Am fost mereu iritat de aerele astea de superioritate socio-etnice. „Haha, ce amuzanți sunt săracii!” sau „haha! Ce proști sunt săracii!”. Și să nu uităm de varianta supremă, „haha! Ce inculți și nespălați sunt țiganii!”.
O să vedeți că, în general, ăștia săraci cu duhul râd/jignesc etnicii. Așa-și refulează ei problemele.
Mi se pare absolut firesc să ai o viziune rasistă-n România, în contextul în care suntem în 2018 și nu se predă la școală faptul că etnicii romi au fost sclavi (mai ales pentru boșii din BOR), iar majoritatea lucrurilor făcute pentru ei după 1990 au fost de mântuială, ducând la discriminare pozitivă.
„Le-am dat locuri în școli și facultăți”. Ce inimă mare avem… strămoșii români le-au omorât bunicii cu bătaia și le-au violat femeile, dar cu un loc într-un liceu am reușit s-o scoatem la paritate.
Îmi dau seama că textul ăsta-i fix pix în balta de articole anti-discriminare, și o picătură în oceanul de rasism, dar sper să mai ridic sprâncene din rândul celor care mă citesc.
Empatia se învață. Așa cum se învață și ura. Dacă te naști într-o familie rasistă e destul de simplu să-ți însușești din discursul părinților. Apoi, dacă te dezvolți într-un mediu rasist, ăla în care copiii neascultători sunt dați la țigani, cimentezi și mai bine niște stereotipuri.
E greu să te dezveți de rasism.
E infinit mai ușor să urăști. Mai ales pentru că „știi tu pe cineva care a pățit X lucru cu un țigan” și asta-ți confirmă faptul că au criminalitatea-n sânge.
În timp trebuie să ne dezvățăm de această pseudo-știință și acest aer de superioritate. Experiențele personale sunt zero. Și mie mi-au furat unii romi jucăriile în copilărie, dar acum pot să înțeleg fondul social și economic din care proveneau. Evident că atunci m-am enervat, dar mna… viața nu-i mereu dreaptă: eu am rămas fără mașinuțe, ei s-au născut fără șansele mele.
„Bonea, de ce nu muncesc dacă-s apți?”. „Bonea, de ce-și căsătoresc plozii?”. „De ce fură?”. „De ce nu-și trimit copiii la școală?”. Pentru toate întrebările astea există un răspuns logic. Greu de acceptat/înțeles de către oricine, dar logic.
Acestea fiind zise, cel mai simplu exercițiu pe care-l puteți face e să răsfoiți cărțile de istorie și să faceți abstracție de eroii neamului, ori să citiți literatura română căutând subtilități sociale (menționările despre sclavi și cele îndurate de ei).
Citind toate astea și având o minimă empatie puteți ajunge la concluzia că lucrurile nu se repară doar pentru că au primit locuri în licee, ori că au ridicat palate și au furat unii prin Germania.
Și nu vă mai înfierbântați când citiți știri despre tot felul de clanuri țigănești. Știrile alea sunt acolo tocmai pentru a vă enerva pe voi. Și clanurile alea sunt acolo pentru că liderii (români?) sunt coruptibili.
5 răspunsuri
Deci noi, ăștia rasiști și asupritori, îi obligăm să se izoleze prin jeg și hainele alea care-i semnalizează de la o poștă? Pentru că e săraci dar are identitate cortorală? Noi nu-i lăsăm să meargă la școală/muncă/cinema/bibliotecă, pentru că nu am facut parcări cu locuri pentru căruțe și pripoane pentru cai? Au fost ei robii mult mai asupriți decât iobagii români de care povestește din când în când Ponta? Unde-s clanurile formate de urmașii iobagilor, pe unde își plimbă ei salbele si lanțurile de haur?
Pentru că întrebările sunt atât de tendențioase o să-ți dau un răspuns pe măsură: igen.
Sunt si clanuri de romani infractori. Insa daca te nasti intr-un mediu in care toti fura si sunt nespalati, ce sanse ai tu sa devii altfel. Toti din jur te urasc si se uita acuzator fara ca tu sa fi facut ceva propriu zis. Asta duce la un comportament in oglinda, pentru a veni intru intampinarea asteptarilor.
Sistemul cu caste a fost valabil multi ani, in multe locuri, iar pentru romani, tiganii reprezentau cea mai josnica casta, de care sa nu te atingi. Un film graitor in acest sens este Aferim, ar trebui popularizat mai intens.
Avem si noi romanii mandria noastra, mereu am aspirat sa fim ca cei din vest. Albi, blonzi cu ochi albastri. Din pacate nu prea am avut material genetic de calitate. Barbatii romani sunt chiar urati, mi-au spus-o mai multe femei straine, fara nicio refererire la mine. Uitati-va pe Otopeni cand dai de romani: ceafa groasa, burta, scunzi, nebarbieriti, cu gusa, nici o preocupare pentru aspect in sensul de a face efort pentru a arata bine. Si atunci, de ce ii aratam atata cu degetul pe tigani?
