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/IMG_7157-794x1024.jpg)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/12/IMG_7157.jpg)

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1320"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1320/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Referendum în Elveția că nu prea vor autostrăzi. Roșii mai dulci prin editare genetică. (engleză) Târg de iarnă la Cărturești Social media managerii vor să schimbe job-ul. (engleză) Ce învățăm de la șoriceii care știu să conducă. (engleză) Călin Georgescu"
last_modified: "2024-12-03T08:53:04+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1320

- Referendum în Elveția că nu prea vor [autostrăzi](https://spotmedia.ro/stiri/eveniment/referendum-si-in-elvetia-pentru-chirii-autostrazi-si-eurovision).

- [Roșii mai dulci](https://www.theguardian.com/science/2024/nov/13/tomatoes-gene-editing-sweeter-fruit?utm_source=tldrnewsletter&utm_medium=email) prin editare genetică. (engleză)

- **[Târg de iarnă la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/13955519)**

- [Social media managerii](https://www.milkkarten.net/p/half-of-social-media-managers-want?utm_source=tldrmarketing&utm_medium=email) vor să schimbe job-ul. (engleză)

- Ce învățăm de la [șoriceii](https://theconversation.com/im-a-neuroscientist-who-taught-rats-to-drive-their-joy-suggests-how-anticipating-fun-can-enrich-human-life-239029?utm_source=tldrnewsletter&utm_medium=email) care știu să conducă. (engleză)

- Călin Georgescu și [Biserica](https://pressone.ro/politolog-ascensiunea-lui-georgescu-la-fel-ca-in-cazul-aur-pare-sa-fie-legata-in-mare-masura-de-activitatea-retelelor-conectate-la-bor-active-in-diaspora).

- **[Reduceri la MatHaus](https://l.profitshare.ro/l/13955518)**

- Ce este [legionarismul](https://www.edupedu.ro/interviu-legionarismul-explicat-pe-intelesul-elevilor-de-profesoara-de-istorie-iuliana-caplescu-de-la-colegiul-national-matei-basarab-din-bucuresti-istoria-este-vazuta-ca-o/)?

- Cum fac bani [suveraniștii](https://pressone.ro/exclusiv-securistii-din-spatele-miscarii-suveraniste-incearca-sa-faca-bani-cu-titluri-de-stat-vechi-de-100-de-ani-si-aplicatii-de-dating-reactia-dianei-sosoaca-sunt-in-rugaciune-la-sfantul).

- Cum se face dezinformare cu [medicamente naturiste](https://snoop.ro/strategia-cu-bani-rusesti-cum-au-ajuns-reclamele-la-medicina-naturista-si-stirile-cu-sfinti-sa-influenteze-votul-romanilor-la-prezidentiale/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR3fL4OSFZYnnuBx2FB2UKedL2lg1Zvd5c4A2igtcIH0-swe55KmRDsFpB8_aem_iAx48gNoXGUBuH2XMgb8XA).

- **[Cadouri în ghetuțe de la Libris](https://l.profitshare.ro/l/13955517)**

---

---
title: "Anexă la contractul social"
url: "https://georgeisme.ro/debine/anexa-la-contractul-social/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Joi, 28 noiembrie - ora 10:52, am semnat o anexă la contractul social în desfășurare de când mă știu. Anexa a avut 3 kilograme și 850 de grame, s-a prezentat în stare perfectă, iar la ora la care scriu aceste"
last_modified: "2024-11-30T18:17:36+00:00"
categories: [De bine]
---

# Anexă la contractul social

Joi, 28 noiembrie – ora 10:52, am semnat o anexă la contractul social în desfășurare de când mă știu. Anexa a avut 3 kilograme și 850 de grame, s-a prezentat în stare perfectă, iar la ora la care scriu aceste gânduri stă lângă mine și doarme. 

Trecând peste felicitări, masa și dansul, am o veste pentru toată lumea: poate că e anexa mea, dar sub o forma sau alta e și problema voastră. De fapt, din foarte multe puncte de vedere este și responsabilitatea voastră. Nu am cum și nici nu vreau să îmi asum tot ce se întâmplă în următorii (cel puțin) 18 ani. Tentația unora e să spună „_nu știu, tu l-ai vrut așa că tu să-l ai în grijă”,_ dar și dacă o să reușească ceva în beneficiul tuturor… De altfel, lumea e plină de _„problemele altora”_ de ale căror rezultate bune ne bucurăm cu toții.

**Și spun toate astea pentru că îmi propun să am o anexă utilă la nivel micro și macro.** Asta e strategia, la implementare avem de lucru împreună.

Conform contractului mă voi asigura să fac tot ce ține de partea mea: educație, siguranță, alimentație ș.a.m.d.. La dublu, fiind contribuție de echipă. Dar la toate astea se implică și restul lumii. Voi. Că nu țin anexa în condiții de laborator, la sertar, nu e izolată de lumea exterioară. N-am cum și nici nu-mi doresc.

Pot explica concepte care țin de empatie și bunătate, le pot pune și în practică, dar nu pot exemplifica în numele fiecăruia. Toată lumea trebuie să-și facă treaba, să arate cea mai bună partea a sinelui astfel încât să nu mă trezesc în situația în care trebuie să îi explic copilului de ce sunt oamenii răi. Ce îi spun eu copilului când vede doi oameni că se bălăcăresc pe stradă? Că dacă ar vedea oameni care se înțeleg n-aș mai avea ce explicații să dau, e obișnuit de acasă cu imaginea asta. _Diferitul _stârnește întrebări.

Pot să mă ocup de siguranța lui, dar până la un punct. Nu sunt omnipotent și nici omniscient, trebuie să știu că mă pot baza pe voi, măcar până în punctul în care nu sunteți complet iresponsabili și un pericol public. Ok? Nu am cum, fizic și psihic, să mă pun scut în fața neroziei crunte. Am citit despre _glorioasa grijă paternă_, dar realitatea este că ea se poate manifesta conform unei ecuații foarte sensibile în cadrul în care există.   

**Cel mai mult simt că pot să mă ocup de educație, la modul general. **

Educație înseamnă inclusiv să știu că nu știu, găsind cele mai bune persoane dispuse să predea ce eu nu stăpânesc. Dar aici trebuie să ne aliniem. Din nou. Că pe educație n-o putem face fiecare după cum îi vine și cum o interpretează. Trebuie să _gândim la fel_, altfel ajung anexele să ni se certe și n-am rezolvat nimic. Să încerce fiecare să observe care aspecte performează cel mai bine în materie de educație, unde?, cum?, de ce? funcționează foarte bine și să implementăm de comun acord.

Din nou, vă aduc la cunoștință faptul că anexa mea poate să fie atât un succes general, adică să ne bucurăm cu toții de ce poate ea să facă din momentul în care nu-și mai bagă toată mâna în gură, dar poate să fie și un eșec comun. Cei exemplari sunt așa pentru că se aliniază mai multe planete. Cei care eșuează și ajung „problematici” o fac (și) pentru că n-au avut alinierea socio-astrală menționată mai devreme. Nu e de la zodie, e de la social.

Nu mai continui, cred că s-a înțeles ce am vrut să spun. Eu am un _copil_, dar voi aveți un cetățean, un viitor coleg, prieten, vecin, partener de joacă pentru copiii voștri ș.a.m.d.. Dacă nu avem grijă de ei împreună nu văd cum ar putea exista împreună.

**Vă las. Mă strigă anexa. Am de curățat ceva. Am înțeles că dacă o fac eu bine acum nu mai e nevoie s-o faceți voi mai târziu. Așa să fie, dar nu vă culcați pe o ureche. **

---

---
title: "Tranziția s-a terminat"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/tranzitia-s-a-terminat/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Acum vreo 10 ani mă întorceam cu mașina de la un revelion balcanic. Era vreo 4 noaptea (dimineața?) și abia ieșeam din Craiova, deci lejer încă 3 ore până acasă. Conduceam deja de vreo 12 ore și 5 cafele pentru"
last_modified: "2024-11-27T13:04:33+00:00"
categories: [De rău]
---

# Tranziția s-a terminat

Acum vreo 10 ani mă întorceam cu mașina de la un revelion balcanic. Era vreo 4 noaptea (dimineața?) și abia ieșeam din Craiova, deci lejer încă 3 ore până acasă. Conduceam deja de vreo 12 ore și 5 cafele pentru că un GPS pontos a vrut să ne ocolească prin Kosovo (dar măcar am vizitat pentru câteva ore Priștina, dacă tot ne-a „apărut” în drum). În mașină dormeau toți, mai puțin un partener de drum care avea chef de vorbă. 

Nu mai știu de la ce ne-am luat, dar discuția s-a încins destul de repede. Mi se făcea apologia legionarismului pentru că-n închisorile comuniste au murit legionarii „ca niște sfinți”, iar interlocutorul nu reușea să înțeleagă argumentele mele, faptul că pot coexista două rele fără ca una dintre ele să fie neapărat mai puțin rea. Adică și legionarii înainte să fie niște sfinți ai închisorilor au contribuit la niște nasoale (acum îmi dau seama cât de dificil e subiectul ăsta pentru că eu plec de la premisa eronată că fanii legionarilor vor vedea ca mine ura anti-non românescului, din moment ce discursul legionar a fost „totul pentru țară”, deci _scopul scuză mijloacele_. Mna, din punctul ăsta unii nu vor mai continua cu acest text). 

Revenind în mașină. Parcă vorbeam cu cineva care voia neapărat să existe un top al relelor, comunismul să fie pe primul loc, iar inamicul acestuia (legionarismul) să fie în cealaltă parte a axei Bine-Rău. 

Acum 8 ani explicam cum e faza cu „**[dușmanul dușmanului tău nu e prietenul tău](https://georgeisme.ro/debine/dusmanul-dusmanului-tau-nu-e-prietenul-tau/)**”.

O persoană poate (ba uneori chiar trebuie) să aibă capacitatea să urască/disprețuiască în mod egal două sau mai multe sisteme, entități, lucruri ș.a.m.d., chiar dacă ele sunt dihotomice. Pur și simplu poate să nu-ți placă ambele opțiuni.  

Uite, eu pizmuiesc (căutam de mult să folosesc acest cuvânt) atât pe Lasconi cât și pe Georgescu. Nu mă coafează nici Margaret Thatcher de Câmpulung, dar nici Zelea TikTok Codreanu. Poate n-am aceeași intensitate îndreptată împotriva amândurora (cu toate că mi se par doar bombe cu explozii programate diferit, Lasconi fiind bubă pe termen mediu-lung, Georgescu fiind instant – ca orice perspectivă extremistă, că implementarea unor astfel de măsuri se cere mereu în forță și repede). Trăiesc doar cu speranța că un vot cu sens la parlamentare va contrabalansa orice derapaj neoliberal din partea doamnei președintă Lasconi. Cu atât mai cu sens mi se pare votul dacă vom avea un președinte precum Georgescu. 

**Dar să revenim la drumul de acum 10 ani.**

Interlocutorul cu viziuni legionare de atunci nu era un _stereotip. _Nu era_ _needucat. Nu venea dintr-un rural hardcore, nu era guler-albastru, nu muncea cu cârca 9-5 pentru bani de nimic. Era din „clasa creativă” (în perspectiva lui **[Richard Florida](https://en.wikipedia.org/wiki/Richard_Florida)**), locuia la _frumos_, mânca eco-bio-vegan cu accent pe avocado și produse scumpe și inaccesibile celor mai mulți. Îi plăcea Străinezia care în același timp ne și corupe. O persoană „capitalist simbolică” (conform lui **[Musa al-Gharbi](https://en.wikipedia.org/wiki/Musa_al-Gharbi)**), empatică cu o parte din agende (feminism, comunitatea LGBT+), dar în același timp blocată într-o ură față de alte categorii (evrei, romi, „străinul”). Cred că-și alegea toleranțele și în funcție de expunerea la ele. Prin natura meseriei avea alături mai mult LGBQ+, mai mult feminism, mai puțini evrei, mai puțini romi. 

**Cert e că ne-am certat, ne-am enervat, am crezut că e cel mai lung drum din viața mea și nici n-am ajuns la o concluzie comună. **

România, ca multe alte țări, trăiește într-un excedent de _oameni cu percepția că sunt educați_. Fast-foodizarea educației superioare și faptul că liceul _trebuie _să-l termine oricine a provocat două efecte care pot coexista în interiorul aceleiași persoane (cu toate că la manual n-ar avea cum):

- Frustrare de _elită intelectuală _care nu e apreciată la adevărata valoarea intelectuală

- Anti-intelectualism

Adică, o persoană care a trecut prin sistemul educațional (12 clase + orice formă de învățământ superior) ca prin brânză va ajunge să considere că _Lumea/Universul _nu îi oferă pe măsura capacității intelectuale (și a efortului școlarizării), dar poate să și desconsidere discursul intelectual pentru că, în esență, „_cine sunt specialiștii ăștia care le știu ei pe toate?”._

Vedem în spațiul public, dar și-n cel privat, oameni care au o diplomă și discreditează alți oameni cu diplome. De ce? Mi se pare că se aplică un efect observat în penitenciare: nu vrei să recunoști că tu ai făcut o nasoală, dar îți este foarte ușor să recunoști neregula ta la alții așa că îi _ginești _instant pe falșii intelectuali care îți seamănă. Practic, când acuzi pe cineva de fals-intelectual o poți face și pentru că te recunoști în teatrul jucat de celălalt. 

Dar mai poate exista un motiv pentru anti-intelectualism (pot exista mai multe, dar subliniez doar câteva azi – pentru mai multe detalii recomand **[video-ul acesta](https://www.youtube.com/watch?v=UerfJqJqxh4)**). 

Mulți români (ochiometric) consideră că educația este un proces care se întâmplă într-o perioadă finită de timp. Înveți până în clasa a 12-a și apoi câți ani mai aloci studiilor superioare. Apoi trăiești toată viața culegând roadele anilor de școală formală. A te documenta extra, în timp ce nu ești elev/student, e pierdere de timp. Tu AI învățat când era DE învățat. Învățarea a încetat, acum pui în practică. Așa ajungem să avem profesioniști (?) care nu țin pasul cu timpurile. Ei au rămas la manualul vremurilor lor. Ori cred că vor prinde din mers, lăutărește, ori vor desconsidera orice nouă descoperire folosind mecanisme psihologice care le validează poziția. Asta e greșit din n-jpe mii de puncte de vedere și un principal motiv pentru care există fracturi între generații. Vezi doar cum se raportează bătrânii la tehnicile de parenting moderne. Pentru că ei au învățat parenting atunci și consideră că aia a fost culmea domeniului. Iar tânăra generație le spune (eronat frazând) că „nu se mai face așa”. Greșeală de exprimare. Când spui „nu se mai face așa” duci cu gândul la moft, modă, trend. Corect este „_am depășit acel model, corect este așa. Până la noi descoperiri”. _

Orice Vechi contestat cu Nou trebuie prezentat în registru de „am mai făcut un pas de acolo, dar pe fundația aia am învățat ceva”. Și oamenii vor înțelege mai bine decât „ești tu prost și învechit”.

Foarte mulți români au studii superioare terminate, dar le-au terminat aproape la același nivel intelectual la care le-au început (ori chiar mai jos). Pentru că uzină de diplome, pentru că „de ce să ne batem capul”, pentru… Când vine vorba de _umanioare _e chiar grav să termini trei ani de ceva și să n-ai o gândire critică dezvoltată. De altfel, mi se pare stupid să-ți chinui mintea cu anumite domenii de studiu care necesită gândire critică, sărind direct din 12 ani de școală în care n-ai avut voie să contești nimic. Primii pași în domenii avansate de gândire critică sunt foarte dificili dacă 12 ani ți-ai construit mintea înghițind exclusiv părerile altora. 

**Cert e că indiferent ce și cum ți se dezvoltă mintea la finalul studiilor superioare, vei rămâne la final cu o hârtie care _va atesta_ că ești superior intelectual. Tu crezi asta despre tine, alții vor crede asta despre tine. Asta e tot ce contează.**

Dacă n-ai terminat studii superioare nu contează. Fake-ăreala intelectuală din straturile superioare (și anti-intelectualismul intelectualilor, paradoxal) te va ajuta să crezi că și tu ai o valoare intelectuală, una crudă, naturală, neșlefuită instituțional, o Școala Vieții care te face _descurcăreț_ și _priceput. _Deci ești bine și fără tracasarea facultății. 

Unul dintre cei mai slab pregătiți colegi de liceu (efectiv prostul clasei – ce s-o lungesc, nu putea arăta harta pe hartă) postează foarte des de câțiva ani anti-intelectualisme și propagandă (de toate felurile). El este un produs intelectual eșuat și nici măcar nu e un caz izolat. A terminat liceul doar pentru că sistemul n-a conceput faptul că unii nu pot (și nici nu știa ce să facă cu neputința lui). Apoi a terminat o universitate fantomatică, și-a deschis o bijnițăreală cu banii părinților (era unul dintre cei mai înstăriți din liceu) și acum împrăștie know-how de business și de viață din înaltul auto-percepției că e un meritocrat din toate punctele de vedere. Practic, sistemul mărinimos a contribuit la un aflux de false elite intelectuale (și uneori financiare), elite care în momente precise – precum alegerile – vin și își împărtășesc convingerile. 

**Vinovați? Oho, de unde să încep?**

La toate cele de mai sus au contribuit masiv presiunile părinților care au considerat că „_oricât de prost ești trebuie să termini o facultate_” (și să ai și carnet de șofer). Nu vreau s-o lungesc, dar dacă părinții nu-s în stare să-și miroasă intelectual copilul (ori să-i pretindă standarde sincere), și-și mai trag și mândria din rolul intelectual pe care aceasta îl mimează, se pun superbe cărămizi la toate privatele care dau diplome în oricine de parcă împart șaorme. Eu, dacă mi se permite auto-critica, simt că n-aveam ce să caut la facultate la 18 ani. Și eu eram unul din „fericiții” care știa de mic faptul că vrea să fie jurnalist (și munceam activ la asta). Și tot îmi dau seama – cu mintea de acum – că trebuia să aștept, să mai citesc, să mai trăiesc niște viață reală înainte să învăț o meserie care (în ciuda realității din teren) implică multă gândire critică. Revenind la teoria menționată mai sus (aia cu deținuții), eu recunosc pe cineva care o scaldă în facultate pentru că eu am fost un scăldător. Am învățat mai multe după și când m-am apucat serios și cu drag vocațional de școală. Altfel, ce s-a întâmplat între 18 și 21 de ani a fost „cum face toată lumea”.

**Am spus toate cele de mai sus ca să subliniez în ce hău intelectual suntem ca țară. **

Ne pseudo-școlarizăm, ne dăm diplome ca pe drajeuri (mai ales în domenii care necesită gândire critică/rațională) și apoi ne mirăm când vedem ce tip de discursuri prind la mase. E imposibil să porți o conversație amplă cu iz politic/științific cu cineva care (în esență) a avut parcursul tău intelectual, ori îl decredibilizează pe al tău pentru că (pe bună dreptate) vede ce eșuați intelectual a produs sistemul educațional. Gigi a terminat o facultate. A terminat. O facultate.  

**Și care-i faza cu Georgescu și alegătorii lui?**

Dincolo de multitudinea de analize despre Călin Georgescu (cum a apărut? De unde? Când?) eu nu cred că el este și o să fie un personaj atât de meteoric în istoria noastră. Am vaga impresie că cine l-a produs și-a găsit în sfârșit actorul principal. 

