O să spuneți că între cele trei elemente din titlu nu există nici măcar o legătură. Poate. Eu văd ceva acolo. Poate văd greșit.
- Pornhub
În topul scandalurilor uriașe, importante și cu insuficientă acoperire media în 2020 putem pune și faptul că principalul site de filme pentru adulți („cine? Ce? Porn… hab? N-am auzit”) și-a șters 80% din conținut în decurs de câteva zile.
Da, s-a scris, dar nu destul (în România cred că au fost cel mult 5-6 știri ample). De analizat nici nu mai vorbesc.
Rezumatul e ăsta: Pornhub a fost ani de zile platforma preferată a celor care au vrut să posteze orice. De la revenge-porn la pornografie infantilă (acum ceva timp scriam despre cum o adolescentă de la noi a ajuns celebră pe PornHub și lumea s-a inflamat doar când Delia a ajuns pe celebrul site). Până la urmă s-a spart buba când presiunea socială a devenit îndeajuns de mare (cu ajutorul unor articole foarte bune din presa americană, în special unul din New York Times). Ce s-a întâmplat apoi? Visa și Mastercard au blocat colaborarea cu site-ul și au pornit o „investigație”. Nu era nimic de investigat, se știa de pornografia infantilă de pe Pornhub de ani de zile, dar nimeni n-a făcut nimic.
Ca-n Scooby Doo când infractorul e demascat și spune „scăpam basma curată dacă nu erați voi, jurnaliști băgăcioși!”.
Despre implicarea Visa/Mastercard putem să vorbim și cu altă ocazie. E curios cum unele companii văd evidentul atât de târziu și apoi reușesc s-o dea din marketing că schimbarea în bine li se datorează.
Cert e că Pornhub fără Visa/Mastercard (adică fără bani) n-avea cum să trăiască așa că au preferat să scoată 80% din filme, păstrând doar ce e verificat. Gata cu filmele făcute cu telefonul de vreun fost gelos, gata cu elevele de liceu filmate în tabără, gata cu pedofilia amatoricească. Acum îți rămân doar clipurile profesioniste în care se imită comportamentul pedofil (despre fetișizările dubioase ale industriei XXX poți să citești aici).
Concluzia acestui punct e că dacă ai o presă bună (care poate să tragă alături de ea o mulțime de oameni implicați și conștienți) poți să perturbi chiar și un gigant precum Pornhub. Trebuie să lovești la bani. Dacă Visa și Mastercard nu se „trezeau” (aliluia!) și acum vedeai gunoaie online. E vorba de bani.
2. Adina Alberts
Mai cunoscută pe internet și-n offline sub numele de „doctor Adina Alberts”, fosta soție a lui Cataramă (superb proverb „cine se aseamănă se adună”) e una dintre cele mai zgomotoase voci împotriva vaccinului anti-Covid, o promotoare a mai multor conspirații și a tot ce nu ține de titulatura de „doctor”.
Mna, femeia are agenda ei personală, filmul ei, viața ei (și a fanilor care o urmăresc).
Pe Facebook-ul meu (adică-n bula mea) am câțiva oameni care o taxează la fiecare derapaj. Pentru unii a devenit chiar un job să-i demonteze fiecare afirmație. Înțeleg că intenția taberei anti-Alberts e bună (cu toate că ironic ambele tabere vor binele tuturor), dar pare că deja e o luptă cu morile de vânt.
Să-i tot repeți pe Facebook Adinei Alberts (am dubii că ea totuși citește ce îi spun criticii) că-i „toxică și mincinoasă” cu fiecare ocazie nu cred că ajută pe nimeni. Mai ales în contextul în care ȘTIM DEJA că Facebook aproape că ne-a închis în grupuri care se bat pe spate reciproc. Să spui același mesaj pentru oamenii deja convinși e risipă de energie și (așa cum îi spuneam unuia dintre anti-albertiști acum ceva timp) cel mai scurt drum spre o viață stresantă și o moarte sigură. De nervi.
Trebuie schimbată tactica de abordare.
Și Adina Alberts are un „Visa” și un „Mastercard” unde se poate presa media și public. Și nu e Facebook-ul acel loc.
Am tot văzut că-s băgați în postările anti-Alberts oameni politici (Vlad Voiculescu), ministere și institute anti-discriminare. Să vadă și ei ce spune „doctorița”. N-aveți grijă, fierb toți de tag-urile voastre.
Lucrurile se schimbă când scuturi portofelul. Să vezi cum își schimbă Olivia Steer discursul dacă dai în colaborările familie („dragă brandule X, refuz să mai cumpăr produsele tale atâta timp cât sponsorizezi Y familie și implicit Z discurs”).
La fel și cu Alberts.
E vorba de bani.
3. Heringul
Heringul comunică prin flatulență. Când un hering face pârț emană și niște sunete pe care le aud doar cei de o seamă.
- *pârț* Ce faci?
- *pârț* Pe aici. Tu?
- *pârț* Bine. Am aflat o fază tare despre plasele de pescuit. Cică dacă stai într-una o să ajungi într-un loc mai bun.
Așa că dacă auzi bășini, comunici prin bășini și crezi în bășini înseamnă că ești un hering.
…
Aveți dreptate, poate că nu e nici măcar o legătură între cele trei subiecte.
Un răspuns
Și cînd bula se crede vreo bășină, și nu emite pârț-uri, n-ar trebui declarat heringul minoritate protejată?! 🤔🧐🤗😷🙏