Pentru domnul Iliescu, am o intrebare: toti romanii sunt buni? nu fura? nu urasc? nu fac rau?
Stiu ca este greu sa scapi de prejudecati si generalizari. Eu sincer nu stiu prin ce trec acei oameni. M-am nascut intr-o familie care a incercat sa imi ofere cat mai multe sanse in viata. Lor nu are cine. Noi toti ar trebui sa fim implicati in comunitati si sa incercam sa ii ajutam, nu numai cu haine si mancare ci si cu educatie. Sa incercam sa ii invatam sa scrie , sa citeasca, sa le oferim demnitate prin oferirea unui loc de munca. Dar pana o sa facem noi asta o sa mai dureze si o sa dam in cotinuare vina pe ei ca ne-au stricat reputatia in afara.
„Așa-și refulează ei problemele.” – Termenul corect este „defulează”, căci exteriorizează, nu ține în sine (refulează).
„Empatia se învață. Așa cum se învață și ura. Dacă te naști într-o familie rasistă e destul de simplu să-ți însușești din discursul părinților.” – Încearcă să urmărești lumina ochilor copiilor de țigani și vei vedea cum ura se instaurează pe la 2-3 ani, chiar și mai devreme. Eu sunt de vină? Tu ești de vină? Neah… de vină e tratamentul acordat de părinți. E asta o scuză? Posibil, dar știu oameni ce și-au petrecut copilăria-n curelele de militar ale tatălui ferm în convingeri, dar culmea, sunt unii dintre cei mai sufletișți oameni pe care-i cunosc.
„E infinit mai ușor să urăști. Mai ales pentru că „știi tu pe cineva care a pățit X lucru cu un țigan” și asta-ți confirmă faptul că au criminalitatea-n sânge.” – Sunt inginer practicant (whoosaaahhh!) și 98% dintre faptele fizic-directe-mpotrivă-mi au fost înfăptuite de țigani. Acum, că-s mai mare, pe plan profesional nu pot să fac diferențiere pe rase, etnii, etc., ci pe acțiuni, iar mulți sunt încă cu foamea instinctului de supraviețuire-n sânge suficient încât să fie, de prea multe ori, lipsiți de umanitate. Să-i urăsc? Mhh… dacă-i uram, mă măcinam inutil. Și pentru ce?Să-i înțeleg? Mhh… cu toții avem un handicap cumulat în copilărie din incapacitatea părinților de a se corela cu realitatea și mulți dintre noi ajung pe patul de moarte să-și plângă relații neîncheiate în termeni mai buni. Nu-i denigrez, nu-i hulesc, nu-i alerg pe stradă cu pietre (mi s-a-ntâmplat în cartier, unde era să-mi iau bătaie că mă duceam frumos îmbrăcat de colo până colo), nu-i las fără banii de mâncare (e aproape drăguț să miorlăi de foame pe la colegi pentru că țiganii ăia din fața școlii ți-au găsit monedele ascunse cu sârg în rect – că-n ciorapi sau căciulă deja-s mirosibili de la distanță). Cu tu toate că aș avea circumstanțe atenuante să fiu câine cu oamenii de această etnie, nu o fac, pentru că pot mai mult (statistic, scoți frumosul din oameni, dacă deții mai toate frâiele contextului, și reușești astfel să găsești frumos și-n românul spurcat, și-n țiganul borât), dar nu pot să-nțeleg cum tinere speranțe ale PC-ului (political correctness) încearcă să-mi explice mie că eu sunt responsabil de soarta lor. Eu, cel de azi sunt responsabil pentru ce le-au făcut predecesorii noștri (cum ziceai, în mod special BORâții), eu sunt respnsabil că ONG-uri pe comandă toacă bani pe pseudo-programe de reabilitare a rromilor (se numesc tunuri), eu sunt respnsabil că țiganii nu se dezvoltă precum ar fi sănătos pentru întreaga societate. Ei atunci când îmi apare o fătucă (în special fetele se udă când salvează omenirea), ce-a contactat țigani doar în benzi desenate, să-mi dea lecții de viața mea și să mă certe că nu fac suficient și ar trebui să-mi fie rușine pentru cum gândesc (chiar dacă n-are idee și nici nu o interesează cine și ce sunt), parcă mă străbate un mic fior de ură față de aroganța ignoranței sale.
Vrei să ajuți țiganul? Fă bine și fă frumos! Mie, ție, nouă. Și va ajunge și la el, țiganul. Ca orice alt organism, dacă mediul se schimbă, are trei opțiuni: se adaptează, moare sau pleacă. Ce crezi că va face țiganul într-un mediu cu oameni ideologic și faptic sănătoși. Poate-o va da ca el la-nceput, dar se liniștește cu timpul. Țiganul, pentru clasa politică, e doar o monedă electorală și o metodă de diversiune. Depinde de noi, pulimea, ce se-ntâmplă. Urâm? Fals-iubim? Ignorăm? Sau suntem cerebrali, proactivi și puși pe treabă?