Să argumentez. Și să analizez ca pe niște _branduri (personale). _

Toate agendele politice (mai calme, ori mai extremiste) caută constant personaje carismatice. Ai putea spune și _mascote_, dar nu în sensul peiorativ. Toate vor Fața Aia. Toți vor să-și găsească oratorul ideal, idolul, magnetul social. Extrema dreaptă nu face excepție. Post-89 l-am avut pe Vadim. Era bun pe treaba lui, îl ajuta memoria de elefant (oamenii te cred deștept/genial dacă memorezi chestii), vorbea cu patos, știa ce butoane să apese, era chiar magnetic când se pornea și putea să fie prezentabil în ciuda istericalelor. După moartea lui n-a mai existat un altul o perioadă. George Simion s-a dorit o nouă imagine carismatică a discursului de extremă dreapta, dar (ca o glumă sau nu) nu-l ajută tunsoarea. E ceva la _facies_-ul lui care nu-l ajută să fie liderul Ăla. Cumva, Claudiu Târziu inspiră mai multă putere mobilizatoare într-un rol corneliuzeleacodreanistic, dar lui îi place rolul din umbră. Pe de altă parte, Ștefănuță se/e poziționat ca un facies al stângii. Om vedea, e prea devreme să ne pronunțăm (contează și cum îl percepe ruralul, nu doar urbanul). 

Călin Georgescu are în schimb din aerul lui Antonescu, un alt personaj cu carismă și harismă în mentalul colectiv. Cine l-a croit/descoperit pe Georgescu sunt sigur că a citit și „**[Putin kitsch in America](https://books.google.ro/books/about/Putin_Kitsch_in_America.html?id=chSoDwAAQBAJ&source=kp_book_description&redir_esc=y)**” (Alison Rowley) și a înțeles cum se conturează un lider. Georgescu, oricât de mult nu ne-ar plăcea de el, are stofă de lider mesianic-autoritar. Stă bine haina pe el, face baie în gheață, pare un bătăios echilibrat (nu „huligan” precum cealaltă încercare), vorbește calm, _bărbătește_, clar. 

Nu de puține ori am auzit femei (dar și o mână de bărbați) exprimând o sinceră apreciere față de Putin pentru că e „un bărbat bine”. Este o proiecție fidelă a „bărbatului bine”. Chiar dacă avem tendința socială să discredităm bărbații scunzi (și cu calviție), aceste „impedimente” dispar dacă produsul are peste 55 ani și _se ține bine_, are prestanță. Zelea Codreanu era cool, tunsoare faină și era tânăr, dar e greu să găsești pe cineva în șablonul ăla. Și tinerii trebuie să tragă extra pentru validare politică. Probabil și pentru că _mentalul colectiv _va spune mereu că o figură tânără n-are îndeajuns de multă experiență de viață încât să aibă păreri pertinente despre lucruri cu greutate (stat, națiune, religie ș.a.m.d.). Așa e lumea, paradoxală: dăm credit discursului extaziat (naționalist-religios) doar dacă vine de la cineva sub 10 ani (vezi minorii patrioți de la Românii au Talent), ori cineva care pare că _le-a trăit pe toate. _Foarte rar spre deloc femei. Ce slab reprezentantă este femeia în această categorie. Nu-mi vine în minte vreuna și mi se pare discriminatoriu că nu s-a găsit și nu s-a promovat și femeia naționalistă. 

Altfel spus, Călin Georgescu este o fidelă copie a celei mai bune imagini a lui Putin. Poza de mai jos poate să treacă drept glumă, dar demonstrează și faptul că ce o să găsiți în cartea „**[Putin kitsch in America](https://books.google.ro/books/about/Putin_Kitsch_in_America.html?id=chSoDwAAQBAJ&source=kp_book_description&redir_esc=y)**” s-a aplicat aproape 1:1. Acum, cu ajutorul taberei anti se produce meme-izarea lui Georgescu, ceea ce-l va face să pară și mai uman în ochii fanilor și indecișilor. Glumele au tendința să îndulcească omul, mai ales dacă acesta le și tolerează/ignoră. Și Georgescu, în ciuda unor opinii foarte dure pe anumite subiecte, va avea mereu o latură blândă pentru că nu se atacă la răutățile adversarilor. Nici jignitul ăsta nu e așa simplu.

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/11/468216381_8711706978949173_9017360567984284389_n-608x1024.jpg)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/11/468216381_8711706978949173_9017360567984284389_n.jpg)

**Și acum ajungem la jigniri.**

Așa cum a fost și la precedentele alegeri, opțiunile unora de vot s-au transformat în „_cine a votat X să-mi dea unfriend/unfollow”. _De la precedentele alegeri am învățat (ori ar trebui să învățăm) că „_cine a votat diferit de mine trebuie să-mi dea add friend”_. Doar așa putem să aflăm care e lumea din jurul nostru, să fim la curent cu toate realitățile în care trăim. Mi-a luat prea mult să înțeleg că social-media nu înseamnă să mă bat pe spate cu cei apropiați (pot face asta în privat), ci să iau parte la fluxul de informații. Aici am înțeles cu toții greșit pentru că nici n-am făcut față valului de discuții în contradictoriu și ne-am și simțit obligați să avem ultimul cuvânt. Și când nu l-am avut am dat Block. Doar că un social-media sănătos e ăla în care vezi și cum gândesc ceilalți. Știu că apoi e **[paradoxul tolerării intoleranților](https://en.wikipedia.org/wiki/Paradox_of_tolerance)**. Nu zic, avea dreptate Karl Popper la vremea lui, dar azi nu cred că se mai aplică 100% pentru că dacă nu-i _tolerăm _pe intoleranți aceștia fug în bulele lor de unde se întorc pe cai (albi). Nu am o soluție concretă (mă mai gândesc, promit), dar sunt 99% sigur că blocarea Celuilalt nu ajută. El își va muta discursul în bulele lui și acolo se metamorfozează incontrolabil și imposibil de anticipat. Vezi AUR, vezi Georgescu, vezi… Popper n-a luat online-ul în considerar, csf ncsf. 

**Deja bula mea se distrează într-un constant mișto la adresa lui Georgescu și a votanților săi. **

Eu văd același discurs de tip „votanții PSD sunt știrbi și proști”, schimbat în „votanții lui Georgescu sunt proști și nebuni”. E, asta n-are cum să ajute. Plus că am explicat mai sus că nu-s nici proști, nici nebuni. Unii au același nivel de școlarizare, aceleași diplome, au trecut prin același sistem.

Precum colegul meu de liceu menționat mai sus (care cu siguranță a votat cu Georgescu din cum îi _traduc _postările), toți acei oameni sunt victimele unui proces și sistem. Dacă bula va continua să îi trateze ca pe niște eșuați care nu-și recunosc condiția o să-i întărâte și (ghici ce?) sunt mai mulți. Bula trebuie să deschidă ochii și să-și dea seama de faptul că _tone-of-voice_-ul e greșit. Fantastic cum bula cu cea mai mare deschidere către marketing nu înțelege asta.

A crede în non-știința promovată de Georgescu nu este o alegere, cât mai degrabă un handicap provocat de un întreg colectiv care ani de zile a tolerat/acceptat toate formele de analfabetism. Analfabetismul a fost caterincă, marketabil, s-a făcut bani și divertisment pe seama lui, dar acum se plătește nota. Ani de zile de Dan Negru (caterincă), Olivia Steer (senzaționalism), Puric (eh) și mulți alții ignorați și băgați la categoria de _Ei cu Ei, Noi cu ale Noastre _au provocat o scindare totală. 

Dacă alegeam să fim reactivi, nu pasivi (și distrați) era altceva. Dar bula _deșteaptă _s-a izolat de „prostime”.

**Eu, precum în bancul cu castravetele, văd problema Locuirii în orice. **

Așa cum Locuim în viața reală o facem și în online. Dacă în realitate ne-am mutat la Residence și ne-am izolat de Celălalt, așa și în online.

De exemplu: administratora blocului în care locuiesc ne-a anunțat fericită că a schimbat interfoanele din bloc cu unele fără cod de acces, „_ca să nu mai intre drogați în scară și să doarmă boschetari în bloc”. _În ani de zile n-am văzut un om al străzii, ori vreun drogat, dar chiar și dacă aceștia ar exista printre noi nu văd cum am rezolva problema de fond dacă am pune interfon _mai bun _blocului. Am vecini care s-au vorbit între ei, stau patru apartamente pe un singur hol, au tras ușă holului comun, au pus și acolo un interfon al lor. Unii au și gratii la ușă. Cetate asediată. Interfon la bloc – interfon la hol – gratii la ușă. Mai urmează 14 încuietori la dormitor. Șanț cu rechini în jurul blocului. Senzori cu rachete. Mercenari de pază. Exces de protecție și nimeni nu atacă problema. Nimeni nu-și pune problema că afară-s oameni care dorm afară, ori că sunt oameni chinuiți de dependența de droguri, problema e să nu ne invadeze spațiul comun. Care nici ăsta nu-i atât de comun, că-l folosim tranzitoriu, nu ne știm între noi, nu comunicăm. 

La fel și-n online. Locuim ca-n fortărețe de unde aruncăm miștouri spre cei de afară. Și oamenii reacționează așa cum e normal la miștouri. Cum nu învățăm prin bătaie, nu o facem nici prin bullying caterincos. Au și glumele farmecul lor, dar dacă-mi spui în mii de feluri (comice?) că-s prost îți garantez că șansele să-ți dau dreptate sunt aproape de 0. Și e vina ta că nu înțelegi asta.

**Bula care a ignorat nevoile celor care votează Georgescu vine și le spune (din nou) că-s proști, că nu-și cunosc nevoile. Bravo! Wow, de ce nu înțeleg?**

Votanții lui Georgescu sunt beșteliți la foc automat. Dar ei sunt rezultatul firesc a ceea ce se întâmplă când NIMENI nu te învață serios că în România a existat holocaust, pogrom, sclavie romă, că s-au omorât oameni din motive sinistre. România nu și-a cerut niciodată scuze pentru nimic, n-a arătat semne de regret pentru cineva/ceva (cel puțin nu serios), motiv pentru care în mentalul colectiv avem eroi precum Antonescu în Top 10 personalități. Un popor care n-a greșit cu nimic n-are ce să regrete, nu? D-aia România are nevoie (zic eu) mai mult de un președinte care e capabil să recunoască în numele colectivității niște fapte reprobabile din care să învățăm să fim mai buni, mai modești. Unul care își apropie categoriile abuzate. De ce? Pentru că toată lumea a fost abuzată. De la minorități (sexuale, etnice, religioase) până la categorii uriașe (pătura săracă, oamenii exploatați de sclavia modernă). Pur și simplu le trebuie un președinte care să îi facă să înțeleagă că nu ei între ei s-au lovit, ci au fost loviți la comun de Altceva, mai presus de vecinul Altfel. Dar ce președinte ar spune „_știți, nu suntem perfecți…”._ Un președinte care l-a citit pe **[Paulo Freire](https://en.wikipedia.org/wiki/Paulo_Freire)**. Ori care a citit.

Precum personajul menționat la început de text, partenerul de drum, e posibil să fie greu să accepți că nu ești parte dintr-un scop mare. O viață instabilă și trăită într-o sărăcie (reală sau perceptuală) te poate face/obliga să cauți un țel. Și de cele mai multe ori acel țel vine din discursuri precum cel promovat de Georgescu. E greu să te simți „un om minunat”, „un cetățean global decent”, dar e mult mai simplu să te simți „un bun român”. Primele sunt prea abstracte, pentru ultima știi clar ce trebuie să faci. 

Mai sunt multe de zis (serios, se poate scrie lejer o carte), dar risc să transform textul într-o chestie imposibil de citit pentru unii dintre voi (din considerente de timp și chef) așa că prefer să închei cu o serie de observații punctuale:

- Alegătorii lui Georgescu sunt românii care cred în analfabetismul științific predat/tolerat ani de zile. Nu sunt vinovați pentru ceea ce cred, sunt victimele indiferenței la credințele lor. Nu sunt proști, nu sunt nebuni. Sunt rude, colegi de muncă, prieteni. Sunt oameni abandonați de sistem și colectiv, sunt cei care n-au reușit în capitalism (ori n-au reușit conform standardelor), sunt cei care au clacat în fața presiunii, ori în căutarea sensului. Se agață de simbolurile care le oferă mai multă încredere în ei și nu îi putem judeca pentru asta pentru că nu le oferim prea multe opțiuni la schimb;

- Glumele și răutățile pe seama lor îi vor face și mai virulenți și încrezători. Nu știu nici cât sunt de deschiși la cealaltă părere, dar eu cred că poți schimba minți îngustate dacă le plimbi fizic prin spații largi (un program Erasmus pentru toată țara? Schimb de experiență cu alte popoare? „Schimb de mame”, ediția UE?). Dacă vor vedea cum e la alții unde se întâmplă satanismele de care fug s-ar putea să-și dea seama că nu-i Dracul așa negru. Am mai zis **[ceva în nota asta aici](https://georgeisme.ro/de-rau/educa-ti-ai-batranii/)**;

- În același timp, diaspora trăiește printre Altceva-ul satanist și nu pare să învețe ceva din asta. Probabil nu sunt integrați acolo, ci și-au făcut enclave românești;

- Nu vă închideți în bule social-media. Singurul loc pe net unde e ok să vezi doar ce-ți place e pe Pornhub;

- Cel mai greu discurs e acela în care recunoști că ai greșit. Ca un hardcore-votant Georgescu să recunoscă orice greșeală istorică a țării e nevoie de mult timp și multe discuții. Și probabil și exemple. Deci toate celelalte categorii trebuie să se pregătească de mea-culpa. Nu există categorie nevinovată, toate au făcut ceva cândva și pot da dovadă de modestie. Avem oameni din LGBT care discriminează romi, avem romi care discriminează femei, avem săraci care discriminează mai săraci ș.a.m.d.. O voce a acestor comunități trebuie să adreseze aceste bube interne și să le arate tuturor că nimic nu e impecabil, dar nici orbit de propria perfecțiune;

- Georgescu este un produs politic de extremă dreapta (aproape) perfect. Sunt sigur că pentru multe femei emană o masculinitate strămoșească cum n-a mai existat de la… Antonescu?;

- **[Raluca Durbacă](https://www.facebook.com/raluca.durbaca/posts/pfbid0g3imFgAHBuhA7CqXucBnGVNR5zL4Vw2GY2t46opNsAMYPHsUB7GSiMMzCmmMfznsl)** subliniază foarte corect pe Facebook faptul că elitele bulei (Striblea în cazul de față) neagă realitatea percepută de pătura săracă/mai puțin norocoasă în capitalism. Practic, cei care au reușit în viață le spun celor care nu că „_nu vedeți voi bine, trăim super ok, mai ales eu”. _Cum să nu te enerveze asta? Bula _bună_ e aproape total ruptă de realitatea cealaltă;

- **[Dana Hering](https://www.facebook.com/dana.hering.7/posts/pfbid02jcXbcLGcn2yNvQd2g7izRHNy4f4wbkYf5Pg3LJeLutoyuqyBx7Qhnhi4Sq2iVBTl)**, via Valentin Zaschievici, vă spune că cel mai bun lucru anti-Georgescu e să-l „enervați” (memeizați). Am explicat mai sus de ce nu cred că asta e o idee bună;

- **[Clipul cu soția lui Călin Georgescu](https://www.facebook.com/reel/1150605872671674)** dansând pe muzică populară și gătind demonstrează, din nou, ce bine s-a lucrat pe partea de imagine. După ani de zile de scorțoșenie, domneală și absenteism din partea Primelor Doamne poporul vede o femeie „din popor”. Uneori e atât de simplu să pari perfect/uman, trebuie doar să faci o supă;

- Ca și-n interbelic, partidele clasice sunt principalele vinovate pentru nasol care urmează. Au decredibilizat totul și cam merită tot răul care li s-ar putea întâmpla (problema e că nu li se va întâmpla doar lor);

- USR-ul s-a ratat ca partid anti-sistem, fiind incapabil să se conecteze la România care nu e București, Cluj, capitalist simbolică. Dan Barna complimentând stângaci o conopidă e o imagine mai reală a partidului decât vor USRiștii să accepte;

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/11/Screenshot-2024-11-27-at-09.45.05-1024x523.png)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/11/Screenshot-2024-11-27-at-09.45.05.png)

- Când se va termina nebunia asta trebuie să se predea serios Istorie și Știință. Dacă asta înseamnă un boicot sincer și dur a tot ce înseamnă produs de tip Dan Negru, Olivia Steer etc. și conexele atârnătoare în jurul lor… e un sacrificiu pe care sunt dispus să-l facem;

- Generația tânără n-a votat cu Georgescu de proastă, ci pentru că i-a fost prost predată istoria. Boomerii și Xării au făcut o treabă execrabilă în a-și spune povestea și sunt direct responsabili de „prostia” și „nebunia” în care trăim. N-a putut să strice TikTok-ul cât n-au putut ei să ofere. Cu greu o carte mai potrivită decât „**[A generation of sociopaths: How the Baby Boomers Betrayed America](https://www.amazon.com/Generation-Sociopaths-Boomers-Betrayed-America/dp/0316395781)**” (Bruce Cannon Gibney). Boomerii/Xării noștri au trădat prin **[lipsă de modestie intelectuală](https://georgeisme.ro/de-rau/o-generatie-fara-modestie-intelectuala-si-cu-prea-multe-stiri/)**;

- Cunoaște-ți vecinii. Ei sunt prima și cea mai apropiată sursă de Celălalt. Dacă poți avea o relație civilizată cu ei, în ciuda diferențelor, putem schimba și țara;

Personal? Cred că bătălia asta e pierdută. Șansele ca USR să rupă voturi de la PNL/PSD (după ce ani de zile s-au poziționat anti tot ce sunt ei) sunt mai mici decât să rupă Georgescu de la partidele clasice. Nehotărâții erau nehotărâți pentru că nu mai voiau „același lucru”, iar Georgescu se poziționează ca fiind altceva. Oricât a fraierit Georgescu cu TikTok-ul, realitatea e clară: promisiunile lui converg cu dorințele multora, și asta face greu de contestat înfrângerea. El a promis idei, nu autostrăzi, școli, bla bla. Se pierde pe idei și asta e cea mai grea înfrângere (probabil și pentru că ceilalți candidați n-au idei, ci doar _propuneri_).

Nu spun că nu merită sperat, dar nu sunt optimist.

**Tranziția s-a încheiat. **

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1319"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1319/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Despre familiile în care tinerii părinți nu-și vor părinții lângă copii. (engleză) Despre Manosfera lui Trump. 15% reducere la instalații electrice de Crăciun Din frumusețea sistemului medical american. Te lovește salvarea, te duce la spital, te facturează enorm. (engleză) Primele"
last_modified: "2024-11-25T08:03:44+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1319

- Despre familiile în care [tinerii părinți](https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2024/nov/09/the-families-torn-apart-when-adult-children-decide-to-go-no-contact?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&QUINSTREET-WINDOWS-2024_11_11=&sponsored=0&position=3&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=98c4063b-17df-49ed-87f4-38a85401ce3b&url=https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2024/nov/09/the-families-torn-apart-when-adult-children-decide-to-go-no-contact) nu-și vor părinții lângă copii. (engleză)

- Despre [Manosfera](https://spotmedia.ro/stiri/eveniment/wsj-manosfera-lumea-subterana-careia-trump-i-a-dat-atentie-si-l-a-ajutat-sa-castige) lui Trump.

- **[15% reducere la instalații electrice de Crăciun](https://l.profitshare.ro/l/13934972)**

- Din frumusețea [sistemului medical american](https://ground.news/article/ambulance-hits-cyclist-rushes-him-to-hospital-then-bills-him-1-800-lawsuit?emailIdentifier=offbeat&edition=Nov-14-2024&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat). Te lovește salvarea, te duce la spital, te facturează enorm. (engleză)

- Primele semne în noul mandat [Trump](https://hotnews.ro/ce-inseamna-deportarile-in-masa-pe-care-vrea-sa-le-faca-donald-trump-primele-semne-ca-lucrurile-se-schimba-in-america-au-aparut-deja-1835427).

- Cât de mult poluează [România](https://www.rfi.fr/ro/românia/20241116-românia-poluator-cu-metan-anchetă-france-24).

- **[Raftul cu prețuri prietenoase la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/13934973)**

- Ce se întâmplă cu tinerii care înving [cancerul](https://www.npr.org/2024/11/11/nx-s1-5172234/cancer-survivorship-young-patient-profile?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2024_11_17=&sponsored=0&position=3&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=022b53e5-0f85-4151-a2ea-d40860a3cb64&url=https://www.npr.org/2024/11/11/nx-s1-5172234/cancer-survivorship-young-patient-profile). (engleză)

- E mai rău decât în [2000](https://republica.ro/e-mai-rau-decat-in-2000).

- Cu va arăta [Bucureștiul](https://pressone.ro/o-miza-a-referendumului-din-bucuresti-cum-va-arata-capitala-in-urmatorii-zeci-de-ani-in-cartierele-nou-aparute-la-marginea-orasului-vor-fi-suferinte-foarte-mari) în perioada următoare.

- **[Reduceri la eMag](https://l.profitshare.ro/l/13934974)**

[Sursă foto](https://www.reddit.com/r/MapPorn/comments/1gz0q6o/countries_with_the_largest_populations_without/#lightbox).

---

---
title: "O realitate muzical-paralelă "
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/o-realitate-muzical-paralela/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Zilele trecute am avut ocazia să văd documentarul „Alice On &amp; Off”, ceea ce vă doresc și vouă, din moment ce filmul o să se plimbe o perioadă prin cinematografe (chiar și-n mall-uri!), ca mai apoi – sperăm – să"
last_modified: "2024-11-24T08:32:45+00:00"
categories: [De rău]
---

# O realitate muzical-paralelă 

Zilele trecute am avut ocazia să văd documentarul „**[Alice On & Off](https://www.astrafilm.ro/ro/2024/film/alice-on-off)**”, ceea ce vă doresc și vouă, din moment ce filmul o să se plimbe o perioadă prin cinematografe (chiar și-n mall-uri!), ca mai apoi – sperăm – să ajungă cumva și pe platformele online de unde să-l vadă mai mulți, mai lejer, mai confortabil, mai cum vor ei – dar să-l vadă.

**Teribilă povestea documentarului. **

Atât de bine portretizată dramatica situație încât l-a final m-am simțit ușor stânjenit să tot aplaud echipa prezentă în sală. Nu că n-ar merita, dar când subiectul e greu și strânge pielea pe tine nu-ți vine să stai, să aplauzi în picioare, să strigi „bravo!” și să zâmbești. Din nou, nu că munca lor nu-i demnă de respect, dar m-am simțit de parcă aplaudam prestația unui preot care și-a făcut bine treaba la înmormântarea cuiva drag. 

N-o să spun prea multe despre film pentru că nu vreau să vă stric plăcerea de a-l vedea, dar țin neapărat să ridic un subiect pe care simt că-l vedem, dar ignorăm.

**Filmul e despre un bărbat de 50 ani care ajunge să facă un copil cu o puștoaică de 15 ani. **

E greu, am mai zis. El mi se pare un manipulator de nota 10 și sper că n-am remarcat doar eu faptul că în momentele când e camera pe el devine _un dulce_. Puștoaica n-a avut nici măcar o șansă, mai ales în contextul bagajului ei socio-economic-psihic. 

Dar altceva voiam să spun, lucru pe care l-am (re)confirmat cu propriile amintiri și mai întrebând în stânga și-n dreapta (în special femei). 

„Fascinanta” legătură dintre o parte a bărbaților săriți de 35-40 de ani, din categoria fanilor muzicii _rock,_ și puștoaice. Nu vorbim de date și cifre clare, e _din ochi_, dar am întrebat prea mulți oameni ca să cred că trăiesc într-o altă de realitate. E ceva cu rockerii bătrâni (unii motocicliști, ori aspirând la asta) și puștoaicele (eventual într-o fază „rebelă”).

Când eram adolescent erau câteva cluburi prin oraș în care uram să merg din cauza numărului mare de rockeri săriți de 35 care erau libidinoși cu tot ce era femeie sub o anumită vârstă. Era _cringe _(la vremea aia nu foloseam termenul ăla) să văd cupluri în care unul are teză a doua zi, iar celălalt office meeting. Am opinii și mai contondente pe subiect, dar mi-am promis că-mi țin blogul civilizat (partea mea de treabă, ce spuneți voi la comentarii e libertatea voastră și _cine sunt eu_ s-o îngrădesc?). Putem discuta despre nivelul de maturitate al celor implicați, dar documentarul mi-a amintit de toți acei bărbățoi care _creșteau_ fetele din jurul lor.

Tot documentarul mi-a reamintit și cât de toxică și misogină era atitudinea unor rockeri cu care am avut ocazia să mă întâlnesc de-a lungul anilor, cu unii stând cândva și la o _bericioacă_ („ca băieții”). Cât de hiper-masculinizantă era atmosfera în cercurile alea în care majoritatea locuiau cu părinții și se trasau standardele bărbățelii în funcție de cantitatea de alcool consumată (cu cât mai mare, cu atât mai bărbat). Prea puțin cercetată și legătura dintre rock și alcool (exclusiv alcool).

Tot documentarul m-a făcut să-mi dau seama că Vama Veche, aia a mea după care cândva am mai bocit considerând că varianta actuală „nu mai e ce a fost”, era destul de toxică și rock-cocalărească încât să nu fie nimic _fun. _Probabil era _mai fun_ pentru mine la 14-15-16 ani din moment ce nu eram fată și nu mă expuneam la nimic prea nașpa dacă mă făceam _muci. _Cel mult mi se ciordeau banii. Dar știu destule povești horror despre ce pățeau fetele amețite-n Vama Veche a copilăriei mele încât să îmi dau seama că dacă astăzi e mai sigură (pentru femei) înseamnă că e de 1000 de ori mai bună comparativ cu „ce era odată”. Să-i dăm foc ăleia în care dacă beai, ca fată, riscai să nu mai ajungi în siguranță la cort/cazare. 

Am găsit **[o cercetare interesantă cu privire la muzică și misoginism](https://www.cambridge.org/core/journals/popular-music/article/music-and-misogyny-a-content-analysis-of-misogynistic-antifeminist-forums/D7F059DC4AB84C939DD30C94209F5896)**, dar pe tema asta mai sunt multe de aflat, mai ales când vine vorba de cum se raportează fanii unui stil la femei, nu doar ce mesaje propune muzica respectivă. Pentru mine a fost o revelație acum mulți ani să-mi traduc în minte versurile de la „You shook me all night long” (AC/DC) și să-mi dau seama că oamenii cântă _manele_, și unele proaste. Și ca ei mulți alții din gen. 

Ce e interesant este că rockerii, ca grup de melomani, s-au (auto)poziționat mereu într-o categorie intelectuală superioară, astfel încât orice critică la adresa ideii că ar putea exista ceva greșit în rock s-a lovit de un zid semeț. Cred că d-aia le-a și plăcut celor mai mulți dihotomia Rock vs. Manele, scorând mai bine la conjugări și greșeli gramaticale (cu toate că, am mai spus și cu alte ocazii, greșelile gramaticale din manele sunt aproximative cu numărul de români care n-au primit pâine în secuime pentru că n-au cerut în maghiară). Probabil e și vreo eroare de interpretare a vestimentației feminine când vine vorba de rock/manele, manelistele fiind considerate mai promiscue pentru că expun mai multă _piele_, dar pare o interpretare _băbească_.

Peste 2-300 de ani o să știm care a fost realitatea legăturii dintre intelect-muzică rock. Deja bâjbâi niște ipoteze. Îmi miroase a simbol de statut.

N-avem timpul (și resursele) să cercetăm raportul Misoginism – Muzică pe axa Rock-Manele, dar dacă vă întărâtă subiectul aflați că prin București au loc periodic petreceri cu _manele feministe_, ceea ce n-am auzit niciodată să se întâmple în oricare alt spectru muzical, cu atât mai puțin când vine vorba de rock. Nu spun că n-ar exista piese rock cu mesaj feminist, dar în grupul de rockeri nu pare că s-a înfiltrat o pătură _hipsterească _care să vadă lumea muzicală și altfel decât „_suntem băieți șmecheri și călare pe motoare/femei/sticle/chitare ș.a.m.d.”. _Ori n-a fost lăsată să existe o astfel de _hipsterizare _(poate de teamă că un rockăr feminist e emasculat?). Și aș vrea să cred că prin _rock feminist _nu ne referim la un bărbat beat care plânge după o iubire pierdută, că nu-i (din nou) vorba despre cum se simte și ce a pierdut el. 

Tema rămâne deschisă spre analiză și poate să completeze fiecare la comentarii cu propria experiență când vine vorba de legătura dintre rock-misoginism. 

Eu vă recomand documentarul. Și vă recomand să vă uitați în jur, la rockerii pe care îi știți, la copilăria din cluburile alea, și să vă gândiți dacă ce ați văzut acolo ați tolera sub alt spectru muzical, ori cu voi în rol de tată.

**Dar înainte să vedeți documentarul. **

P.S. – posibil să deranjez anumiți rockeri. Probabil ăia care se simt cu musca pe căciulă. O să le treacă după o _bericioaică _(și eventual o tură cu motorul).

---

---
title: "Tehnologia știe cum conduci?"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/tehnologia-stie-cum-conduci/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Am mai postat asta pe social-media, cu alte ocazii, dar o repet și aici: am un sistem de notare pentru șoferii alături de care fac&nbsp;ride-sharing&nbsp;în zilele când folosesc aplicații de tip UBER sau Bolt. Nu arunc cu 5* în oricine,"
last_modified: "2024-11-12T12:50:57+00:00"
categories: [De bine, De rău]
---

# Tehnologia știe cum conduci?

Am mai postat asta pe social-media, cu alte ocazii, dar o repet și aici: am un sistem de notare pentru șoferii alături de care fac _ride-sharing_ în zilele când folosesc aplicații de tip UBER sau Bolt. Nu arunc cu 5* în oricine, oricum. 

Pentru că facem ride-sharing și toți cei din mașină suntem preocupați de mediu, bunăstarea celorlalți și implicit viața noastră, țin cont de o serie de elemente de la care numărul stelelor se poate diminua drastic. Mai exact, n-ai cum să primești 5* dacă viteza e constant peste limita legală. N-am urcat niciodată într-un _ride-sharing_ în care să cer „mergi ilegal pentru că am o urgență”. Iar dacă îți atrag atenția să mergi mai încet și primesc la schimb explicații despre „profesionalismul” și „experiența” pe care o ai la volan poți să stai liniștit. Mai mult de 3* nu vezi, din start. 

Apoi tai din stele dacă ai un comportament inadecvat față de pietoni, bicicliști, motocicliști, ori alți participanți la trafic. Din nou, nu plătesc să fiu într-o competiție cu strada. Ai uitat? Facem ride-sharing, salvăm planeta, decongestionăm orașul. Inclusiv în **[misiunea companiei (UBER](https://www.uber.com/ro/en/about/?uclick_id=1aaff977-402a-4b7c-b62c-0af28e550d83)**) scrie că scopul nostru – comun – e să ne deplasăm în siguranță. Păi ce facem? Nu respectăm valorile brandului, facem raliu pe drumuri publice?

**În schimb nu dau note altor aspecte. **

Nu-mi pasă dacă îmi zâmbești, dacă ai chef de conversație (eu am mereu, dar nu deranjez dacă nu se dorește discuție), nu strâmb scorul social dacă reiese că avem viziuni diferite despre viață (am o dilemă dacă e corect să-i dai 1* unui coleg de ride-sharing pentru că e homofob/sexist/rasist/xenofob pe subiecte pe care le dezbateți). Nu mă afectează cu nimic dacă nu-mi dai apă, acadele, ori dacă ai o treabă și vorbești în căscuță. E treaba ta, noi facem doar ride-sharing, se întâmplă să mergem amândoi în aceeași direcție, nu?

Cu toate astea, ținând cont de faptul că fiecăruia dintre noi i se colectează o cantitate impresionantă de date, mă întreb când o să apară acel moment când o instituție a statului (Poliția) va cere date de la UBER/Bolt/Waze pentru a vedea cine merge cu viteze ilegale în oraș. Mi se pare un subiect foarte interesant de analizat.

Da, ai teama _Statului care controlează și știe tot_, dar în același timp ai indivizi care se comportă iresponsabil în spațiul public și sunt atât de naivi încât nu își dau seama că atâta timp cât _îi dau _cu 120 la oră prin oraș, cu Waze-ul pornit, se înregistrează date despre ei și modul în care conduc. 

**Este greșit să te folosești de tehnologie pentru a avea străzi mai sigure? **

Dacă răspunsul tău este „da”, hai să punem problema altfel.

Waze îți colectează datele. Asta chit că îți place sau nu. Ai deschis aplicația, ai pus datele mașini, ai setat o rută, treaba e clară. Tot ce faci se duce la Waze. Probabil n-ai citit contractul pe care l-ai semnat cu ei când ai instalat aplicația, dar sunt foarte mari șanse ca ei să poată utiliza datele experienței tale cum doresc. Probabil că asta nu te deranjează pentru că, „_ce să-mi facă?”, _să-ți dea niște reclame țintite pe profilul tău, poate cândva să te ocolească puțin pe unde ai putea să vezi ceva ce algoritmul consideră că trebuie să vezi. Dar dacă Waze ar trimite date despre modul în care conduci către asigurator? Și ăla ți-ar recalcula asigurarea în funcție de cât de „profesionist” ești?

Probabil că dacă s-ar ajunge la asta ai spune că n-o să mai folosești aplicația. Ce o să faci? Google Maps? Poate că și ei au același model de business. Înveți harta orașului? Ceri să nu se mai colecteze date despre stilul de conducere? Argumentând că ce? Că îți place să îi dai „talpă” prin oraș fără să te știe asiguratorul? Nu mai merge: modelul de business e prea bănos, zi „mersi” că nu ești obligat să folosești o astfel de aplicație ca toți asiguratorii să știe ce e de capul tău.

Și dacă prin lobby mult și bine se implementează acest aspect al asiguratorului ce te faci, mai ales dacă fiind șofer (de ride-sharing) trebuie să folosești o aplicație de navigare? Și dacă ai închis ochii la aspectul ăsta, și n-ai o problemă să mai scoți niște bani din buzunar pentru asigurare, de ce îți dai ochii peste cap când statul te taxează pentru aceeași problemă? De ce este limitarea corporatistă mai ușor de înghițit decât cea a statului? Pentru că de cele mai multe ori pare că tragem linie când statul intervine, nu când o face privatul.

Firește, ideal e să nu există nici măcar una dintre ele, să nu te țină nimeni sub observație ca pe un animal scăpat din cușcă, dar cum să nu faci bani/putere de pe urma faptului că îți e așa greu să păstrezi cazanul sub cifra indicată în cerc pe marginea drumului. 

Îmi imaginez cât de inconfortabil trebuie să fie gândul că statul/o coporație știe tot ce faci, ba chiar te poate taxa pentru asta. Dar ca și-n multe alte situații, uneori lupta pentru _eliberarea _de jugul statului/corporației se duce pentru _libertăți_ care scârțâie. Adică nu pretinzi străzi mai sigure (pentru toată lumea), ci libertatea de a merge cu 100 km/oră prin oraș? Ce facem cu țările care încep să reducă viteza în oraș la 30-40 km/oră? Sunt nebuni?

Dacă la vicii mai putem dezbate cu privire la „cine are de suferit pentru că-mi fac eu X?” (toată lumea are de suferit când tu te distrugi, părerea mea), când vine vorba de modul în care utilizezi spațiul public cu o bucată de fier de câteva sute de kilograme e clar o problemă ce depășește sfera personală. 

Până ne hotărâm dacă e bine ca un privat/statul să ne folosească punitiv datele recomand să încercați să vă obișnuiți să conduceți cât mai legal. Asta ca să nu vă surprindă și să vă doară în „_așa merg eu dintotdeauna” _când notificarea pe Waze va spune „_ți-am retras 1.000 de lei din cont pentru depășirea vitezei în zona…, în intervalul orar…, pe data de…, conform datelor colectate cu acordul tău de aplicația Waze.”_

**Între timp puteți să continuați să semnalizați poziția radarelor în aplicații. Ce poate să fie greșit aici? **

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1318"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1318/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Trump și decuplarea de realitate. Cum arată extrema-dreaptă în România. Reduceri la Cărturești Despre psihologii din România. Clima din România peste 25 de ani. SUA și conflictul identității de gen. (engleză) Reduceri la MatHaus Mai mult social-media înseamnă mai multă"
last_modified: "2024-11-12T09:11:28+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1318

- [Trump](https://pressone.ro/in-america-au-castigat-cultul-lui-trump-si-vibe-urile-urmeaza-vanatoarea-ipocrita-de-vinovati-si-continuarea-decuplarii-de-realitate) și decuplarea de realitate.

- Cum arată extrema-dreaptă în [România](https://context.ro/razboi-si-pace-ii-aur-si-site-urile-pro-aur-ambivalenta-strategica-diviziuni-ideologice-interne-sau-realpolitik-pe-tema-razboaielor-din-ucraina-si-fasia-gaza/).

- **[Reduceri la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/13899797)**

- Despre psihologii din [România](https://pressone.ro/terapeutii-romani-nu-sunt-evaluati-psihologic-la-intrarea-in-profesie-verificarea-periodica-a-sanatatii-lor-mintale-doar-o-obligatie-morala).

- Clima din România [peste 25 de ani](https://pressone.ro/cum-va-arata-clima-romaniei-in-urmatorii-25-de-ani-dr-climate-episodul-3).

- SUA și conflictul [identității de gen](https://www.newyorker.com/magazine/dispatches/how-america-embraced-gender-war?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2024_11_08=&sponsored=0&position=4&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=ccc605f6-f762-4a6c-81d8-2ba20507e3bc&url=https://www.newyorker.com/magazine/dispatches/how-america-embraced-gender-war). (engleză)

- **[Reduceri la MatHaus](https://l.profitshare.ro/l/13899796)**

- Mai mult [social-media](https://www.nytimes.com/2024/11/10/technology/personaltech/technology-loneliness.html?utm_source=substack&utm_medium=email) înseamnă mai multă izolare. (engleză)

- AUR și [Valea Jiului](https://pressone.ro/bazinul-carbonifer-aur-din-valea-jiului-cum-au-ajuns-minerii-sa-aiba-un-rol-central-in-campania-lui-george-simion).

- Haosul urbanistic din [România](https://www.libertatea.ro/stiri/haosul-urbanistic-din-romania-vazut-prin-ochii-unui-arhitect-roman-din-franta-dr-radu-petru-racolta-fundatura-este-cel-mai-grav-delict-al-urbanismului-toata-romania-pare-asa-i-i-5065937).

- **[48 de ore cu transport gratuit de la Libris](https://l.profitshare.ro/l/13899795)**

[Sursă foto](https://www.reddit.com/r/MapPorn/comments/1gpakjh/largest_asian_nationality_in_each_european_country/#lightbox).

---

---
title: "Instinctul de conservare al animalelor cinice"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/instinctul-de-conservare-al-animalelor-cinice/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Nu emit pretenții că știu de ce a câștigat Trump alegerile și nici nu o să mă apuc să fac o analiză a ceva ce nu stăpânesc. Sunt sigur că găsiți sute de analize pertinente online. O posibilă explicația găsiți"
last_modified: "2024-11-10T09:13:34+00:00"
categories: [De rău]
---

# Instinctul de conservare al animalelor cinice

Nu emit pretenții că știu de ce a câștigat Trump alegerile și nici nu o să mă apuc să fac o analiză a ceva ce nu stăpânesc. Sunt sigur că găsiți sute de analize pertinente online. O posibilă explicația găsiți la **[Musa Al-Gharbi](https://musaalgharbi.substack.com/)**, un sociolog pe care îl urmăresc pe Substack și a cărui **[explicație vizavi de Trump și votanții lui](https://musaalgharbi.substack.com/p/contextualizing-the-2024-election?utm_source=post-email-title&publication_id=2244610&post_id=151253776&utm_campaign=email-post-title&isFreemail=true&r=16mz5w&triedRedirect=true&utm_medium=email)** mi se pare foarte interesantă și demnă de luat în considerare. 

