Am citit textul Irinei Bărăgoi, articol despre cât de cool, vedetă și iubită este Inna. Ăsta nu-i un secret pentru mine. Am scris acum ceva timp despre cum Inna a devenit un fenomen internațional și pe Facebook eclipsează orice altceva este românesc.
Bravo ei. Bravo marketing-ului, PR-ului, echipei de la machiaj și înțolire, regizorului și mai ales sponsorului care a finanțat fenomenul.
Să nu fim orbi și visători. Inna n-a răsărit din glod, nu cânta desculță pe la ferestrele restaurantelor, n-a remarcat-o vreun om cu stare și… Nu! Nu spun că a avut un parcurs ușor, dar din prima zi în care a descoperit secretul muzicii (despre care o să vă vorbesc mai jos) viața ei a căpătat traseul ăsta mirobolant.
…
Secretul muzicii (mai ales în muzica dance, sau cum se numește chestia asta în heavy rotation de la radio):
- Versuri simple. Bă, SIMPLE! „Te iubesc/ Te doresc/ Eu ca tine nu găsesc”. Atât. Și p-astea le repeți 3 minute;
- Elementul „retard”. Adică introduci un vers care să stârnească amuzament, dar și o doză de realism la nivel mintal pentru consumator (muzica asta nu are ascultători, mai degrabă consumatori). „Te vreau pe mine up/ Cum vreau pe pizza Heinz ketchup” (și ai băgat și plasare de produs);
- Cauți să intri peste tot: radio, TV, presă scrisă, online. Trebuie să te lipești de retina omului până nu-l mai deranjezi și te transformi din element neinteresant în „hai că nu-i așa rea după 100 de ascultări”;
…
Revenind la Inna.
Hai s-o dezbatem pe Inna din două planuri diferite:
-
Numărul de fani.
Faptul că are fani, chiar și milioane, n-o transformă neapărat în CeaMaiTare. Oamenii au proasta impresie că numărul mare de fani = garanția calității. Dacă mă citiți de mai mult timp știți părerea mea despre majorități.
Majoritatea oamenilor își doresc respectarea Bibliei/Coranului. Majoritatea vrea pedeapsa cu moartea. Majoritatea vrea să stea cu ochii în TV. Majoritatea votează cu PSD. Și lista poate continua până în punctul în care majoritatea ascultă Inna și o consideră o artistă complectă.
În concluzia acestui punct, dacă Inna are cei mai mulți fani nu înseamnă că are și cea mai bună muzică.
-
Calitatea muzicii.
La o primă audiție pe Youtube descopăr o Inna îngrozitoare. Am dat un simplu search și mi-a apărut piesa „Club Rocker”. E o mizerie. Dar e genul de mizerie simplă, care pusă pe repeat la radio devine parte din decor și nu mai deranjează.
Cam așa sunt o mare parte din piesele Innei. Cel puțin alea de le aud la radio non-stop. Nu mă dau pe spate. Mai ales versurile. Sunt jenante pentru orice om care a terminat minim 12 clase.
Dar am auzit că Inna are „super piese” în română. Că are și muzică bună. Partea proastă e că p-aia n-o bagă așa mult la înaintare. Da, ține și de artist ce piesă vrea să-și promoveze. E ca-n politică: îți alegi reprezentantul și mergi cu el la popor să vezi dacă-l acceptă.
Inna știe că la popor nu te poți prezenta cu versuri, poveste, metafore. Că… nu mori de foame, dar nici caviarul nu mai e proaspăt. Așa că se afișează cântând „Sun is up” și alte bălării pe care le poate fredona oricine. Oricine.
Am mai avut discuția asta și când vorbeam de Delia. Da, și Delia are voce, piese frumoase, dar mai cântă și „1, 2, 3, 4/ Hai iubitule să rupem patul” (citez din memorie).
Acestea fiind zise, o apreciez pe Inna așa cum apreciez pateul Ardealul: bună reclama și se-ntinde bine.
Un răspuns
Eu zic că e comercială. Nu inseamna că e cea mai bună, dar se vinde bine. Nici antena3 nu e pentru elite, nu sunt cei mai buni, dar stiu sa se vanda mai bine. Sa pupe varanul mai bine acolo unde trebuie.