Săptămâna trecută, când a fost ninsoarea aia adusă de Dragnea ca să le distragă atenția românilor de la Guvernul Grindeanu și Firea era pe teren să facă poze în acțiune precum o veritabilă Kim Jong-Una, în România a ajuns un oarecare domn Ran Carmon. Și a postat pe Facebook ce vedem mai sus.
Pentru cine nu știe engleză vă fac eu o traducere relativă:
Ron Carmon – expert d-ăla de vorbește mult și te ajută să ai succes în business că d-aia e expert. Practic, e ca o nevastă, doar că el îți recomandă, nevasta îți impune.
„Am venit în România să fac business și mi-am dat seama că avem o gălăgie de lucruri de învățat de la oamenii ăștia. Sunt -15oC afară, o vreme de îngheață și sângele albastru în vene, și românii se duc fericiți la muncă. Nu pot merge pe trotuare, dar se duc liniștiți pe șosea. Se duc la muncă, își respectă munca și fac tot ce pot pentru a lucra bine. Păi dacă se-ntâmpla așa ceva la mine-n Regatul Unit se-nchidea tot și stătea tot poporul să bea ceai și să pape biscuiți! Aia e, numa-n Anglia așa ceva!”
Postarea asta s-a viralizat ceva în Facebook-ul românesc și-a crescut pipota în unii compatrioți.
„Da domnule, vezi neamul de geto-daci? Păi ce, noi suntem ca fraierii și leneșii ăia de engleji care n-ar pune mâna la muncă? Bravo nouă!”.
Văzând că-s compatriot cu astfel de oameni mă simt nevoit să mai fac o traducere din textul domnului Ron Carmon, o adaptare din bijnisseză în umanism. Să-nțeleagă tot românul.
„Mă aflu în România cu niște gigibigi, să mai fac niște marafeți. Mi s-a stricat volanul la yacht, dar vreau să-mi iau altul. Și nici mașina asta nu-mi mai place. BMW ultimul tip? Eu vreau ultimul-ultimul tip.
Să vezi fază tare! În România-s vreo -15oC. Și ninge puternic. Bă, e o vreme de să nu-ți scoți trabucul afară pe terasa vilei. Genul ăla de vreme de-ți vine să stai în casă, să deschizi o sticlă de șampanie scumpă și să mănânci o icră neagră la gura șemineului.
Ce fac românii? Merg la muncă! Ești nebun? Au hainele lipite pe piele de frig, tremură în stații de autobuz cu zăpada până la gleznă, le bate vântul în ceafă. Și asta nu-i tot! Merg pe jos până la muncă. Unii străbat și jumătate de oraș pe jos. Nu sună să anunțe că nu pot și n-au cu ce să ajungă la muncă. Mamă ce bine-s mânați ăștia.
Bine, mulți sunt și cu stomacul lipit de coloană, că și-au luat iPhone-uri, plasme și țoale scumpe, dar dorm în dulapuri. Mna, consumerismul își face treaba.
Păi dacă era la noi în Anglia. La noi englezul e mai comod, ține la confort. Nu iese pe ger, viscol, d-astea. Stă în casă, vezi dom`le, nu-l motivează frigul și nu va lucra cu spor. Fițe. Românii cum pot lucra, și bine și mult, cu ciorapii uzi și creierul bocnă?
Ăștia din vest sunt antipatici rău. Spaniolii, italienii, francezii… Auzi, să nu-i dai mail francezului de la muncă în weekend? Bă, ești la mine pe plantație? Muncești! Vrei bani să vezi insule anul ăsta? Bagă tare! Auzi, două-trei ore de pauză de masă, mers acasă, păpică, nănel… Da` ce are mâncatul la birou?
Dar mna, mai durează până îi românizăm și pe vestici, să învețe și ei că munca-i muncă și nu se discută. ”