Înainte de alegeri n-am simțit c-o să câștige vreunul dintre candidați, n-am avut certitudini, dar m-a pus pe gânduri asocierea din Elon Musk și Trump. Comica legătură dintre cei doi, cu un Musk care se comporta precum un Dobby pentru un Harry Potter portocaliu, trebuia să fie un indiciu. 

**Din lecturile istorice pe care le-am avut am observat că a existat mereu un moment t0 când elita financiară s-a luat de gât cu cei mai discutabili lideri politici (ori cu doctrine sinistre). **

Cei interesați exclusiv de profit au fost întotdeauna mai preocupați de cum să-și consolideze viitorul, decât să lupte pentru o (potențială) _cauză dreaptă_. Am putea face un exercițiu colectiv și să pregătim o (frumoasă?) listă cu cele mai toxice relații business-politică, acolo unde cinismul/oportunismul omului de afaceri s-a întâlnit cu politicul și s-a suferit „pe ici-colo”, dar s-au făcut și bani frumoși.

Acum **[vreun an scriam](https://georgeisme.ro/de-rau/domnul-meu-doamna-mea-si-vlad-tepes/)** despre cum mă sperie faptul că o emisiune precum „Românii au Talent”, un etalon în divertisment autohton, începe să călărească tot mai des și insistent calul naționalismului. Prea des vin copii care spun poezii patriotice, prea des momente despre „străinii care ne fură țara” și îi provoacă piele de găină Andrei. Argumentam că nu cred într-un hazard al tele-divertismentului și oricât de _pe bune_ e concursul (și are multe elemente _pe bune_), manipularea se poate face prin multe alte metode (montaj, sunet, cum sunt așezate momentele artistice, câte figuri plânse surprinde camera în timpul poeziei patriotice, jurații pătrunși de moment dar și de teama că n-ar putea spune ce cred despre niște spălături pe creier ș.a.m.d..). Puțin din spiritul lui **[Leni Riefenstahl](https://en.wikipedia.org/wiki/Leni_Riefenstahl)** e în fiecare televiziune. 

Ce voiam să spun (atunci și acum) e că posturile TV (mai ales cele potente, precum Pro TV) sunt o oglindă a societății în multe privințe. Posturile de știri sunt altceva. Acolo e altă mâncare de pește, ele proiectează agende și speră să le impună (Digi agenda ei, Antena 3 agenda ei etc.). Societatea se proiectează mai bine în divertisment, în show-urile de masă. Și când posturile consideră că o agendă politică merită tot mai mult timp înseamnă că niște date interne arată că sunt niște bani de făcut de pe urma unei categorii tot mai mari, mai active și mai dornice de afirmare. Poate că dacă datele interne ale televiziunii ar arăta că e vreun ban de făcut de pe urma comunității LGBTQ+ am avea cel puțin 5 minute de show TV dedicat lor. 

**Și acum ne întoarcem la cuplul Trump-Musk. **

Nu s-au dat toți bogații cu Trump. Nici nu trebuie s-o facă, ori s-o facă _pe față_. Sunt sponsori care nu vor să țopăie ridicol pe lângă președintele american, dar Musk e un copil mic cu visuri mari. Poate că Musk e și disperat pentru că afacerile lui se dau constant în roller-coaster, ori se regăsește în povestea de viață a lui Trump (aia cu „pornitul de jos”), dar când văd elită economică transformată în mascote politice încep să-mi pun probleme. Că poate ei știu ceva, poate miros tendințe, poate intuiesc o schimbare. Și de cele mai multe ori au nasul fin, oportunitățile alea de business nu apar stând în banca ta. Unde mai pui că nu există succes economic fără să afecteze pe cineva, iar în unele cazuri _mai mult succes _înseamnă _mai mulți oameni afectați. _Doamne ajută să fie la mii de kilometri distanță și să-i putem salva doar cu un #.  

E posibil să ne dăm seama de cine o să fie președinte în România doar dacă ne uităm la asocierile cu elita financiară. Cu cine se bat pe umăr candidații? Copiii de aur ai tranziție pupă care condidați? Are vreun candidat un proiect politic care poate interfera cu dezvoltarea elitei financiar? 

**Acestea fiind zise, hai să vedem unde ne duc banii altora.  **Banii nu se fac ușor, e treabă riscantă, dar e un risc pentru care unii sunt dispuși să te sacrifice.

Și în final, o altă părere pertinentă pe subiect, de data asta de la un antropolog:

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/11/the-death-knell-of-liberalism-v0-ybwvlx84x9zd1.jpg-802x1024.webp)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/11/the-death-knell-of-liberalism-v0-ybwvlx84x9zd1.jpg.webp)

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/11/the-death-knell-of-liberalism-v0-uk4vk194x9zd1.jpg-692x1024.webp)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/11/the-death-knell-of-liberalism-v0-uk4vk194x9zd1.jpg.webp)

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/11/the-death-knell-of-liberalism-v0-xsbxgn84x9zd1.jpg-665x1024.webp)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/11/the-death-knell-of-liberalism-v0-xsbxgn84x9zd1.jpg.webp)

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1317"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1317/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Rectorul UBB despre tinerii români care vor o dictatură. Google și amenda primită în Rusia. (engleză) Lego la ofertă de Black Friday Lupta pentru electoratul tânăr. Despre o familie creștină cu un fiu homosexual. (engleză) Despre spatula neagră de plastic."
last_modified: "2024-11-07T12:53:44+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1317

- Rectorul UBB despre tinerii români care vor [o dictatură](https://www.g4media.ro/rectorul-ubb-posibila-explicatie-pentru-care-peste-40-dintre-tinerii-romani-ar-prefera-o-dictatura-oamenii-care-ajung-in-pozitiile-de-putere-intr-o-societate-democratica-astazi-nu-mai-sunt.html).

- Google și amenda primită în [Rusia](https://arstechnica.com/tech-policy/2024/10/googles-compounding-fines-in-russia-add-up-to-more-than-worlds-total-gdp/?utm_source=tldrmarketing&utm_medium=email#gsc.tab=0). (engleză)

- **[Lego la ofertă de Black Friday](https://l.profitshare.ro/l/13878550)**

- Lupta pentru [electoratul tânăr](https://panorama.ro/tineri-electorat-alegeri-partid-progresist-parlament/).

- Despre o familie creștină cu un fiu [homosexual](https://edition.cnn.com/2024/11/03/us/conservative-christian-coming-out-gay-cec/index.html?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2024_11_04=&sponsored=0&position=4&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=f7ddf961-168d-4054-91fe-3127a7a4348c&url=https://edition.cnn.com/2024/11/03/us/conservative-christian-coming-out-gay-cec/index.html). (engleză)

- Despre [spatula neagră](https://www.theatlantic.com/health/archive/2024/10/black-plastic-spatula-flame-retardants/680452/?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2024_11_04=&sponsored=0&position=6&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=42609d2e-839d-4ae5-bfb6-d369d792d189&url=https://www.theatlantic.com/health/archive/2024/10/black-plastic-spatula-flame-retardants/680452/) de plastic. (engleză)

- **[Aspiratoare la ofertă de Black Friday](https://l.profitshare.ro/l/13878549)**

- Despre industria textilă din [Timișoara](https://iscoada.com/arhive/industria-textila-din-timisoara-intre-mandria-de-a-fi-imbracat-occidentul-si-colectiva-socialista/).

- Ce mai cer teroriștii digitali din zilele noastre: [pâine](https://ground.news/article/schneider-electric-attackers-demand-ransom-paid-in-baguettes_0305cf?emailIdentifier=offbeat&edition=Nov-06-2024&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat). (engleză)

- [Românii](https://www.economica.net/romanii-si-austriecii-cei-mai-ingrijorati-locuitori-din-europa-centrala-si-de-est-de-cresterea-saraciei-si-de-posibile-crize-alimentare-studiu_784187.html?utm_source=substack&utm_medium=email) sunt îngrijorați.

- **[Camere de supraveghere la ofertă de Black Friday](https://l.profitshare.ro/l/13878548)**

[Sursă foto](https://www.reddit.com/r/MapPorn/comments/1glmtyh/median_home_sale_price_by_us_state/#lightbox).

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1316"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1316/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Candidații la prezidențiale și căsătoriile LGBTQ+. Ceva foarte interesant despre cucuteni. Black Friday la Fashion Days Despre dependenții de alcool. Tinerii și locuirea în București. Ce n-a mers în cazul inundațiilor masive din Valencia (Spania). Black Friday la VonMag Despre"
last_modified: "2024-11-05T10:22:01+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1316

- Candidații la prezidențiale și căsătoriile [LGBTQ+](https://www.presshub.ro/ce-parere-au-candidatii-la-prezidentiale-despre-parteneriatul-civil-intre-persoanele-din-comunitatea-lgbtq-350985/).

- Ceva foarte interesant despre [cucuteni](https://hotnews.ro/de-ce-isi-ardeau-oamenii-culturii-cucuteni-tripolia-casele-si-plecau-problema-lor-nu-difera-de-cele-de-azi-arata-o-explicatie-inedita-dintr-un-recent-studiu-1821165).

- **[Black Friday la Fashion Days](https://l.profitshare.ro/l/13868956)**

- Despre dependenții de [alcool](https://hotnews.ro/ce-inseamna-sa-fii-dependent-de-alcool-inalt-functional-si-semnele-care-tradeaza-o-astfel-de-persoana-1821117).

- Tinerii și locuirea în [București](https://pressone.ro/video-cand-cred-ca-am-sa-fiu-proprietar-niciodata-protest-al-tinerilor-pentru-dreptul-la-locuire-in-bucuresti).

- Ce n-a mers în cazul inundațiilor masive din [Valencia (Spania)](https://mindcraftstories.ro/tehnologie/inundatiile-din-valencia-ar-fi-trebuit-prevenite-de-o-lucrare-inginereasca-gigantica-ceva-insa-n-a-functionat-cum-trebuie/).

- **[Black Friday la VonMag](https://l.profitshare.ro/l/13868955)**

- Despre [Teodosie](https://www.veridica.ro/stiri/arhiepiscopul-conspirationist-si-pro-rus-teodosie-sanctionat-drastic-de-sfantul-sinod-al-bor).

- E bună săptămâna de [4 zile](https://www.dw.com/ro/cât-de-mult-ajută-săptămâna-de-patru-zile/a-70667710)?

- Cursuri de investiții, [alt fake online](https://pressone.ro/cursurile-de-investitii-care-iti-promit-ca-te-fac-milionar-printr-o-formula-magica-cum-opereaza-firmele-de-pariuri-la-bursa-ai-caror-proprietari-se-filmeaza-in-avioane-de-lux-pentr).

- **[Primele oferte de Black Friday de la eMag](https://l.profitshare.ro/l/13868941)**

[Sursă foto](https://www.reddit.com/r/MapPorn/comments/1gjybd1/how_would_europeans_vote_in_the_2024_us/#lightbox).

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1315"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1315/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Antena 3 și umanizarea prezidențiabililor. 52% din electoratul român e format din femei. Black Friday la MatHaus Inegalitatea veniturilor în România. De la ce au început inundațiile din Valencia. Filmele horror și evoluția americii. (engleză) Halloween la Cărturești Ce se"
last_modified: "2024-11-04T07:04:11+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1315

- [Antena 3](https://pressone.ro/town-hall-in-casa-poporului-provincialismul-faraonic-de-care-da-dovada-antena-3-in-incercarea-de-a-umaniza-prezidentiabilii-romaniei) și umanizarea prezidențiabililor.

- 52% din electoratul român e format din [femei](https://hotnews.ro/52-din-electorat-e-format-din-femei-ce-au-raspuns-ele-cand-au-fost-intrebate-daca-este-romania-pregatita-pentru-un-presedinte-femeie-1824006).

- **[Black Friday la MatHaus](https://l.profitshare.ro/l/13864197)**

- Inegalitatea veniturilor în [România](https://cursdeguvernare.ro/clasa-de-mijloc-a-romaniei-urca-la-61-din-populatie-cum-arata-statele-ece-si-cum-a-scazut-inegalitatea-veniturilor-din-romania.html).

- De la ce au început inundațiile din [Valencia](https://hotnews.ro/ce-este-dana-picatura-rece-fenomenul-simplu-care-a-spulberat-valencia-si-a-omorat-zeci-de-oameni-1824112).

- [Filmele horror](https://www.hollywoodreporter.com/movies/movie-features/evolution-horror-films-societal-fears-1236041121/?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&FINANCEBUZZ-2024_10_30=&sponsored=0&position=2&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=fd8f5486-48fb-4d46-b0c7-80215d3c7684&url=https://www.hollywoodreporter.com/movies/movie-features/evolution-horror-films-societal-fears-1236041121/) și evoluția americii. (engleză)

- **[Halloween la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/13864194)**

- Ce se întâmplă când cei care [aud voci](https://www.theguardian.com/news/2024/oct/29/acute-psychosis-inner-voices-avatar-therapy-psychiatry?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&FINANCEBUZZ-2024_10_30=&sponsored=0&position=4&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=048bd227-9db5-49dd-90be-3d18f26a29ff&url=https://www.theguardian.com/news/2024/oct/29/acute-psychosis-inner-voices-avatar-therapy-psychiatry) le și întâlnesc? (engleză)

- Fără recenzii false în [SUA](https://www.customerexperiencedive.com/news/ftc-ban-purchase-sale-fake-reviews/730640/?utm_source=Sailthru&utm_medium=email&utm_campaign=Issue%3A%202024-10-23%20CX%20Dive%20%5Bissue%3A67085%5D&utm_term=CX%20Divehttps%3A%2F%2Fwww.reuters.com%2Fbusiness%2Fretail-consumer%2Falibaba-pay-4335-million-settle-shareholder-lawsuit-over-monopoly-claims-2024-10-26%2F). (engleză)

- Despre tipurile de [cariere](https://www.lesswrong.com/posts/Sdi7gkKSHkRspqqcG/liquid-vs-illiquid-careers?utm_source=tldrnewsletter&utm_medium=email). (engleză)

- **[Începe Black Friday la Fashion Days](https://l.profitshare.ro/l/13864151)**

[Sursă foto](https://www.reddit.com/r/MapPorn/comments/1gj04x8/of_remote_employees_in_the_eu/#lightbox).

---

---
title: "[TEATRU] Un interfon stricat și un câine speriat"
url: "https://georgeisme.ro/debine/teatru-un-interfon-stricat-si-un-caine-speriat/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "(holul de intrare într-un bloc. Îngust. Un meșter de la o firmă specializată repară interfonul, proaspăt instalat de nici 24 de ore. Lângă el, de o parte și de cealaltă, câte un bărbat din bloc, vecini. Naratorul vrea să iasă"
last_modified: "2024-11-03T15:58:07+00:00"
categories: [De bine]
---

# [TEATRU] Un interfon stricat și un câine speriat

(holul de intrare într-un bloc. Îngust. Un meșter de la o firmă specializată repară interfonul, proaspăt instalat de nici 24 de ore. Lângă el, de o parte și de cealaltă, câte un bărbat din bloc, vecini. Naratorul vrea să iasă din bloc cu brațele pline de cutii, să le arunce la tomberonul de lângă intrare. Din celălalt sens o bătrână, însoțită de cățelul ei, vrea să intre în bloc. Cei trei bărbați blochează calea.)

VECIN 1

_Au stricat interfonul… pfuai de capul meu! Nu-mi vine să cred. Abia l-au pus. Ce animale!_

VECIN 2

(spre bătrâna cu câinele) _Bună ziua. _

VECINA

_Bună ziua. Ce s-a întâmplat?_

VECIN 1

_Ce să se întâmple? Au distrus interfonul. Nou-nouț! Și scrie peste tot că nu mai merge cu cod de acces, dar au tastat aiurea până l-au distrus._ _Toți drogații și boschetarii vin la noi în bloc!_

VECINA

_Nenorociții._

(Naratorul aștepta din cealaltă parte să se hotărască un flux. Intră doamna? Iese el?)

VECIN 2

_Doamnă, haideți, intrați pe lângă perete._

(cățelul, o rasă mică și incertă, e ținut în lesă la picior. E speriat și nu vrea să mai înainteze nici măcar un pas dincolo de prag, probabil speriat de cei trei bărbați uriași din fața lui. Bătrâna își zorește cățelul din lesă. Dar degeaba)

VECIN 1

(suflând în ceafa meșterului)

_Fantastic… să apese în halul ăsta pe butoane… și știu și cine… _

VECIN 2

(ușor iritat de faptul că bătrâna nu se strecoară pe lângă ei)

_Haideți, doamnă! Intrați?_

VECINA

_Păi n-am cum. Nu vrea Pichi. Pichi? Pichi? Hai. Hai puiu. Nu vrea. E speriat…_

VECIN 2

_Cum nu vrea?_ _Păi și ce dracu’ facem? Stăm așa?_

VECIN 1

_Ăștia merită bătuți în fața blocului… dați afară…_ _mai au și restanțe…_

(în spatele naratorului ajunge o mamă cu bebelușul în brațe. Și ea vrea să iasă din scară și îl întreabă din gesturi pe narator ce se întâmplă, de ce nu se înaintează)

NARATOR

_E interfonul stricat și…_

VECIN 1

_L-au făcut de comandă, doamnă, vă vine să credeți? Fantastică specie de oameni!_ _Ar trebui să îi punem să plătească reparația._

VECIN 2

(și mai nervos pe bătrâna care nu reușește să-și clintească patrupedul)

_Doamnă, intrați sau ce mama mă-sii facem aici? Nu vedeți că ne-am blocat?_

VECINA

(iritată de insistență)

_Păi cum să intru? Nu vedeți că e speriat Pichi și nu vrea?_

(meșterul e enervat de toată agitația din jurul lui și-și ridică ochii de pe interfon, se îndreaptă de spate și vrea să facă ordine)

MEȘTER

_Hai, vă rog frumos, nu pot lucra în condițiile astea! Să treacă toată lumea și să continui după._

MAMA

(către narator)

_Deci intră doamna?_

NARATORUL

_Nu-mi dau seama… cățelul e…_

VECIN 2

(scos din sărite, vorbind răspicat)

_Doamnă, dar chiar așa? Stăm atâția oameni după un câine? _

VECINA

_Păi și ce să îi fac dacă e speriat? Pichi?! Pichi! Hai, mamă, intră. Intră_!

(Pichi tremură din toate cele câteva sute de grame. Meșterul își dă ochii peste cap. Mama cu bebelușul fac cale întoarsă și aleg să iasă din bloc pe altă parte.

VECIN 2

_Fantastic așa ceva. Pichi! PICHI!_

(Pichi se sperie când e strigat de vocea masculină și începe să facă pipi în pragul ușii)

VECINA

_Aoleu, Pichi! Te-ai speriat, puiule?_

VECIN 1

_Doamnă, chiar așa, ne pișăm în hol?_

VECINĂ

_Nu eu. Pichi. S-a speriat săracul…_

MEȘTER

_Vai de capul meu… Nu cred așa ceva…_

VECIN 2

_Chiar în halul ăsta am ajuns ca țară!? Ăștia distrug interfonul, căinele se pișă în hol… vai de mama noastră!_

VECIN 1

_Și după nici 24 de ore!_

VECINA

(se uită de sus la cățelul speriat)

_Puiule, ce ai pățit mami? Ai făcut pipilică?_ _Hai, intră cu mama._

(Naratorul face cale întoarsă și scoate cutiile din bloc pe cealaltă intrare. Meșterul îl urmează afară să fumeze o țigară. Cei doi bărbați și vecina rămân în holul mic să se certe. Probabil până în vecii vecilor. Pichi e tot speriat.)

