Nu vreau să spun că-mi doresc să moară protestatarii anti-protestatarii anti-Dragnea, ci…
Mă uitam ieri la cei 2.500-3.000 de protestatari de la Cotroceni și am simțit o milă profundă. Da, îmi venea să fac mișto de ei (am și făcut asta…) dar mai presus de orice mă uitam la hăul imens dintre generații.
Știu că ați mai auzit că „nu e vina lor”, dar am de gând să repet acest lucru și să-l justific.
Cu toate că la ultimele alegeri, statistic, au fost și tineri care au votat cu PSD-ul, îmi place să-i consider victime colaterale ale sistemului educațional și social. Așchia nu sare departe de trunchi și dacă ne întoarcem puțin în timp o să vedem ce butuc noduros stă la baza României Moderne.
Cifre covârșitoare arată că votanții PSD de astăzi au trăit și votat și-n 1990. Ba chiar și-au trăit tinerețea sub Ceaușescu. Oamenii ăștia și-au pierdut cei mai frumoși ani sub o dictatură, după Revoluție au dat un vot masiv unui PCR 2.0 Beta și sub persistenta manipulare politică de după `90 și-au pierdut busola.
Unde mai pui că a venit și democrația peste ei, cu ale ei bune și rele.
S-au sufocat și n-au mai înțeles nimic. 27 de ani de capitalism n-a însemnat nimic pentru oamenii care și astăzi mai spun că „ne-au distrus fabricile”. Cine? Nu știu, dar le-au distrus fabricile, ale lor, ale poporului. Practic n-au învățat nimic despre noile reguli ale jocului numit Viață.
PIB, FMI, privatizare, business, capital ș.a.m.d.. Termeni care pentru generația trecută nu înseamnă nimic de bine. Ei au învățat că există un lider, ăla împarte banii și poporul muncește.
Nu vedeți că în continuare mulți nu știu ce rol are președintele? Ce poate și ce nu poate să facă?
Se așteaptă de la Iohannis ieșiri dictatoriale doar pentru că așa s-au învățat ei, că președintele face totul.
Oamenii ăștia și-au pierdut viața așteptând un mai bine și nu se vor sacrifica pentru copiii lor. Vor și ei să se bucure de viață, d-aia țin cu dinții să primească, să primească, 100 de lei în plus la pensie, ulei, făină și mălai.
O protestatară de la Cotroceni spunea, scandalizată, că românii din Piața Victoriei sunt plătiți. „Cine-ți dă ție mâncare și cazare pe gratis”, spunea indignata. Ea vorbea din vremurile când în România nu se dădea nimic pe degeaba, ori din motive ce țin de suflet, nu portofel.
Nu suntem un popor inteligent, emoțional și n-avem nici zvâcnirea aia de sacrificiu.
Dacă am recunoaște asta am putea să mai schimbăm ceva. Dar ne considerăm deștepți (cu toții) pentru că Vuia, Davila și restul, emoționali pentru că poezie și eroi pentru că „am apărat Europa de otomani”, am ars câmpurile, am otrăvit fântânile și-am fugit în munți.
Ce e așa greu pentru o generație să facă pasul în spate și să spună: „bine tineret, mergem pe mâna voastră. Voi știți mai bine și mna, viitorul e al vostru”. N-o să auzi asta de la oamenii care și-au trăit viața în neajunsuri. Vor și ei, simt că merită.
Bătrânii care se opun dorinței tinerilor nu mai funcționează pe nescrisa lege „copiii își îngroapă părinții”, ci pe „bătrânii știu mai bine și îngroapă viitorul”.
Noi ăștia „tineri și frumoși” ne luăm informația rapid, pe net, de la influenceri, citim, răsfoim site-uri și comparăm informații. Tabăra adversă s-a pironit în două posturi TV, alea care vorbesc pe limba lor.
Așa că nu cred că trebuie să ne obosim cu discursuri împăciuitoare la adresa vârstnicilor și să-i acceptăm așa cum sunt de dragul iubirii de străbuni. Trebuie să-i facem să înțeleagă că ei sunt mai aproape de moarte și ce trăim acum e rezultatul alegerilor lor.
Dacă nu trăim bine azi rezultă că alegerile lor au fost proaste. Dacă nu înțeleg nici așa înseamnă că n-avem cu cine discuta și punct.
N-ai cum să nu privești cu milă niște oameni care numesc „naziști” protestatarii din Piața Victoriei, neconștientizând că sunt doar doi purtători de mustăți malefice în politica românească: Dragnea și Olguța.
După ce urmăriți filmările de mai jos poate ajungem la această concluzie:
