Facebook se află iar în rahat.
Se pare că rețeaua a permis vânzarea unei puștoaice de 16 ani din Sudanul de Sud. Unde-i Sudanul de Sud nici nu mai contează, tot ce trebuie să știți este că vorbim de o țară care n-are un drapel demn de pus la poza de profil când se întâmplă vreo nasoală, statusuri cu „Je suis Sudan de Sud” (cu toate că limba oficială e engleza) și nu cred că vă interesează nici valoarea lirei sud-sudaneze.
Revenind la puștoaică.
Tatăl tinerei a pus anunț pe rețeaua lui Zuckerberg că-și vinde copila. S-a făcut licitație și s-au băgat cinci bărbați, unul dintre ei fiind înalt oficial în guvernul de Juba (capitala). E ca și cum Viorica Dăncilă ar participa la o licitație dacă aș decide să-mi vând nepotul de 16 ani pe Facebook. N-o să fac asta că-mi e drag de el, dar Viorica ar merita pe cineva care să-i ceară bani de Fortnite (e un joc, nu vă bateți capul). Ai grijă nepoate… există un precedent…
Fata din Sudanul de Sud a valorat 500 de vaci și trei mașini de 10.000 de dolari.
Lumea s-a scandalizat că nu-i ok. Nu că nu-i bun prețul. Nu e uman să faci așa ceva. Și nu e. Pentru occidentali e degradant. E inuman să-ți vinzi copila. Pentru cultura noastră. Nu știm ce e în Sudan. Poate că ăia se scarpină-n urechea stângă cu mâna dreaptă și nu înțeleg unde-i problema, că ei de mii de ani își vând fetele și n-a comentat nimeni. Poate că-i deranjează și că nu le-a făcut Zuckerberg o funcție specială de „tag pe cine vrei să vinzi” dintr-o poză de familie.
E totuși vorba de culturi diferite.
Vă dați seama că un sudanez (de sud) se uită la un caucazian european supărat și îi spune „păi tu-mi zici mie să nu-mi vând fata, deci să nu-mi scot investiția pe ea, dar tu o lași să crească pe a ta și de la 18 se comercializează singură pe Facebook cu poze și descrieri ațâțătoare, căutând în esență același lucru pe care-l vreau și eu: stabilitate financiară”.
Bine, eu exagerez de amorul dezbaterii, dar cred că e interesant de discutat în legătură cu două aspecte:
- Când și în ce condiții stabilim că o cultură e nocivă? Pe ce ne bazăm? Pe îngrădirea dreptului de a alege și obiectificare? Că sunt multe în situația asta și gradul de libertate variază. Și e posibil să enervezi rău dacă vrei să schimbi asta peste tot. Soros, masoni, alea-alea.
- Exceptând faptul că tânăra din Sudanul de Sud era marfa tatălui, care mai e diferența dintre ea și o femeie modernă care se comercializează subtil pe Facebook? De fapt, de ce nu se vorbește despre auto-comercializarea de femei?
Oricum, în cuvinte mari și multe am vrut să spun că treaba din Sudan e tristă, inumană, dar poate că aia e doar o metodă arhaică a pieței de femei care se află astăzi pe Facebook și Instagram. Bine, majoritatea sunt libere, se vând singure, fără intermediari.
Poate că trebuie să ne uităm și la „piața” de femei din jurul nostru, nu doar din Sudan. Doar zic…
P.S. – nepoate, dacă nu înveți știi ce te așteaptă. Viorica. Nu neapărat asta, dar în viață dacă nu înveți te paște o căsnicie cu o „Viorica”. E valabil pentru toți.
Un răspuns
Obiceiul asta este nociv din punctul de vedere al fetei: n-ai vrea sa fii in locul ei in noaptea nuntii (si probabil nici dup-aia) – nu a intrebat-o nimeni daca-i de acord ca trupul ei sa fie la cheremul altcuiva. „Femeile moderne care se comercializeaza subtil pe Facebook” fie aleg dintre pretendenti pe unul care sa nu le intoarca ficatul pe dos, fie au ficatul puternic – oricum ar fi, este alegerea lor si si-o asuma. Scandalizarea „noastra” de aici vine – fetei s-a incalcat dreptul de a dispune de sine dupa cum o taie pe ea capul.