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1314"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1314/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Dezinformare și climă. AI-ul fură job-urile prezentatorilor de la radio. Ai livrare gratuită la cărți pentru comenzi de peste 50 de lei Strică emoji-urile limbajul? (engleză) ChatGPT nu e sustenabil. (youtube video) Pedofilie, elitism, populism. A venit Black Friday la"
last_modified: "2024-11-01T07:44:54+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1314

- [Dezinformare](https://context.ro/adeptii-dezinformarilor-climatice-merg-in-audienta-la-vatican-si-trimit-un-lobbyist-in-sua/) și climă.

- AI-ul fură job-urile prezentatorilor de la [radio](https://www.g4media.ro/controversa-dupa-ce-un-post-de-radio-polonez-a-inlocuit-prezentatorii-umani-cu-ai.html).

- **[Ai livrare gratuită la cărți pentru comenzi de peste 50 de lei](https://l.profitshare.ro/l/13855606)**

- Strică [emoji](https://bigthink.com/thinking/everyday-philosophy-do-emojis-help-or-hurt-our-language/?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&FINANCEBUZZ-2024_10_22=&sponsored=0&position=7&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=10fc5ee6-69f4-4a24-9b83-d7cde6cfc328&url=https://bigthink.com/thinking/everyday-philosophy-do-emojis-help-or-hurt-our-language/)-urile limbajul? (engleză)

- [ChatGPT](https://www.youtube.com/watch?v=MJQIQJYxey4) nu e sustenabil. (youtube video)

- Pedofilie, elitism, [populism](https://baricadaromania.substack.com/p/pedofilie-elitism-populism?utm_campaign=post&triedRedirect=true&fbclid=IwY2xjawGNtBFleHRuA2FlbQIxMQABHb30QZyTP1rdylnUAhAsSGFPqDoRFl_fYjBz0xM7iwdS8JJ145NhWguaCg_aem_tNn9f896hZKpbeTR9Owqjg).

- **[A venit Black Friday la MatHaus](https://l.profitshare.ro/l/13855607)**

- [Vaticanul](https://ground.news/article/vatican-unveils-new-cartoon-mascot-for-catholic-church_bd0a2c?emailIdentifier=offbeat&edition=Oct-30-2024&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat) are o mascotă. (engleză)

- [Marea Mediterană](https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/marea-mediterana-este-o-bomba-cu-ceas-explicatiile-climatologilor-pentru-inundatiile-mortale-din-spania-2987975) este o bombă cu ceas.

- La ce ajută politicile de [parcare inteligentă](https://mindcraftstories.ro/mediu/spatiu-de-respirat-politicile-de-parcare-inteligenta-imbunatatesc-viata-locuitorilor-din-orase/).

- **[Poate vreți o saltea de pat ortopedică de Black Friday](https://l.profitshare.ro/l/13855608)**

---

---
title: "La ce te ajută un avocat de despăgubiri? Vezi informații suplimentare aici! (P)"
url: "https://georgeisme.ro/general/la-ce-te-ajuta-un-avocat-de-despagubiri-vezi-informatii-suplimentare-aici-p/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Nu este atât de greu să ajungi în situații pe care nu le-ai plănuit. Unele evenimente îți pot afecta bunurile, sănătatea sau chiar siguranța. În aceste cazuri, trebuie să începi căutările unui avocat de despăgubiri. Acesta te poate ajuta să"
last_modified: "2025-10-29T08:14:12+00:00"
categories: [General]
---

# La ce te ajută un avocat de despăgubiri? Vezi informații suplimentare aici! (P)

Nu este atât de greu să ajungi în situații pe care nu le-ai plănuit. Unele evenimente îți pot afecta bunurile, sănătatea sau chiar siguranța. În aceste cazuri, trebuie să începi căutările unui avocat de despăgubiri. Acesta te poate ajuta să te îndreptățești și să primești compensația, măcar financiară, care ți se cuvine. Vezi informații suplimentare aici.

Sunt mai multe situații în care ai nevoie de un astfel de avocat. Poate să fie cazul unui accident rutier, o daună materială sau o compensație financiară. Ai nevoie să îți cunoști drepturile și să descoperi momentul potrivit pentru a câștiga ceea ce aștepți. 

**Ce face un avocat de despăgubiri?**

Acesta are rolul de a reprezenta interesele tale, ca victimă, în fața celor care te-au făcut să suferi paguba, indiferent de natura ei. Acesta va analiza cazul și va stabili dacă există o bază legală prin care să primești despăgubirile. Avocatul tău trebuie să se ocupe de tot ceea ce presupune cazul tău. Citește mai multe [informatii suplimentare aici](https://www.ele.ro/monden/social/cand-ai-nevoie-de-un-avocat-despagubiri-descopera-sprijinul-legal-de-care-ai-nevoie_--71507.html).

**Ce fel de situații poți avea nevoie de un avocat de despăgubiri?**

Un avocat de acest fel va putea să gestioneze dosare complexe care includ următoarele situații:

● Accidente rutiere care se termină cu vătămări corporale sau daune materiale;

● Malpraxis medical care include erori în timpul procesului, în urma căruia pacientul va avea de suferit;

● Accidente de muncă prin care angajatul este rănit sau își poate pierde capacitatea de muncă; 

● Despăgubiri RCA sau CASCO când firmele de asigurare nu ți le oferă;

● Daune morale, anume suferința psihică, pierderea unei persoane dragi sau afectarea reputației.

**Ce beneficii ai dacă vei căuta un avocat profesionist la timp?**

Să cauți o persoană experimentată poate să fie singura opțiune prin care să ai șanse reale de a fi despăgubit corect. Iată care sunt avantajele de care ai parte când faci alegerile bune:

● **Evaluarea corectă a daunelor** – avocatul calculează suma reală care ți se cuvine, în timp ce ia în calcul toate aspectele;

● **Negocierea eficientă** – multe dintre cazuri se pot soluționa prin negociere, fără proces, atunci când alegi un reprezentant al legii care să te poată susține;

● **Reprezentarea în instanță** – în momentul în care este vorba despre un proces deja, avocatul va pregăti dosarul, probele și va elabora pledoaria în favoarea ta;

● **Reducerea timpului de soluționare** – va fi în avantajul tău și al avocatului să rezolvați repede cu procesul. Prin experiența sa, avocatul te va ajuta să îți primești în scurt timp ajutorul pe care îl așteptai. 

Când alegi cu grijă persoana care să te reprezinte în fața legii, vei fi sigur că drepturile tale sunt apărate, iar tot procesul se desfășoară conform normelor legale. 

**Cum alegi avocatul potrivit pentru cazul tău?**

Un avocat care are experiență în domeniu s-ar putea să îți fie cu adevărat de folos, dar și o minte tânără care are concepții și viziuni noi, ar putea să te ajute. Verifică clienții care au fost reprezentați de avocatul care te interesează și află mai multe detalii despre dosarele lor. Este necesar ca avocatul să îți asigure o comunicare clară și să te bucuri de consultanță în orice stadiu al procesului tău. 

Te vei bucura de șanse de câștig mai mari dacă optezi pentru un avocat potrivit.

---

---
title: "Costul social când vedeta e iertată"
url: "https://georgeisme.ro/de-rau/costul-social-cand-vedeta-e-iertata/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Zilele trecute pierdeam timpul așteptând ceva într-o intersecție și îmi clăteam ochii cu dinamica unui bulevard aglomerat din București. Îmi picaseră ochii pe un Volkswagen Polo negru, parcat pe una dintre trecerile de pietoni. Nu ciupea din zebră, n-o atingea"
last_modified: "2024-10-27T09:08:42+00:00"
categories: [De rău]
---

# Costul social când vedeta e iertată

Zilele trecute pierdeam timpul așteptând ceva într-o intersecție și îmi clăteam ochii cu dinamica unui bulevard aglomerat din București. Îmi picaseră ochii pe un Volkswagen Polo negru, parcat pe una dintre trecerile de pietoni. Nu ciupea din zebră, n-o atingea pe la colțuri, ci era fix pe ea, mașina fiind oprită paralel cu bordura, ca un zid între pietoni și șosea.

Mașina nu era pe avarii. N-avea de ce. La volan încă era șoferița, iar pe bancheta din spate copiii ei. Avarii pui când semnalizezi că ești plecat „5 minute”, dar dacă diriguitorul n-a abandonat căruța nu trebuie să-ți semnalizezi _staționarea._ Așteptau pe cineva.

Au așteptat vreo 10 minute. Vreo 10 rânduri de pietoni care s-au muncit să traverseze pe lângă mașină. Apogeul a fost atins când o doamnă în scaun cu rotile și însoțitorul ei s-au văzut nevoiți să _reinterpreteze _traversarea din cauza impedimentului de tablă. Șoferița se uita la ei ca la un film. Nimeni nu s-a enervat, nu s-au aruncat vorbe de ocară. Probabil de rușine, cine știe.

Mă gândeam ce situație ingrată s-ar putea isca dacă în intersecție ar apărea un polițist. Cum ar trebui el să impună litera legii în fața unei mămici și a copiilor ei, cum acesta n-ar avea o altă treabă mai bună de făcut (precum să-i aresteze „_pe nemernicii din Parlament”_) și i s-a cășunat pe biata femeie. 

Până la urmă n-a mai fost nevoie să vină polițistul. Din cofetăria aflată în buza trecerii de pietoni a ieșit o a doua persoană adultă, cu o pungă de bunătăți, a pasat comoara celor mici și după ce s-a urcat în mașină au dispărut în trafic. 

Ce la mustață a fost un om al legii de gura lumii pentru că n-a găsit ceva mai bun decât să strice ziua unui om a cărui singură vină e că n-are mai multe locuri de parcare. Cu toate că la 50 de metri de trecerea de pietoni erau locuri de parcare libere, dar implica un efort de 50 de metri. Nu merita, când era deja un loc liber ÎN FAȚA cofetăriei. Fie el, locul liber, o trecere de pietoni. O naivă convenție urbană.

Am vrut să încep cu exemplul de mai sus pentru cele care urmează, dar să nu credeți că-i vreo excepție exotică în traficul românesc. Sunt ferm convins că dacă mergem iar acolo, în intersecția aia, în câteva ore găsim alte și alte exemple (după ce a plecat mămica cu Volkwsagen-ul Polo s-a „parcat” pe trecere un sexagenar într-un 4×4 silfid. Nici el n-a stat _mai mult_ de 10 minute și n-a încurcat mai mult de 10 rânduri de pietoni care, în esență, s-au descurcat. 

La prima mână, în fața unor tipicuri precum cel menționat mai sus, suntem tentați să spunem că oamenii sunt _needucați_. Dar e prea simplu să fie adevărat. Nu cred că e asta. Nu cred în scuza „needucării”. Că dacă e vorba de needucare am avea reacții de tipul „n-am știut”, ori „n-am crezut că asta înseamnă dungile de pe asfalt”, toate spuse cu sinceritate. Dar oamenii se enervează când le atragi atenția că au comis o „needucată” pentru că au fost educați cu privire la convenție. Așa că devin defensivi. Pentru că își apără acțiunea, știu că nu e frumos, dar mai știu și că „nu e mare lucru”.

De fapt, oamenii aceștia n-au nevoie de „educație”, ci au nevoie de o mai bună înțelegere a acestui „mare lucru”. Un fel de Școală de Economie a Costului Social Pentru Când Ești Neadecvat Traiului în Comunitate. Oricum, „e nevoie de educație” mi se pare o expresie total lipsită de substanță. Oamenilor trebuie să le explici faptul că acțiunile lor au un cost (altul decât amenda). 

Dar până să hotărâm ce și cum se va face această Școală, simt că trebuie discutat despre ce, cum și în ce fel se contribuie la diminuarea potențialului pe care l-ar putea avea această școală. Cine îi face pe oameni să creadă că nu există un cost pentru inadecvare? 

**Și aici ajungem la vedete, personalități, Lumea Bună. **

Periodic o ființă umană considerată „personalitate” sau „vedetă” ajunge să comită o inadecvare. Nu mai dau exemple, ca să nu pară că am ceva cu unu sau cu alta, dar îi știți că doar apar în atenția publicului des. Fac ei o nasoală și ajung să fie luați la roșii și ouă stricate. Și mereu ei (și o parte a fanilor) ajung să spună că „_sunt și ei oameni ca noi ceilalți, nu-i putem judeca mai aspru_”. Da… și nu. 

Dacă fața ta poate să stimuleze vânzarea de hârtie igienică cu 7 straturi, așa că accepți să-ți postezi contra-cost chipul pe panouri online/offline, înseamnă că ești conștient/ă de puterea pe care o are fiecare gest pe care îl faci. Când tu ești inadecvat ești de n-jpe ori mai relevant în context comparativ cu un anonim care comite o nasoală. 

Poate trece ca ușoară diformitate să-i judeci mai dur, dar Costul Social pe care îl plătim cu toții când aceștia sunt judecați blând/deloc este uriaș. Pentru că din poziția lor superioară (ca imagine) și datorită valului stârnit de popularitatea lor ajung să transmită cu de X ori mai multă putere că legile sunt ușor de încălcat, instituțiile sunt impotente și în esență nu pățești nimic dacă ești gherțoi.

Pe scurt, sunt două formule cu rezultat nasol social (în mod egal) care pleacă de aici:

- Dacă Vedeta scapă îți poate transmite că legea e degeaba, n-o respectă nimeni (deci de ce s-o faci tu?), e țara nimănui, care pe care, ura și la gară!

- Dacă Vedeta scapă, dar tu o pățești, înseamnă că statul decide discreționar, suferă doar „cei mai mici”, legea nu e pentru toți, mai bine dă din coate să ajungi sus ca să-i calci și tu pe alții în picioare.

Oricum o dai, când figurile importante scapă imprimă o puternică imagine în societate. 

Țările precum România au oricum o relație proastă cu implementarea legii. Handicapul vine (probabil și printre altele) și din faptul că ne este teamă să implementăm corect legea pentru că această intransigență s-ar putea întoarce asupra noastre. 

**_Dacă eu nu fac compromisuri cu tine nici tu nu o să faci compromisuri cu mine_****. **

Politica autohtonă ne arată cel mai clar acest aspect. Exceptând dictaturile (care s-au dus „_the extra mile_”), democrația românească (pre & post-comunism) a fost mereu o ciondăneală lipsită de vigoare, dispută în care oameni din taberele opuse s-au bălăcărit pe model Becali-Mitică Dragomir („_ne-am certat, dar fără jigniri. El m-a făcut oligofren, eu l-am făcut zdreanță, dar nu ne-am insultat”_). 

De ce? Ai crede că dintr-o politețe aproape nobilă (din înaltul politic nu ne dăm la gioale ca golanii, asta fac extremiștii), dar tind să cred că elita țării (din nou, exceptând în cazurile dictaturilor) a fost mereu conștiență că la ciolan or să vină și Ceilalți, și e bine să lași loc de „bună ziua”. 

Priviți scena politică de azi. Nu e imposibil să demonstrezi coruptibilitatea unora (cu nume și prenume), dar de ce să scuipi acolo unde cândva o să pupi, ori știind că nici tu nu ești ușă de biserică? Patul lui Procust nu-ți vine nici ție bine.  

Am vrut să spun astea pentru că legile în România nu sunt interpretabile pentru că-s prost scrise, ci pentru că-s convenabil scrise. N-am putea să supraviețuim în litera legii, ne-ar tremura picioarele de frică s-o implementăm ca la carte. Dacă o să trecem și noi prin același tratament? 

Ăsta e motivul și pentru care există atât de mulți români care se solidarizează cu micile/marile acte antisociale. „_Dar ce a făcut? A dat în cap? A omorât pe cineva?” _Astea auzi și de la cei care comit inadecvările, dar mai ales de la salvatorii lor. Pentru că inadecvarea e atât de prezentă încât te sperie gândul că cineva ar putea să sufere de pe urma ei. Că-ți vine rândul. 

E mai bine ca inadecvarea să devină, mai degrabă, un pariu social. Azi ai parcat tu aiurea și n-ai luat amendă? Super, „_ți-a ieșit biletul” _inadecvării. Mâine ai parcat și ai luat amendă? Asta e, mai și pierzi, dar așa e la jocurile de noroc social. Continuă să joci pentru șanse mai mari de câștig. E posibil ca păcăneaua să fie mai adânc întipărită în noi decât lasă să se vadă numărul mare de case de jocuri de noroc.

**Așa că mă întorc la panourile publicitare cu puls și greșeli umane.**

E contraproductiv să nu le taxezi dur când o comit. Ca instituție pierzi teribil când lași mentalul colectiv să creadă una din cele două ipoteze prezentate mai sus. Dar apoi intervine și costul social, acela al destabilizării percepției vizavi de lege și implementarea ei.  

Vedetele își revin de cele mai multe ori dacă taxarea e dură pentru că au deja o plajă confortabilă. Plus că au învățat cu toate o tehnică interesantă a iertării: „_poate am greșit, poate nu, dar să știți că sunt un om bun pentru că greșeala mea s-a produs într-un plin act de bine. Deci aproape că greșesc de bun ce sunt”._ Urmăriți cele mai recente inadecvări de vedete și o să vedeți că scuzele cuprind un mare procent de laudă de sine. 

Unele vedete, taxate pentru nasoale, au spus că amenda a fost prea mare. Nu cred. Cred că s-a luat în considerare costul social și asta e foarte bine. Un fel de _taxare progresivă _pe raportul inadecvare-putere de influență socială.

**Concluzia?**

E greu să impui litera legii (ori a _bunului simț_ dacă vă sună mai bine) în fața micro-agresiunilor de zi cu zi (precum exemplele date de mine la început) pentru că aceștia se vor apără – pe bună dreptate – cu faptul că legea se aplică arbitrar și ăia cu statut nu suferă ca ei în contexte identice. Și pentru a evita astfel de scuze și a ne asigura că lucrurile încep să funcționeze trebuie să învățăm să amendăm ca la carte, fără jumătăți de măsură și fără o _empatică-colaborare _cu unii sau altele. 

Recentele grațieri cumpărate de anumite vedete cu un zâmbet tâmp și scuze dubitabile vor întârzia _civilizarea _spațiului public, fie el pe stradă, trotuar, teatru ș.a.m.d.. Dar mna, „_dacă oameni suntem…”_

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1313"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1313/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Algoritmii social-media schimbă modul în care interacționăm. Demența și fotbalul. (engleză) Au început ofertele de Black Friday la gadgeturi Pizza cu cocaină, un succes. (engleză) Fără îmbrățișări lungi pe aeroporturile din Noua Zeelandă. (engleză) Ce înseamnă job ideal pentru români."
last_modified: "2024-10-25T07:36:14+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1313

- [Algoritmii social-media](https://www.bbc.com/news/articles/cp8e4p4z97eo?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2024_10_20=&sponsored=0&position=5&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=940ee377-133d-4394-a672-0fbe4c26076f&url=https://www.bbc.com/news/articles/cp8e4p4z97eo) schimbă modul în care interacționăm.

- Demența și [fotbalul](https://www.bbc.com/sport/football/65859838). (engleză)

- **[Au început ofertele de Black Friday la gadgeturi](https://l.profitshare.ro/l/13834864)**

- Pizza cu [cocaină](https://ground.news/article/police-raid-restaurant-after-pizza-with-side-of-cocaine-becomes-best-selling-dish_0ea755?emailIdentifier=offbeat&edition=Oct-23-2024&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat), un succes. (engleză)

- Fără îmbrățișări lungi pe aeroporturile din [Noua Zeelandă](https://ground.news/article/new-zealand-airport-bans-farewell-hugs-longer-than-three-minutes_16b74c?emailIdentifier=offbeat&edition=Oct-23-2024&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat). (engleză)

- Ce înseamnă job ideal pentru [români](https://economedia.ro/jobul-ideal-pentru-romani-salariu-corect-program-de-lucru-flexibil-si-colegi-competenti-cum-difera-cerintele-intre-cele-4-generatii-active-simultan-pe-piata-muncii.html?utm_source=substack&utm_medium=email).

- **[86% reducere la cărți de la Libris](https://l.profitshare.ro/l/13834861)**

- [Liderii indulgenți](https://www.hrdive.com/news/manager-leniency-difficulties/729720/?utm_source=substack&utm_medium=email) nu sunt neapărat foarte buni. (engleză)

- Ideologii [Șoșoacei](https://pressone.ro/ideologii-antisemiti-ai-dianei-sosoaca-si-legaturile-lor-cu-propaganda-putinista-florian-colceag-antrenorul-de-genii-care-a-descoperit-limbajul-lui-dumne).

- „[Comunicarea UE](https://pressone.ro/castigarea-inimilor-si-mintilor-pentru-democratie-comunicarea-ue-este-teribila) este teribilă”.

- **[Reduceri la eMag](https://l.profitshare.ro/l/13834850)**

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1312"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1312/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Invazie de papagali în orașele argentiniene. (engleză) Coca-Cola și zahărul care este când spune că nu este. (engleză) Decorațiuni pentru acasă la ofertă Zgârie-nori din lemn. (engleză) De ce ne obosesc ședințele pe Zoom (online)? (engleză) Despre alegerile din Moldova."
last_modified: "2024-10-22T07:23:25+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1312

- Invazie de [papagali](https://ground.news/article/parrots-overwhelm-argentinian-town-leading-to-local-power-outages_e06f78?emailIdentifier=offbeat&edition=Oct-16-2024&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat) în orașele argentiniene. (engleză)

- [Coca-Cola](https://ground.news/article/coca-cola-recalls-zero-sugar-lemonade-after-its-found-to-contain-full-sugar?emailIdentifier=offbeat&edition=Oct-16-2024&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_medium=email&utm_source=newsletter&utm_campaign=offbeat) și zahărul care este când spune că nu este. (engleză)

- **[Decorațiuni pentru acasă la ofertă](https://l.profitshare.ro/l/13825962)**

- [Zgârie-nori](https://arstechnica.com/science/2024/10/sustainable-building-effort-reaches-new-heights-with-wooden-skyscrapers/?utm_source=tldrnewsletter&utm_medium=email) din lemn. (engleză)

- De ce ne obosesc [ședințele pe Zoom](https://bigthink.com/business/not-remotely-cool-the-science-of-zoom-fatigue/?utm_source=tldrwebdev&utm_medium=email) (online)? (engleză)

- Despre alegerile din [Moldova](https://spotmedia.ro/stiri/politica/ce-a-castigat-si-ce-nu-si-mai-ales-ce-urmeaza-pentru-maia-sandu-explicatii-dupa-ce-unda-de-soc-din-republica-moldova-a-trecut-interviu).

- **[Fotolii reduse cu până la 35%](https://l.profitshare.ro/l/13825960)**

- Cum se trăiește în România după un [atac cerebral](https://pressone.ro/ce-am-fost-si-ce-am-ajuns-ziua-care-schimba-totul-cum-traiesti-in-romania-dupa-un-atac-cerebral).

- Despre criza locuirii din [România](https://panorama.ro/criza-a-locuirii-romania-europa-chirii-case-imobiliare/).

- Cine se duce în [Armata Română](https://pressone.ro/toata-lumea-vine-pentru-bani-marturia-unui-tanar-care-a-petrecut-o-saptamana-de-instructie-ca-rezervist-voluntar-in-armata-romana)?

- **[Până la 86% reducere la LibFest](https://l.profitshare.ro/l/13825958)**

[Sursă foto](https://www.reddit.com/r/MapPorn/comments/1g94nvv/poverty_in_south_america/#lightbox).

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1311"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1311/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Cât te costă dacă vrei să ajungi fotbalist. Suntem bine pe albine. Numărul lor a crescut. (engleză) Electrocasnice la ofertă Un român a câștigat un proces împotriva Amazon. Cât te costă când îți pleacă un angajat? Primarii și Poliția Locală."
last_modified: "2024-10-17T14:11:34+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1311

- Cât te costă dacă vrei să ajungi [fotbalist](https://amihail.substack.com/p/mai-mult-decat-un-club-un-lux?utm_source=post-email-title&publication_id=2213937&post_id=150294805&utm_campaign=email-post-title&isFreemail=true&r=16mz5w&triedRedirect=true&utm_medium=email).

- Suntem bine pe [albine](https://www.destatis.de/EN/Themes/Countries-Regions/International-Statistics/Data-Topic/AgricultureForestryFisheries/Bees.html?utm_source=substack&utm_medium=email#:~:text=The%20FAO%20estimated%20the%20number,in%20Asia%20(45.3%20million).). Numărul lor a crescut. (engleză)

- **[Electrocasnice la ofertă](https://l.profitshare.ro/l/13813074)**

- Un român a câștigat un proces împotriva [Amazon](https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/it-c/exclusiv-gigantul-american-amazon-bun-de-plata-in-romania-cu-acuzatii-dure-un-angajat-a-castigat-daune-morale-de-200-000-lei-reactia-companiei-21760572?utm_source=substack&utm_medium=email).

- Cât te costă când îți pleacă [un angajat](https://dorusupeala.ro/cat-te-costa-cand-iti-pleaca-un-angajat/?utm_source=substack&utm_medium=email)?

- Primarii și [Poliția Locală](https://pressone.ro/cum-au-devenit-primarii-romani-serifi-cu-politia-locala-pe-post-de-armata-proprie-cand-ai-coruptie-si-clientelism-politistul-nu-mai-misca-in-fata-edilului).

- **[Ultima zi de oferte la eMag](https://l.profitshare.ro/l/13813073)**

- [Românii](https://defapt.ro/romanii-beau-si-conduc-fara-carnet/) care conduc fără carnet, ori băuți.

- Ce le-a zis [Macron](https://ground.news/article/in-clash-with-netanyahu-macron-says-israel-pm-mustnt-forget-his-country-created-by-un-decision_cf6283?emailIdentifier=dailyGround&edition=Oct-16-2024&token=ae92b4f5-523d-4437-aa8d-9e7ebc3e2abe&utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=daily-newsletter&category=top&subCategory=International) israelienilor… (engleză)

- O să mai supraviețuiască muzica [rock](https://www.newstatesman.com/culture/music/2024/10/end-of-generation-rock-boomers?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&FINANCEBUZZ-2024_10_16=&sponsored=0&position=5&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=e6e33b2e-6770-4a45-b7c9-1cc65b040ef1&url=https://www.newstatesman.com/culture/music/2024/10/end-of-generation-rock-boomers)? (engleză)

- **[Reduceri la MatHaus](https://l.profitshare.ro/l/13813072)**

[Sursă foto](https://www.reddit.com/r/MapPorn/comments/1g5lvf7/russia_population_density_2021/#lightbox).

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1310"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1310/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Opinia cuiva care investește pe Tradeville. S-a testat cu succes primul vaccin împotriva cancerului ovarian. (engleză) Momentul reducerilor la MatHaus Oamenii de știință au reușit să facă sunetul să meargă într-o singură direcție. (engleză) Televizoarele smart își spionează utilizatorii. (engleză)"
last_modified: "2024-10-15T11:47:22+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1310

- Opinia cuiva care investește pe [Tradeville](https://bvbromania.substack.com/p/de-ce-am-renuntat-la-tradeville-dupa?utm_source=substack&utm_medium=email).

- S-a testat cu succes primul vaccin împotriva [cancerului ovarian](https://futurism.com/neoscope/first-ovarian-cancer-vaccine?utm_source=tldrnewsletter&utm_medium=email). (engleză)

- **[Momentul reducerilor la MatHaus](https://l.profitshare.ro/l/13807667)**

- Oamenii de știință au reușit să facă [sunetul](https://www.zmescience.com/science/news-science/scientists-found-a-way-to-make-sound-travel-in-only-one-direction/?utm_source=tldrnewsletter&utm_medium=email) să meargă într-o singură direcție. (engleză)

- [Televizoarele smart](https://www.theregister.com/2024/10/09/smart_tv_spy_on_viewers/?utm_source=tldrinfosec&utm_medium=email) își spionează utilizatorii. (engleză)

- Influencerii postează mai puțin [despre modă](https://footwearnews.com/entertainment-news/culture/influencers-are-posting-less-fashion-content-traackr-report-1203699515/). (engleză)

- **[Oferte la eMag](https://l.profitshare.ro/l/13807666)**

- Aer poluat în UE și [mușamalizare](https://www.dw.com/ro/aer-poluat-în-oraşe-din-ue-primejdia-este-muşamalizată/a-70489582).

- O anchetă despre [TikTok](https://www.npr.org/2024/10/12/g-s1-28040/teens-tiktok-addiction-lawsuit-investigation-documents?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2024_10_14=&sponsored=0&position=1&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=296bb70b-b6da-45b7-93f2-e16b1bbeca4d&url=https://www.npr.org/2024/10/12/g-s1-28040/teens-tiktok-addiction-lawsuit-investigation-documents). (engleză)

- [Natalitatea](https://www.healthdata.org/news-events/newsroom/news-releases/lancet-dramatic-declines-global-fertility-rates-set-transform?utm_source=chartr&utm_medium=email&utm_campaign=chartr_20241013) e în scădere la nivel global. (engleză)

- **[Transport gratuit la Libris](https://l.profitshare.ro/l/13807665)**

[Sursă foto](https://www.reddit.com/r/MapPorn/comments/1g43bve/south_african_diaspora/#lightbox).

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1309"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1309/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Vedetele moarte fac bani cu AI-ul. (engleză) Psihopatiile lui Diddy. (engleză) Promoție la Cropp Conservatorii ultra-religioși au eșuat. Iar. Brazilia și țigările electronice. (engleză) Se împlinesc 100 de ani de dependență americană de mașini. (engleză) Electrocasnice pentru casă Printre puținele"
last_modified: "2024-10-14T13:33:34+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1309

- Vedetele moarte fac bani [cu AI-ul](https://getpocket.com/explore/item/with-ai-dead-celebrities-are-working-again-and-making-millions?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&GEORGETOWNUNIV-2024_10_09=&sponsored=0&position=2&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=f43b3066-63c5-4f76-b91c-f4dc4595ae57&url=https://getpocket.com/explore/item/with-ai-dead-celebrities-are-working-again-and-making-millions). (engleză)

- Psihopatiile lui [Diddy](https://www.independent.co.uk/news/world/americas/crime/sean-diddy-combs-charges-freak-off-parties-celebs-interview-b2624992.html?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&GEORGETOWNUNIV-2024_10_09=&sponsored=0&position=4&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=73ee0324-1baf-4ff2-b1ab-f4af68b22574&url=https://www.independent.co.uk/news/world/americas/crime/sean-diddy-combs-charges-freak-off-parties-celebs-interview-b2624992.html). (engleză)

- **[Promoție la Cropp](https://l.profitshare.ro/l/13805150)**

- Conservatorii [ultra-religioși](https://pressone.ro/patriarhia-nu-a-dat-binecuvantare-dan-puric-piperea-si-alti-extremisti-romani-n-au-reusit-sa-stranga-semnaturi-pentru-redefinirea-constitutionala-a-familiei-si-plata-cash) au eșuat. Iar.

- [Brazilia](https://restofworld.org/2024/brazil-vape-ban-instagram/?utm_source=substack&utm_medium=email) și țigările electronice. (engleză)

- Se împlinesc [100 de ani](https://www.planetizen.com/features/132030-100-year-road-car-dependency-us?utm_source=Planetizen+Updates&utm_campaign=3357bdde5f-newswire_10_10_24&utm_medium=email&utm_term=0_-6cce27a957-%5BLIST_EMAIL_ID%5D&mc_cid=3357bdde5f&mc_eid=cd546f42f5) de dependență americană de mașini. (engleză)

- **[Electrocasnice pentru casă](https://l.profitshare.ro/l/13805149)**

- Printre puținele articole [Times New Roman](https://www.timesnewroman.ro/sport/record-12-000-de-oameni-au-dat-bani-unei-banci-ca-sa-alerge-prin-propriul-oras/?fbclid=IwY2xjawF59tNleHRuA2FlbQIxMQABHYrOzRyrUnjees4oQCkVZVcBEJALxXjrTdj8dqEFLlrr85MopDG7PQGYZA_aem_h1qm9NHmp1portaa10znQA) care e mai mult adevăr decât glumă.

- România și [suferința mintală](https://snoop.ro/cum-am-ajuns-sa-tinem-bolnavii-psihici-sub-cheie-o-scurta-istorie-a-raportarii-la-suferinta-mintala-in-romania/).

- Festival la [Sibiu](https://www.turnulsfatului.ro/2024/10/13/cum-se-desfasura-un-festival-in-sibiu-acum-445-de-ani-spectacol-in-piata-mare-ospat-pentru-elite-bani-si-vin-gratis-pentru-multime-si-romi-pusi-sa-se-bata-cu-noroi-214752) acum 445 de ani.

- **[Oferte la decorațiuni pentru casă](https://l.profitshare.ro/l/13805148)**

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1308"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1308/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Zoomeri și muncă. (engleză) Zoomerii sunt invitați la mall. (engleză) Cadouri originale și gadget-uri Cică există timpul negativ. (engleză) Brandurile și subconsumul. (engleză) Dar și brandurile și influencerii și cum le schimbă aceștia. (engleză) Cluburile de sport din Herăstrău și"
last_modified: "2024-10-10T06:19:01+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1308

- [Zoomeri](https://finance.yahoo.com/news/bosses-firing-gen-z-grads-111719818.html?utm_source=tldrmarketing&utm_medium=email&guccounter=1&guce_referrer=aHR0cHM6Ly9zdWJzdGFjay5jb20v&guce_referrer_sig=AQAAAIVsbiotJnjYPCabGpQODZ1Q2zTTnTdj5NaIzuntPwhho_RmoeyeOJgei_P_aeNuvER32OvyNAZ048T0VlsaM7gYwzRZYp7YQWdwTSFvEjrxLuw5W-BNQ_01_QPneIYIUJ2ep4_nr2XNyfAZENLazyhv98bEwfDN8PgJ_8IN_alP) și muncă. (engleză)

- [Zoomerii](https://www.retaildive.com/news/simon-gen-z-meet-me-at-the-mall-ad-campaign/728502/?utm_source=Sailthru&utm_medium=email&utm_campaign=Issue%3A%202024-10-01%20Retail%20Dive%20Newsletter%20%5Bissue%3A66375%5D&utm_term=Retail%20Dive) sunt invitați la mall. (engleză)

- **[Cadouri originale și gadget-uri](https://l.profitshare.ro/l/13793371)**

- Cică există [timpul negativ](https://www.the-independent.com/tech/time-negative-quantum-physics-clock-b2621812.html?utm_source=tldrnewsletter&utm_medium=email). (engleză)

- [Brandurile](https://www.retailbrew.com/stories/2024/10/02/should-brands-fear-the-underconsumption-core-trend-or-lean-into-it?mbcid=36933777.67787&mid=80f0f67123a3776c944027e6bea56837&utm_campaign=rtb&utm_medium=newsletter&utm_source=morning_brew) și subconsumul. (engleză) Dar și brandurile și [influencerii](https://www.socialmediatoday.com/news/how-brands-endorsements-influencers-celebrities-study/728507/?utm_source=Sailthru&utm_medium=email&utm_campaign=Issue%3A%202024-10-01%20Social%20Media%20Today%20Newsletter%20%5Bissue%3A66372%5D&utm_term=Social%20Media%20Today) și cum le schimbă aceștia. (engleză)

- Cluburile de sport din Herăstrău și [cârciumizarea parcurilor](https://b365.ro/exclusiv-i-cluburile-nautice-din-herastrau-distruse-pentru-carciumizarea-celui-mai-mare-parc-din-bucuresti-un-om-s-a-luptat-sa-salveze-ycb-desi-a-fost-amenintat-cu-moartea-465137/).

- **[Back to Office la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/13793370)**

- [Trump](https://pressone.ro/trump-dupa-o-luna-la-campulung-de-ce-nu-as-mai-vota-usr-cu-lasconi-si-nasui-partidul-pune-cruce-proiectului-vrem-o-tara-ca-afara) de Câmpulung.

- 41% dintre tineri vor [regim totalitar](https://www.dw.com/ro/41-dintre-tineri-susțin-instaurarea-unui-regim-totalitar/a-70443030).

- De ce pleacă [românii tineri](https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/de-ce-ne-pleaca-romanii-din-tara-nu-doar-de-foame).

