Înainte de toate aș vrea să-i mulțumesc Sfântului Influențarie, apărătorul micro-influențărilor săraci și al mega-influențărilor ipocriți pe care îi păzește de ochiul critic și rațional al fanilor.
Astăzi am fost oprit de un echipaj de poliție (intersecția Ștefan cel Mare – Barbu Văcărescu). La 10 metri de intersecție am fost tras pe dreapta de un polițist, care s-a prezentat frumos și apoi a întrebat: „știți de ce v-am oprit?”. Instant mi-a venit în minte „posesie ilegală de frumusețe pe bicicletă”. Asta sau faptul că am traversat pe la trecere PE bicicletă nu PE LÂNGĂ ea.
Era faza cu trecerea de pietoni. Surprinzător, nu?
„E ok? Dacă mașinile ar merge pe trecerea de pietoni?”, mi-a zis domnul polițist. N-am comentat, cu toate că pe bulevardul Ștefan cel Mare unii șoferi merg pe trecerea de pietoni pentru a urca mașinile pe trotuare. Doar zic…
Puteam să spun scuze irefutabile: n-avem infrastructură, au furat ăștia, eu merg pe bicicletă ca să poluați voi cu Volkswagen-urile din dotare, „da’ numa’ pă mine mă vedeți?”, dar am tăcut, mi-am recunoscut greșeala și am predat buletinul. Agentul a intrat în mașină, lângă colega care scria de zor amenda unei doamne care trecuse pe roșu, puțin mai devreme, cu un BMW, model tanc, negru.
Am stat pe lângă mașina de poliție câteva minute și-mi făceam calcule. 100 de lei? Hai 200? Cât să fie? 300? Mna, asta e. Și totuși, puteam să spun că mergeam încet pe trecerea, în rând cu pietonii. Nu făceam slalom, nu aveam viteză. Mă văzuse. Eh… lasă.
Cât poate să fie?
La ușa mașinii de poliție apare femeia cu BMW-ul. Polițista iese cu amenda și îi spune că o să-i rețină carnetul 30 de zile. Moment în care aud „vai… mă fac de râs! O să râdă lumea de mine. Eu fără carnet și soțul la Înalta Curte?”. Bine, o spunea zâmbind, să pară amuzantă și rușinată ca orice om bogat cu jenă.
Polițista nu s-a lăsat vrăjită și a continuat să-i explice nasoala făcută. Soția celui de la „Înalta Curte” începuse să se scuze, că a trecut pe roșu din cauza altuia, masonii, ungurii, zodii.
Între timp apare un alt polițist în cadru și lângă el un bărbat de vreo 40 de ani care traversase prin loc interzis. Vinovatul n-a mai stat la discuții și l-a întrebat pe polițist: „aveți asigurare la casă? Știți… eu lucrez la Generali Asigurări”. Polițistul a zis că e asigurat la alții și a continuat să-i scrie amenda. Caz închis.
Între timp, tânărul polițist care m-a oprit aștepta să se întoarcă în mașină colega lui și să-mi scrie amenda (nu știu de ce n-o putea scrie el). Colega lui era reținută de minute bune. Vorbea cu soția de „Înalta Curte” care era, brusc, extraordinar de interesată de legislație. După vreo 20 de minute polițista s-a plictisit și l-a rugat pe coleg să-mi dea buletinul. Era clar că o să mai dureze.
„Mulțumesc frumos, dar cât era amenda?”, întreb. „870 de lei”. Cred că s-au rupt trei spițe la bicicleta auzind scorul infracțiunii. Am dat „bună ziua” și am plecat.
Pe această cale aș vrea să-i mulțumesc de 870 de lei doamnei cu soț la „Înalta Curte”. Dacă nu era dânsa și limbarița ei acum trebuia să-mi dau din infimul venit de nano-influencer pe amendă. Poate chiar să mă pozez și cu o țigară electronică în gură ca să acopăr suma.
Sărut mâna doamnă. Să nu vă întristați, 30 de zile trec repede. Poate vă faceți și o asigurare la Generali.
P.S. – doamna arată precum femeia din poză, dar nu chiar.
6 răspunsuri
870 lei e cea mai mica amenda pentru bicicleta. Astia sunt idioti!
Cum adică cea mai mică?
Exista o singura amenda pentru biciclisti: 870 ron, bineinteles cu posibilitatea de a plati jumatate in 15 zile.
Zat iz za lau !
Mi se pare cam stupid…
870 de lei e foarte mult dar se putea plati jumatate din suma in termen de 48 de ore. La prima abatere si tinand cont de circumstante putea da politistul doar un avertisment. Desigur, se putea face si contestatie in instanta si se putea solicita diminuarea amenzii si cu siguranta se admitea.
Mulțumesc de sfat.