Pentru mulți a fost un sentiment suprem să-l vadă pe Ceaușescu găurit la Revoluție. Creștini creștini, dar în vâltoarea și entuziasmul ăla nu știu câți au zis să nu-l împuște. Se simțeau masele răzbunate.
Mna, treaba generației trecute, nu mă privește că și-au împușcat dictatorul în zi de sărbătoare.
Ce vreau să subliniez este că-n ziua de azi, în România modernă, șansa de a mai răzbuna cu sânge o nemernicie politică este aproape de 0%. Poate doar dacă intră vreun oficial cu mașina zid, ori face hemoragie în timp ce-și taie cuticulele cu o unghieră de aur.
În rest, slabe șanse.
Și știu că discuția-i profundă și am ajunge inevitabil la subiectul pedepsei capitale, lucru pe care nu-l accept din diverse motive. Dar nu putem omite setea de sânge a speciei. Că nu-i poporul ăsta mai breaz, singurul care ar da un 10 lei să vadă o execuție publică. Poate doar nordicii să fie mai răsăriți. În rest, oamenii-s sadici și răzbunători peste tot.
E fascinant că am evoluat până-n punctul în care ne mulțumim, colectiv vorbind, doar să dăm jos (ce o însemna și acest „jos”) un infractor, eventual să-l condamnăm și să stea la-nchisoare.
Cum se simte omul care a fost contemporan cu împușcarea lui Ceaușescu când vede politicieni ieșind din închisoare la averile pe care le-au pus la loc călduț?
„Purificare prin sânge” pare ceva ce ar spune o grupare ultra-radicală, dar frustrările cresc atât de mult în rândul celorlalți încât te miri cum de se mai stăpânesc unii și alții.
Elocvent în această teorie „anti-viață pentru corupți” stă faptul că Iliescu este urât dincolo de planul trupesc și, cel mai probabil, moartea lui va însemna un motiv de sărbătoare. Chiar dacă se va-ntâmpla peste alți 50 de ani și alte două revoluții.
Deci? Mai există setea de sânge și de răzbunare? Sau suntem cu toții în Nirvana? Întreb pentru un prieten…
4 răspunsuri
Ca si in cazul lui Ceausescu, problema nu tine de cei cateva sute de politicieni care au dat tunuri, pentru ca sunt in definitiv cateva sute, ci de cele cel putin 10 milioane de romani care sunt ignoranti. Si in ’47 si din ’89 pana acum problema cea mai mare a fost ignoranta.
Nu e nicio satisfactie sa vezi un tiran executat si nici n-ar trebui sa existe fiindca istoria ne-a invatat ca la colt e alt tiran pregatit sa-i ia locul.
Nu pot decât să-ți dau dreptate.
Buna. De ce sansa „de a mai razbuna cu sange o nemernicie politica” este 0% ?
Pentru că nu mai există legea care să condamne la moarte. Și strada nu omoară, strada face hashtag-uri.