- **[Ultima zi de reduceri la eMag](https://l.profitshare.ro/l/13793369)**

---

---
title: "[TEATRU] Despărțire în două acte și două ape. Neplătite"
url: "https://georgeisme.ro/debine/teatru-despartire-in-doua-acte-si-doua-ape-neplatite/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Actul I (în fața unui restaurant, pe o stradă circulată din Marele Oraș. Zgomotul de fundal acoperă conversația unui cuplu. Mașinile cu viteză, motocicliștii, zumzetul orașului care sună ca un frigider vechi, toate contribuie la a nu putea înțelege conversația"
last_modified: "2024-10-10T04:54:53+00:00"
categories: [De bine]
---

# [TEATRU] Despărțire în două acte și două ape. Neplătite

**Actul I**

(în fața unui restaurant, pe o stradă circulată din Marele Oraș. Zgomotul de fundal acoperă conversația unui cuplu. Mașinile cu viteză, motocicliștii, zumzetul orașului care sună ca un frigider vechi, toate contribuie la a nu putea înțelege conversația aprinsă. O doamnă în alb bruschează un bărbat solid. Se împinge spre el să-l lovească, îi dă cu palmele în piept, scrâșnește din dinți și se citesc pe buze înjurături de morți. Lângă, în negru, o altă femeie asistă la întreaga scenă, răsfoind telefonul]

**Actul II**

(cele două femei intră în restaurant. Femei în Alb se uită nervoasă spre Chelneriță)

FEMEIA ÎN ALB

_Unde e toaleta?_

(Chelnerița indică direcția. Cele două femei intră în toaletă. La câteva secunde după intră și Bărbatul în restaurant. Se uită stânga-dreapta prin restaurant, căutând femeile cu privirea. Nu vede decât Naratorul la o masă, altfel totul gol și liniștit. Bărbatul caută cu privirea Chelnerița)

BĂRBAT

_Au intrat cumva două femei?_

CHELNERIȚA

_Da. Sunt la baie._

(bărbatul respiră ușurat. Nu le-a pierdut. Să fie sigur, se duce după ele. Bate timid în ușa toaletei și o deschide ușor, să se asigure. Din interior se aude un „_IEȘI_” urlat și scurt. Se întoarce printre mesele goale. Se învârte în picioare, comandă o sticlă mare de apă și se așază pe un scaun. Cele două femei ies din toaletă și trec impasibile pe lângă bărbat. Acesta se ridică fulgerător și se pune în fața celei în alb)

BĂRBAT

(disperat și cu mâinile împreunate)

_Hai să vorbim, te rog din tot sufletul!_

FEMEIA ÎN ALB

(calmă, aproape elegantă, dar punctând fiecare cuvânt printre dinți)

_N-avem ce să mai vorbim. E ultima dată. Gata. Lasă-mi cheia să mă duc acasă._

BĂRBAT

_Vin cu tine._

FEMEIA ÎN ALB

(face un pas în spate și păstrează tonul calm)

_Tu ești nebun la cap? Nu vii nicăieri cu mine. Nu mai mergem nicăieri împreună. E gata._

BĂRBAT

(insistând, plecând și mai mult capul)

_Te implor! Andreea, te rog eu! Nu-mi face asta. Nu e ceea ce crezi! Ai înțeles greșit!_

(femeia în alb scrâșnește din dinți și șuieră cuvintele „_Dă-mi cheia!”_. Bărbatul deschide brațele în semn de disperare, se întoarce cu spatele la ea și afectat își pune mâinile în cap)

BĂRBAT

_Doamne, de ce Doamne, eu!? De ce-mi face femeia asta?!_

FEMEIA ÎN NEGRU

(calmă)

_Andreea, hai să ne așezăm, să discutați calmi, ok?_

(se hârșâie trei scaune de la trei mese diferite și se pun într-un triunghi prin mijlocul culoarului pe care trec chelnerii care duc comenzile la terasă)

BĂRBAT

(semn către Chelneriță)

_Vă rog. Trei cafele! _(se întoarce cu privirea către femeia în alb) _Andreea, nu se poate să nu mă crezi. Dacă m-am jurat!_

(femeia în alb se uită în altă direcție. Face contact vizual cu naratorul care mănâncă niște paste chinezești și care devine brusc foarte preocupat de modul în care le înghite, ca atunci când se uită cineva la tine mâncând – oare mâncăm scârbos?, dar mai ales de ce a primit lingură la pastele chinezești precum la spaghetti? Oare trebuie să le folosească pentru un plus de eleganță? Așa mănâncă în China? Nu, cu bețe! Cu bețe și lingură? Ce!? Am sos pe față? Acum naratorul se șterge la gură după fiecare înghițitură, nu care cumva să-l vadă ceilalți mânjit, îngrețoșați, după ce că le au și ei pe ale lor)

FEMEIA ÎN NEGRU

(împăciuitoare)

_Andreea, de ce nu vrei să-l crezi?_

(femeia în alb nici nu vrea să-i răspundă, se uită în continuare în altă direcție și bâțâie nervoasă din picioarele în care poartă Balenciaga Triple S. Știu modelul pentru că am cunoscut pe cineva care a spus că pleacă de acasă dacă nu le primește cadou. Acum, dacă tot a venit vorba, femeia în negru poartă ceva cu „EA” gravat pe lateral)

FEMEIA ÎN ALB

(plictisită de milogeala din jur)

_Gata, m-am plictisit. Vreau cheia. Mă duc să iau copilul și gata._

BĂRBAT

(nervos, exasperat)

_Dar nu se poate așa ceva! Pur și simplu nu se poate. Nu iei copilul, clar!_

FEMEIA ÎN ALB

(se apleacă amenințătoare spre bărbat și îi bagă arătătorul în față)

_Bă, iau și pielea de pe tine, ai auzit? Îți iau totul!_

(bărbatul se lasă pe spătarul scaunului și oftează parcă epuizat)

BĂRBAT

(încercând un ton mai calm)

_Andreea. Te rog eu. Hai să fim oameni. Fă ce vrei, dar nu pleca. Poți să faci ce vrei tu, ok?_

FEMEIA ÎN ALB

(intrigată și privind suspicios)

_Orice?! Da, pot să fac orice?! Bine, o să-mi fac și eu PRIETENI._

BĂRBAT 

(calm)

_Da, poți să-ți faci prieteni. Nu ți-am dat voie eu să ai prieteni?_

FEMEIA ÎN ALB

_Păi nu, că eu am fost proastă. Am stat mereu cuminte acasă, la cheremul tău, tu să ieși, eu să nu care cumva… gata, îmi fac prieteni!_

(femeia în negru privește toată conversația cu atenție. Chelnerița apare cu cele trei cafele. Bărbatul îi întinde o bancnotă)

FEMEIA ÎN ALB

(în timp ce Chelnerița pune cafelele pe masă femeia în alb o privește direct și o întreabă)

_Vi se pare normal? Ca el să aibă „prietene”? _

BĂRBAT

(defensiv și iritat că cineva apare în conversație)

_E, acum! Doamna e femeie, normal c-o să țină cu tine!_

FEMEIA ÎN ALB

_Cum să țină? Nu ține. Spuneți?! E normal ca el să-și dea mesaje noaptea, ziua, cu cea mai bună prietenă a mea? Cu ea? _(arată spre femeia în negru)

FEMEIA ÎN NEGRU

(ridicând privirea spre Chelneriță, încercând să se justifice)

_Jur că suntem prieteni. Ea e cea mai bună prietenă a mea! Suntem ca două surori!_

(Chelnerița bâjbâie o opinie, e într-un „_ăăă”_ neîntrerupt)

FEMEIA ÎN ALB

_Vă rog să mă credeți. M-am uitat în telefonul lui de mai mult timp. Se văd nopțile, îmi zice că e cu băieții și el e cu ea._ _Am dovezi că se țin în brațe prin parcări… E clar!_

FEMEIA ÎN NEGRU

_Sora mea, ne știm de ani de zile… chiar crezi asta?_ (se uită iar spre Chelneriță, parcă dorind să o convingă) _Nu e nimic adevărat, mă jur!_

BĂRBAT

_Dar eram cu băieții! Poți să-i întrebi și pe ei._

FEMEIA ÎN ALB

_Păi ce, ăia-s proști să nu zică? Dar ea, ea ce a căutat acolo, cu voi? Și unde erau băieții?_ _Că mi s-a zis că nu mai era nimeni la masă cu voi._

FEMEIA ÎN NEGRU

_Întâmplare, jur! Și să știi, chiar mi-a zis de tine și că-i pare rău că nu ai putut să vii și tu._

FEMEIA ÎN ALB

(exasperată)

_Păi unde să fiu, dacă n-am fost invitată?! _(se uită iar spre Chelneriță, încă blocată lângă masă) _Și se văd nopțile, se îmbrățișează… știu tot._ Tot.

CHELNERIȚA

(rușinată, făcând pași cu spatele departe de masă)

_Da, nu știu… îmi pare rău… trebuie să…_

BĂRBAT

_Hai acasă, te rog eu!_

FEMEIA ÎN ALB

_Nu merg nicăieri cu tine. Să meargă ea. _

FEMEIA ÎN NEGRU

_Nu merg nici eu. Ce să caut eu cu el?! Andreea, nu mai bine mergeți într-o vacanță voi doi? Vă trebuie o vacanță._

BĂRBAT

_Da. Hai într-o vacanță. O să ne relaxăm. _

(femeia în alb se ridică din nou de la masă, cerând cu insistență cheile de la mașină. Bărbatul se ridică și o roagă să stea jos, privind rușinat în jur)

BĂRBAT

_Hai să ne bem cafelele, să ne relaxăm. Înțelege că nu s-a întâmplat nimic. _

FEMEIA ÎN ALB

_Tu ești idiot? Nu înțelegi că am văzut mesajele dintre voi?_

FEMEIA ÎN NEGRU

_Dar suntem prieteni!_

FEMEIA ÎN ALB

_Așa își vorbesc prietenii? Nu. Nu există. Gata. Plus că nu e prima dată când te prind cu d-astea._

BĂRBAT

_Aia era altceva. Acolo… am stabilit ce era de stabilit._

(se lasă liniștea între cei trei. Din televizoarele restaurantelor răsună ceva muzică pop cu o femeie care e puternică, trece peste despărțiri și suferințele în dragoste. Nimic mai potrivit)

BĂRBAT

(îi face semn Chelneriței)

_Mai aduceți două ape, vă rog._

FEMEIA ÎN ALB

(descumpănită, aproape dojenitoare)

_Bă… prost ești mă… și te-am mai prins… atât de prost. Și cu cea mai bună prietenă a mea? _

FEMEIA ÎN NEGRU

_Suntem prieteni, Andreea._

(Chelnerița aduce apele și pleacă repede de la masă, nedorind să mai fie întrebată ceva)

FEMEIA ÎN ALB

_Gata. Mi-a ajuns. Eu proastă, să înghit mereu asta. Auzi… prieteni…_ _Să rămâi cu el._

FEMEIA ÎN NEGRU

_Nu vreau să rămân eu cu el. Mă jur că nu mai am treabă cu el. O să vezi._

(femeia în alb se ridică și o ia spre ușa restaurantului. Bărbatul o urmează, se pune în fața ei)

BĂRBAT

(triumfător)

_Gata. Nu mai suntem prieteni. _

FEMEIA ÎN NEGRU

(venind din spate, la fel de sigură pe ea)

_Da, Andreea. Gata, nu mai sunt prietenă cu el._

BĂRBAT

(punctează)

_Și nici eu cu ea!_

(femeia în alb se uită la cei doi și iese pe ușa restaurantului. Bărbatul apucă cele două ape de pe masă și iese în urma ei, urmat de femeia în negru)

BĂRBAT

(se aude vocea lui când se pierde în zumzetul de afară)

_Gata, Andreea. S-a rezolvat. Nu mai am prietenie cu ea. _

(cei trei dispar printre mașini. Bărbatul și femeia în negru zâmbesc, fericiți că s-a rezolvat. Chelnerița se întoarce la masă și se uită disperată în jur)

CHELNERIȚA

(se uită spre narator)

_Au plecat?_

NARATORUL

_Cred că da… da…_

CHELNERIȚA

_Păi n-au plătit cele două ape…_

(Chelnerița fuge după ei dar nu îi mai găsește. Se întoarce nervoasă și îi înjură printre dinți)

…

Două sticle de apă nu pot strica un happy end, nu? 

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1307"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1307/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Care-i faza cu „veni, vidi, vici”. (engleză) Bărbații divorțați votează cu Trump. Și despre divorțurile la bătrânețe. (engleză) Back to Office la Cărturești Despre bipolaritate. (engleză) Impactul asupra imobiliarelor pe care-l au afacerile de cannabis. (engleză) Criza locativă și clasa"
last_modified: "2024-10-08T07:24:05+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1307

- Care-i faza cu „[veni, vidi, vici](https://getpocket.com/explore/item/veni-vidi-vici-the-true-origin-of-julius-caesar-s-famous-proclamation?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2024_10_05=&sponsored=0&position=9&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=7db0f971-2ffa-4a07-90a8-978310bece0d&url=https://getpocket.com/explore/item/veni-vidi-vici-the-true-origin-of-julius-caesar-s-famous-proclamation)”. (engleză)

- Bărbații divorțați votează cu [Trump](https://www.thecut.com/article/trump-polling-divorced-men.html?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2024_10_04=&sponsored=0&position=1&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=888a7fad-8ad3-44f5-be91-b446749bc1f5&url=https://www.thecut.com/article/trump-polling-divorced-men.html). Și despre divorțurile la [bătrânețe](https://www.vox.com/the-highlight/372912/gray-divorce-after-50-trend-financial-social-consequences?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2024_10_06=&sponsored=0&position=6&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=0117d9fb-6276-4012-bea1-65a04d1e5872&url=https://www.vox.com/the-highlight/372912/gray-divorce-after-50-trend-financial-social-consequences). (engleză)

- **[Back to Office la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/13788156)**

- Despre [bipolaritate](https://slate.com/technology/2024/09/bipolar-disorder-misdiagnosis-overdiagnosis-treatment-pediatric-psychiatry.html?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2024_10_04=&sponsored=0&position=3&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=19dd2fcf-0b17-4ecd-aabf-31ca4b9a0a5a&url=https://slate.com/technology/2024/09/bipolar-disorder-misdiagnosis-overdiagnosis-treatment-pediatric-psychiatry.html). (engleză)

- Impactul asupra imobiliarelor pe care-l au afacerile de [cannabis](https://www.planetizen.com/blogs/131838-economic-impacts-zoning-cannabis-businesses?utm_source=Planetizen+Updates&utm_campaign=bf162ad7f7-newswire_10_03_24&utm_medium=email&utm_term=0_-6cce27a957-%5BLIST_EMAIL_ID%5D&mc_cid=bf162ad7f7&mc_eid=cd546f42f5). (engleză)

- Criza locativă și [clasa de mijloc](https://english.elpais.com/economy-and-business/2024-09-29/a-global-housing-crisis-is-suffocating-the-middle-class.html?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2024_10_03=&sponsored=0&position=1&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=ed1256f7-8a45-40d4-b379-26ce36ef3b1e&url=https://english.elpais.com/economy-and-business/2024-09-29/a-global-housing-crisis-is-suffocating-the-middle-class.html). (engleză)

- **[Reduceri pentru 2 zile la eMag](https://l.profitshare.ro/l/13788154)**

- [Ceașcometrul](https://pressone.ro/ceascometrul-ciuca-ciolacu-si-simion-fata-n-fata-cu-viitura-cat-de-bine-au-reusit-sa-l-imite-in-timpul-inundatiilor-pe-nicolae-ceausescu).

- Despre echipa lui [Ceaușescu](https://amihail.substack.com/p/ura-noastra-si-furia-scornicestiul?utm_source=post-email-title&publication_id=2213937&post_id=149602061&utm_campaign=email-post-title&isFreemail=true&r=16mz5w&triedRedirect=true&utm_medium=email).

- În [Australia](https://mashable.com/article/australian-deepfake-43-million-facebook?utm_source=substack&utm_medium=email) Meta a blocat mii de pagini cu escrocherii deep fake. (engleză)

- **[50% reducere la 1000 de cărți](https://l.profitshare.ro/l/13788153)**

[Sursă foto](https://www.reddit.com/r/MapPorn/comments/1fy79h2/oldest_continuously_used_national_flags/#lightbox).

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1306"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1306/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Cum este folosită tehnologia deepfake împotriva femeilor. Cum își cresc părinții milenialii și zoomerii? (engleză) Back to office la Cărturești Jurnaliștii și documentele secrete. (engleză) O fază nașpa, și veche, cu P. Diddy. (engleză) Băncile europene vor să se desprindă"
last_modified: "2024-10-07T06:01:33+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1306

- Cum este folosită tehnologia deepfake[ împotriva femeilor](https://www.scena9.ro/article/corp-strain-tehnologie-deepfake-pornografie-nuduri-femei-bullying?utm_source=substack&utm_medium=email).

- Cum își cresc părinții [milenialii și zoomerii](https://www.businessinsider.com/millennials-gen-z-tracking-parents-location-sharing-phones-helicopter-parenting-2024-9?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&BOOKBUB-2024_09_28=&sponsored=0&position=3&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=4caed32a-0bba-4ff4-bbd8-3edeb82174dc&url=https://www.businessinsider.com/millennials-gen-z-tracking-parents-location-sharing-phones-helicopter-parenting-2024-9)? (engleză)

- **[Back to office la Cărturești](https://l.profitshare.ro/l/13784914)**

- [Jurnaliștii](https://read.substack.com/p/journalists-must-be-free-to-publish?utm_source=post-email-title&publication_id=737237&post_id=149509466&utm_campaign=email-post-title&isFreemail=true&r=16mz5w&triedRedirect=true&utm_medium=email) și documentele secrete. (engleză)

- O fază nașpa, și veche, cu [P. Diddy](https://www.cjr.org/first_person/before-diddy-sean-combs-first-scandal-stampede-ccny-city-college-deaths.php?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2024_09_27=&sponsored=0&position=2&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=4dfe6e94-e0a9-4b8a-b49d-d95d76c7202f&url=https://www.cjr.org/first_person/before-diddy-sean-combs-first-scandal-stampede-ccny-city-college-deaths.php). (engleză)

- Băncile europene vor să se desprindă de [Visa și Mastercard](https://www.profit.ro/bloomberg/bancile-europene-lanseaza-sistemul-de-plati-wero-pentru-a-se-desprinde-de-visa-si-mastercard-21746778?utm_source=substack&utm_medium=email).

- **[Promoție Cropp](https://l.profitshare.ro/l/13784872)**

- Noul [cal troian](https://spotmedia.ro/stiri/auto/ce-este-noul-cal-troian-de-care-se-tem-statele-unite-si-cum-functioneaza).

- Primele impresii despre viața în [București](https://pressone.ro/trafic-infernal-agitatie-si-trebuie-sa-inveti-sa-te-descurci-pe-cont-propriu-primele-impresii-ale-tinerilor-veniti-la-facultate-despre-viata-din-bucuresti).

- Mistificarea [zonelor albastre](https://hotnews.ro/faimoasele-zone-albastre-misterioase-ale-lumii-in-care-traiesc-cei-mai-multi-centenari-au-fost-mistificate-pentru-un-motiv-meschin-si-nu-exista-nici-ikaria-grecia-sau-okinawa-japonia-1798998).

- **[Mese pentru interior](https://l.profitshare.ro/l/13784871)**

---

---
title: "Scuze pentru eșuați "
url: "https://georgeisme.ro/debine/scuze-pentru-esuati/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Să analizezi succesul și reușita în vreun domeniu artistic nu-i treabă ușoară, cele de mai jos putând fiind foarte ușor interpretate (și) ca „scuze” pentru nereușite. Chiar acum, scriind rândurile astea, mi-am dat seama că tot ce urmează să spun"
last_modified: "2024-10-03T10:03:44+00:00"
categories: [De bine]
---

# Scuze pentru eșuați 

Să analizezi succesul și reușita în vreun domeniu artistic nu-i treabă ușoară, cele de mai jos putând fiind foarte ușor interpretate (și) ca „scuze” pentru nereușite. Chiar acum, scriind rândurile astea, mi-am dat seama că tot ce urmează să spun e posibil să fie un sistem de apărare al minții mele în fața dramei că _n-am reușit._ Dar aceeași minte se întreabă „_ce n-ai reușit?” _și „_ce este reușita?”_, întrebări la care o să încerc să(-mi) răspund pe cât de bine pot.

De asemenea, o să mă raportez la două categorii (muzică și comedie) pentru că-mi sunt mai apropiate. Dar nu contest că tot ce urmează se poate preta și la alte zone artistice. Precum sportul (nu e sportul o artă?). E un sportiv care n-a urcat pe podium mai puțin sportiv și relevant în domeniul lui? Cineva care n-a luat medalia de aur niciodată e un eșuat? Astea sunt niște întrebări cu atât mai bune în contextul părinților care își presează copiii să fie ultra-performanți, momente în care mă gândesc că poate ratăm menirea sportului (să fim mai sănătoși) în detrimentul unei competitivități nesănătoase. Până la urmă se poate dărâma orice record, orice performanță e egalată, campionii de acum 10 ani au fost acoperiți de laurii celor care au făcut performanță de atunci și până azi. Deci ambâțul de a demonstra că ești „cel mai bun” oferă un rezultat perisabil, o posibilă glorie, dar cu ce preț? Iar bătrânețea unor sportivi care „s-au ratat” (pentru că n-au câștigat aurul!) mi se pare foarte tristă, neîmplinită, frustrată și plină de regrete.

**Poate dacă se bucurau de sport erau mai fericiți.**

Ochiometric vorbind, cei mai sănătoși apropiați și cunoscuți cu valențe artistice sunt ăia care au capacitatea de a disocia arta pe care o fac de viața personală. Sunt ăia care când coboară de pe scenă nu mai sunt personaje, când stau la o masă nu trag să fie centrul atenției, care nu vor să-și facă vocea auzită 24/7. Sunt plăcuți, agreabili, liniștiți. Pe sticlă par spectacole umane și ți-ai imagina ce viață palpitantă ai putea să ai în prezența lor, dar după 10 minute față în față constați că te-au supt de energie și se comportă precum cei mai agasanți cerșetori. Cerșetori de atenție.  

Am cunoscut cântăreți care nu pot lua pauză de la a se comporta de parcă sunt pe vreo mare scenă, cât și comedianți care nu pot înceta din a face pe amuzanții. Ori alte firi artistice care strigă prin toți porii „EU! PRIVIȚI LA MINE!” 

Dar ce este arta pe care o livrează aceste categorii?

