… doi puști stau chitiți după un bloc colorat și se uită panicați stânga-dreapta. Pupă pe ascuns un gram de moaște și-și iau tripuri. Mihai se uită la Cătălin și îi spune „frate, m-a luat! Mamă ce marfă bună ai luat. Dar ți-a tras țeapă… ăsta nu-i un gram de Parascheva…”.
Cătălin miroase bucata de staniol și lasă capul pe spate. „Mna… îl știu pă om, man! Nu-mi dă țeapă niciodată. Și-s multe zile când mă cheamă la el să mirosim împreună degetul lui Dimitrie Basarabov. Pe gratis! E de treabă. Plus că uite cum se simte mirul ăsta!”.
Deasupra lor, la o fereastră, o bătrână suspicioasă scrutează văzduhul. Îi vede pe cei doi puști, pitiți după gardul blocului, și realizează imediat ce se întâmplă. Simte și ea mirosul de tămâie. „Măi! Ce faceți acolo? Creștinilor! Plecați la voi la scară să mirosiți moaște! Chem poliția!”.
Mihai și Cătălin tresar speriați. Trag glugile pe cap, arată semnul crucii către femeie și urlăla ea „Să-ți caterisesc familia, mamaie!”.
… femeia nu e acuzată pentru că mănâncă bătaie de la bărbat. Vânătăile de pe corpul ei nu sunt invers proporționale cu „înțelepciunea și iubirea” pe care o arată. Ba mai mult, într-o altă Românie pagini de Facebook precum „Gânduri din Ierusalim” n-ar exista, nu ar aduna 175.287 de fani și eu n-aș avea 36 de prieteni abonați la schizofreniile alea.
… oameni n-ar avea de plătit „taxă de Rai”. Adică 1.000 de lei pentru înmormântare. Ca să nu mai spun că restanțe s-ar aduna doar la rate și întreținere, nu la sus numita „taxă de viață veșnică”. Dumnezeu, de când ți-ai făcut S.R.L. ai devenit și mai antipatic.
… oamenii nu ar crede că dacă te duci la mormântul lui Arsenie Boca și nu te-nchini o să te-nvârți cu mașina ca boul în jurul bisericii pentru că providența nu te lasă să pleci și GPS-ul tău e autist.