**Interfața creației**

Am realizat de curând că artistul (muzical/comediant/sportiv ș.a.m.d.) este o carapace. Precum o husă de telefon pe care o poți schimba, important fiind produsul livrat (gluma/cântecul/performanța). Cel puțin când ne raportăm la o societate care consumă divertisment în regim de fast-food. Și fast-food cultural nu este doar ce considerăm (uneori cu superioritate) ca fiind „comercial”. Fast-food-ul cultural e posibil să fie foarte aproape de sufletul tău. De exemplu, dacă trupa preferată nu se mai pensionează și colindă geriatric coclauri pentru a vinde o amintire… e fast-food. 

Acum câțiva ani mustăceam nervos când un comediant spunea că glumele sunt „_ale cui le dă mai bine, nu ale cui le scrie_”. Mi se părea o blasfemie, o încurajare la furt intelectual. Dar timpul dovedește faptul că arta rămâne cu fața asociată, indiferent dacă vorbim de autor sau nu. Iar în cazul comedianților (mari) care dau glume scrise de scribi plătiți e clar că gluma rămâne celui care îi dă glas, nu celui care o creează. Glumele mai au un _handicap_: intrând în circuitul popular se pierde autorul, devin _bancuri_. O face să fie mai puțin amuzantă pentru că nu e spusă de Vedetă, ci de un unchi la masa de Crăciun?

La muzică e aproximativ același lucru, doar că salvarea unui artist poate să vină dintr-un PR mai agresiv și un marketing mai sufocant. E greu să-i mai fure cineva moștenirea unei artiste precum Lady Gaga, marketingul lipind puternic creația de creator, dar asta nu înseamnă că prin sample-urile nu se poate altera percepția. De exemplu, muzica românească trăiește de câțiva ani dintr-o sample-uri a șlagărelor din anii 70-80. Numeroase refrene contemporane au versuri, ori bucăți întregi, din șlagărele unei generații care astăzi ar spune „_nu înțeleg muzica asta”. _Încă 40-50-60 de ani de sample la sample și autorul original se pierde în negura reinterpretării. Originalul o să mai existe doar pentru o mână de hipsteri care apreciază autenticul. Ba chiar e posibil ca pentru mase un remix să sune mai bine ca originalul. 

Manelele (și manelismul) trăiesc un fenomen similar, fiind reinterpretate/recalibrate cultural astfel încât să se lepede, să curețe, ori să meta-ironizeze vechile tensiuni vizavi de stil.

Nimic nu poate să oprească potențialul succes al unei reinterpretări/recontextualizări. Pentru mine cea mai interesantă reinterpretare artistică e ce s-a întâmplat cu statuia **[Fearless Girl](https://en.wikipedia.org/wiki/Fearless_Girl)** din fața Bursei de Valori de la New York. Amplasată în fața statuii**[ Charging Bull](https://en.wikipedia.org/wiki/Charging_Bull)**, fetița curajoasă din bronz a transformat cu 1800 metafora taurului: dintr-un simbol al optimismului economic într-unul al patriarhatului opresiv. Când autorul Charging Bull a cerut să fie mutată Fearless Girl pentru că alterează simbolistic lucrarea lui a fost acuzat de machism, lucru pe care l-a negat vehement, dorind doar să-și protejeze lucrarea de o reinterpretare. Unii au spus că Fearless Girl a fost gender-washing/woman-washing corporatist.

**Revenind la interfața creației.**

Puține lucruri decepționează un artist mai tare decât conștientizarea/confirmarea faptului că putea să fie oricine altcineva cu același _material artistic_ și rezultatul era același. 

Este un copilărism să credem că muzica lui X are mai multă însemnătate pentru că a fost cântată de X și nu de Y. Firește, X are un anumit _je ne sais quoi_, dar oare nu ne forțăm intelectual să asociem creația cu caracterul creatorului? Nu-i un fel de pareidolie, ori bias de asociere, imposibilitate de a vedea lucrurile altfel decât am fost învățați că ele există? Priviți doar cât de inadmisibil este ca un bărbat să poarte fustă, obiect vestimentar ștanțat ca fiind exclusiv destinat portului feminin. Ori cât de anormal este ca un bebeluș băiat să poarte roz. Ori fetiță în albastru. Șabloanele sunt puternice. 

Oare nu ne minte mintea spunând că lui X îi șade mai bine cu ceea ce a creat pentru că ne e prea greu să-i vedem creația în portofoliul lui Y? Adică Picasso nu mai era Picasso dacă picta ce a făcut Dali, și Dali ce a făcut Picasso? 

Suntem atât de siguri că dacă Red Hot Chilli Peppers ar fi cântat, în stilul lor muzical, versurile de la Backstreet Boys n-ar mai fi avut succes? Dacă Holograf inventau pe muzică rock versurile de la „Toate pozele cu tine” (Nicolae Guță), într-un univers în care Guță n-ar exista (ori inventa pe manele versurile Holograf – „Ți-am dat un inel” are potențial de creație manelistică), nu mai erau apreciați de fanii lor? Mă îndoiesc. 

Și când ajungi la concluzia de mai sus îți dai seama că, de fapt, omul creator e doar o interfață norocoasă (creatorul potrivit la momentul potrivit). Putea să fie oricine altcineva, publicului nu-i păsa așa mult, dezvolta singur capacitatea de a plăcea creația în acord cu creatorul.

Lucrurile sunt cu atât mai evidente (aș spune chiar _tragice_) când creatorul face parte dintr-un malaxor (precum Global Records, dar și alte fabrici de mezeluri culturale). Când produsul cultural este o ecuație fină de marketing (ce vrea publicul? Ce față putem da cererii? Cum o putem pune mai vizibil pe raft?), sentimentul de carapace e și mai clar. Ce, cântăreața Alyna nu poate cânta versurile Mădălynei în contextul în care, de fapt, nici una nu cântă despre ea, ci ce i s-a dat? Doar Inna poate să cânte nimic? Doar Puya se poate plânge de prezent (știu că nu-i la Global, dar s-a înțeles)?

**Produsul final și relația creator – creație**

Vorbeam mai devreme despre sănătatea creatorilor și cât de mișto sunt unii dintre ei. Avem tendința să îi apreciem pe cei mai _true_ (adevărați) creatori. Ăia care pictează, cântă, glumesc ș.a.m.d. despre aspecte pe care le stăpânesc și le-au trăit. 

Cu toate astea, sunt două aspecte de care trebuie să ținem cont:

- Sunt artiști/„artiști” (depinde cum vezi lucrurile) care nu creează, ci interpretează. Nu cântă ce simt, ce scriu, cover-uiesc totul ș.a.m.d.

- Sunt artiști/„artiști” (depinde cum vezi lucrurile) care intră în vâltoarea propriului succes și se simt nevoiți să producă constant (altfel lumea te uită, nu?). 

Pe mine mă interesează mai mult a doua categorie de mai sus.

Cei mai fericiți creatori sunt ăia care pot face ce simt, ce vor, când vor. Nu-i presează nimic (interior/exterior) să „scoată ceva”. De obicei, sunt cei care nu trăiesc din creație, deci nu simt un gol în stomac (fizic) dacă nu transformă actul de a crea în muncă. Munca-i muncă, arta-i artă.

Se bucură când fac _o sumă_ din creație, dar e mai degrabă un extra venit, nu vorbim de banii pentru lapte la copil. Și sunt fericiți că nu simt că „_s-au vândut”._

Problema apare când artistul vrea să trăiască din arta lui. 

Când vrei să trăiești din arta ta te plimbi riscant pe o linie, între Produc Rar și Scump vs. Produc Des și Ieftin. Ambele extreme sunt un pariu și se izbesc de axele celorlalți producători de artă, toți încercând să ajungeți la același public și să-l convingeți că arta voastră merită mai mult, mai des. 

Ambele extreme provoacă frustrări. Să faci rar și scump înseamnă să îți triezi clientela (uneori cu aroganță, „_nu știe țăranul ce e șofranul!”_) și să te chinui să livrezi o calitate superioară (pentru care trebuie să muncești pe o perioadă mai lungă de timp). Să livrezi des și ieftin înseamnă să te chinui să satisfaci foarte multă lume, mai puțin pretențioasă dpdv al calității dar avidă să primească mereu, altfel schimbă producătorul de produs cultural. Nu plânge nimeni după balastul comercial de acum doi ani de la Radio Zu care astăzi nu mai apare nicăieri.  

Artistul care vrea să trăiască exclusiv din arta lui va jongla toată viața cu emoțiile pe care le ai încercând să echilibrezi cele două extreme. Ca o metaforă vizuală, imaginați-vă că stați cu picioarele pe mijlocul unui balansoar în care se urcă haotic oameni, voi încercând să-l echilibrați din mers în timp ce cu mâinile evitați loviturile altor artiști (și prietenii/fanii lor), artiști care fac aceeași echilibristică pe balansoarele lor și încearcă să vă dărâme.

[![](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/10/Balansoar-BL.01-1.jpg)](https://georgeisme.ro/wp-content/uploads/2024/10/Balansoar-BL.01-1.jpg)

Asta-i viața de artist. 

_„George, nu se poate mix? Repede și Calitativ?”_ Nu. Standardele de calitate spun că nu poți avea ultra-calitate când e produs ultra-fabricat. E un motiv pentru care o bijuterie fabricată pe bandă e 10 lei, iar una bibilită de mână (eventual un singur exemplar) e 10.000 de euro. D-aia când scoate Cerasela o piesă nouă publicul spune „_ok, ai mai scos una acum 3 luni_”, dar reacționează isteric când Fiona revine cu un album la care a lucrat 3 ani. Plus marketing. Dar nici mezelăreala nu ajută.

Revenind la balansoar, nici nu mai pun la socoteală presiunile interioare pe care le pui asupra ta, și alea venite de cine știe unde (nu facem terapie de familie aici, acum).

Ce trebuie înțeles este că viața de artist e frumoasă, dar merită trăită. 

**De ce toate de mai sus? (Intrăm în zona personală)**

Tema succesului (mai exact _frica insuccesului_) e ceva ce îmi stă pe scăfârlie de ani de zile. E și motivul pentru care am deschis prima dată ușa unui cabinet de terapie. 

Acum m-am regândit la subiectul ăsta pentru că recent mi-a comentat cineva pe Facebook, la ceva, că părerea mea n-ar conta pe X subiect pentru că oricum am eșuat în întreprinderile mele creative. Mai exact, „_erai relevant acum 3-4 ani cu speakerul, dar n-ai mai făcut nimic și nu mai contezi”_ (am citat din memorie că nu-i mai găsesc comentariul). Și m-am gândit: am eșuat? Sunt eșuat? Când atingi succesul?

Unul dintre cei mai buni prieteni a spus (poate) cea mai bună glumă despre mine, acum vreo 5 ani. Mă prezenta la un eveniment și a zis „_George Bonea. Blogăr, speaker, autor, solist, publicitar, comediant. Atâtea lucruri și tot irelevant.” _Mi s-a părut genială observația. Și încă e. Doar că o poți înțelege în n-jpe mii de feluri, în funcție de ce înseamnă pentru tine succesul/relevanța. Poți înțelege că am eșuat în toate, ori că în ciuda faptului că mi-a plăcut să fac multe n-a fost suficient (motivul insuficienței fiind o altă discuție). 

Nu știu dacă e un apanaj al zilelor noastre, ori ceva ce ține de _biologic_, dar e curioasă această competiție (aproape sportivă) în zona artei. Și curios cum publicul încurajează această întrecere, el care ar trebui să arbitreze calitatea/cantitatea în detrimentul balastului. Pentru că o bună presiune din partea publicului vine pornind de la faptul că „_n-ai mai scos nimic”_, deci ai abandonat „lupta creativă”, deci te-ai ratat. 

Publicul vrea mereu ca artistul preferat să sufere/să se bucure în oglindă cu trăirile lui. Când artistul merge în altă direcție creativă, pe alt drum existențial față de public, „se ratează”. E un album prost, un material prost. Când Sting s-a apucat să cânte muzică medievală fanii lui s-au enervat și l-au considerat nebun. Că ei voiau să-și retrăiască nostalgia la concertele Sting, nu să vadă virtuozitate la instrumente imposibile. Dacă Lana Del Rey ar scoate vreodată un album în care zâmbește, ori măcar nu mai cântă afectată, e posibil s-o acuze fanii hardcore că „nu mai e ce a fost”, mai ales dacă n-au ajuns cu toții – la unison, la concluzia că viața e ok dacă iei un Scobutil. Deci artistul nu poate evolua de capul lui, trebuie s-o facă arbitrat de nevoile și pretențile publicului.

**Dar cine abandonează?**

Există artiști uriași care s-au oprit când au simțit ei că trebuie. ABBA puteau continua mult și bine, până să ajungă să joace în reclame la Catena, dar au zis (surprinzător) „stop!” Ca ei mulți alții care s-au oprit când părea că _sky is the limit_. 

Ce te poate face să te oprești când ești pe val? Poate faptul că îți dai seama că nu vrei să livrezi mai mult decât ce vrei tu, când vrei tu, unui public care îți va cere mai mult, mai des, mai _ceva_ ca precedentele creații, ori „competiția”. 

Bineînțeles, există valuri și valuri. Nu oricine s-a oprit din cariera creativă a ajuns la valul ABBA. Trupa Genius ne-a abandonat după succesul „Macho Man”. Sunt trupe care au cântat un concert, într-un beci, și au zis „cool, am făcut și asta”.

Interesant este că publicul non-creator, ca minte colectivă, n-are standardele de succes pe care le are creatorul. Publicul vede o ștachetă (ori își imaginează o ștachetă) și spună „_ăsta e nivelul”_. Și urlă la creator să ajungă la punctul ăla, avantajat de faptul că deține cea mai de preț comoară – atenția. Asta vor artiștii. Atenție. Banii, mașinile, vilele, toate sunt _victime colaterale _ale războiului de a ajunge văzut/apreciat/validat. Și sunt creatori care când primesc atenția de care au nevoie se opresc. Unii au nevoie de foarte puțină atenție pentru a-și satisface zvâcul creativ, ori puțină atenție foarte publică (masele). Se duc apoi spre o nișă unde fac micro-dozaj, suficient pentru o viață sănătoasă și împlinită. 

Nu contest faptul că sunt și creatori (dar mai mult _interpreți_ de artă) care o fac pentru bani. Dar voi știți cine sunt, ei știu cine sunt, voi îi boscorodiți, ei sunt triști și plâng în consumerism și reclame la pariuri.

**Concluzie?**

Ce am vrut să spun este că actul creator este foarte personal și fast-foodizarea e în detrimentul tuturor: creatorul se consumă, consumatorul face ginecomastie (glumiță, apropo de legătura între ginecomastie și mâncarea fast-food). 

Evident, ocazional apar non-creatori să-ți spună că „ai eșuat”. Interesant este că în cele mai multe cazuri non-creatorii te acuză de eșec, creatorii știind că o fire creativă nu se consumă decât la moarte (și nici atunci, o creație poate să trăiască și post-mortem), dar acuza de eșec este un „_ba pe-a mă-tii!”_. Creatorii care își scot ochii cu eșecurile pot trece drept invidioși, ori competitivi puerili. 

Ștacheta succesului e aburdă. Un comediant mare de la noi îmi povestea că visul lui era să umple Sala Palatului. A făcut asta. Apoi era nefericit pentru că nu reușise s-o umple de atât de multe ori ca X comediant. Și în fiecare an. Și să vândă biletele mai repede. Unde e succesul?

Și pentru că publicul non-creator este, de cele mai multe ori, avid după cantitate și supra-stimulare („_dacă nu-mi dai tu piese de dragoste o să-mi iau de altundeva”)_ demonstrează ce spuneam mai sus: creatorii sunt de foarte multe ori carcase interschimbabile care la momentul potrivit au transmis o emoție potrivită cu un public care voia doar să audă Ceva potrivit trăirii de moment. Cum ar spune englezii, _it__’s not you, it’s them. _Și asta nu trebuie să te deprime (creator fiind), ci doar să te ajute să înțelegi că valurile sunt frumoase, țin cât țin, e bine să te bucuri de ele și trebuie doar să-ți dai seama care e volumul de atenție de care ai nevoie. Și cine spune că ai „eșuat”… ăla e! 

În fața nepoților o să prezentăm poze cu ce am făcut și povești, nu un Excel cu încasările și biletele vândute.

---

---
title: "De citit în drum spre casă &#8211; 1305"
url: "https://georgeisme.ro/general/de-citit-in-drum-spre-casa-1305/"
lang: "ro"
type: "post"
description: "Să nu uit. Unele dintre articolele recomandate sunt în engleză, uneori franceză, spaniolă sau italiană. Chiar dacă nu știți limba respectivă (ori nu știți foarte bine) browser-ul pe care îl folosiți vă poate ajuta cu traducerea. Tehnologia ne poate ajuta"
last_modified: "2024-09-30T08:08:42+00:00"
categories: [General]
---

# De citit în drum spre casă &#8211; 1305

Să nu uit. Unele dintre articolele recomandate sunt în engleză, uneori franceză, spaniolă sau italiană. Chiar dacă nu știți limba respectivă (ori nu știți foarte bine) browser-ul pe care îl folosiți vă poate ajuta cu traducerea. Tehnologia ne poate ajuta să citim și într-o limbă pe care nu o cunoaștem.

- Ce se întâmplă dacă mănânci [720 de ouă](https://www.lanacion.com.ar/lifestyle/cuidado-cuerpo-belleza/un-estudiante-de-harvard-comio-720-huevos-en-un-mes-para-comprobar-si-aumentan-el-colesterol-esto-nid25092024/) într-o lună. (spaniolă)

- Ce beneficii sunt dacă muncești [4 zile pe săptămână](https://apnews.com/article/fourday-workweek-companies-stress-9ab1fa9371636cdbeaeaed32ac8c18dd?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2024_09_26=&sponsored=0&position=5&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=1027542d-2051-4875-8a02-fc77f80551bb&url=https://apnews.com/article/fourday-workweek-companies-stress-9ab1fa9371636cdbeaeaed32ac8c18dd). (engleză)

- **[Smartwatch-uri la ofertă](https://l.profitshare.ro/l/13761389)**

- Mituri despre [miere](https://verificat.afp.com/doc.afp.com.36H42X3).

- Care e faza cu [ciclonul](https://defapt.ro/ciclonul-ashley-nu-exista-gaselnita-romaneasca/).

- [Clujul](https://pressone.ro/metroul-usor-din-cluj-ramasi-fara-case-oamenii-acuza-democratia-de-jungla-din-cel-mai-scump-oras-al-romaniei) și metroul.

- **[Gadgeturi la reducere](https://l.profitshare.ro/l/13761386)**

- [Nordicii](https://republica.ro/zin-finlanda-se-spune-ca-accidentele-nu-vin-cu-un-clopotel-la-gat-ce-este-zcenter-line-rumble-strip-si) și siguranța pe șosele.

- Piața de haine second-hand din [România](https://panorama.ro/second-hand-piata-vintage-romania-kilogram-haine/).

- Viitorul [închisorilor](https://www.themarshallproject.org/2024/09/26/south-carolina-prisons-restoring-promise-units?utm_medium=email&utm_source=pocket_hits&utm_campaign=POCKET_HITS-EN-DAILY-SPONSORED&PAVED-2024_09_29=&sponsored=0&position=1&category=fascinating_stories&scheduled_corpus_item_id=68b0a546-2e7f-4d08-91e8-016c226c2ea8&url=https://www.themarshallproject.org/2024/09/26/south-carolina-prisons-restoring-promise-units). (engleză)

- **[Reduceri la electrocasnicele de la eMag](https://l.profitshare.ro/l/13761384)**

[Sursă foto](https://www.reddit.com/r/MapPorn/comments/1fso0a1/number_of_prisoners_per_100000_people_across_the/#lightbox).

---