De vreo câteva luni urmăresc cu atenție și îngrijorare cum rapperul Kanye West devine din glumă planetară în cel mai urât dintre pământeni. Să fiu bine înțeles: nu-s fan. N-am nicio gară cu el, cum ar spune Deceneu. N-am nici măcar o piesă din repertoriul Kanye în playlist. Nu l-am înțeles ca artist, dar pare că apropiații care-s ancorați în fenomen îl consideră un adevărat zeu al stilului.
Nu înțeleg multe. Dacă n-am înțeles de ce are B.U.G. Mafia succes îmi e clar că n-o să-l înțeleg prea devreme pe Kanye.
Ce știu eu despre Kanye?
Acum câțiva ani tabloidele spuneau că are niște bizarerii. Când s-a despărțit Kardashianca de el a zis și aia că-i ciudățel. Presa l-a urmărit cu insistență ca să se convingă. Și când s-a convins l-a urmărit pentru rating.
Sunt ferm convins că-n industria muzicală și-n media se știa de ani de zile că nu e bine. Dar l-au călărit ca pe o iapă care dă lapte, brânză, carne, ouă, vizualizări și rating. Ești proaspăt ieșit din peșteră dacă nu ai înțeles că industria muzicala o să stoarcă și ultima bucată din tine dacă ceva ce produci aduce bani. Industria K-Pop/J-Pop a definitivat tipul ăsta de exploatare, până ajung unii artiști să se gândească serios la sinucidere. Pare că-i mai combinație să mori decât să cânți.
Kanye e bizar de ani de zile.
Dar până de curând a fost bizar-haha. A făcut tot felul de declarații și cioace care n-au lezat, au distrat. Și umanitatea adoră nebunii amuzanți. Încă din cele mai vechi timpuri fiecare pâlc de umanitate a avut un nebun preferat. Ăla care spune tâmpenii, face tot felul de boacăne, dar distrează. Asta până când nebunul făcea una nasoală rău (ori i se imputa ceva pentru că părea singurul capabil de crimă/viol/furt/blasfemie).
Unii sunt convinși că umanitatea a evoluat senzațional de mult, dar n-am făcut prea mulți pași de la Evul Mediu. Kanye e „nebunul” din cetate care a fost tolerat până a zis o nebunie intolerabilă. Moment în care poporenii au zis „bă, nebun sau nu, cu asta nu glumim. Hai mătăluță pe eșafod”.
Suntem tot acolo.
„Da bă, dar a făcut o gălăgie de bani din sponsorizări”. Și ce, dacă ești sponsorizat înseamnă că ești mai puțin bolnav? Crezi că dacă te sună Nike, Adidas, Măgura și-ți propun o colaborare îți vor cere și un examen psihologic? Pentru cei dintre voi care mai credeți că pagina de Facebook a vinului preferat e manageruită de Domnul VinulPreferat și că ăla trage sforile ca la concursul cu boxe chinezești de 1$ să câștige prietenii lui, aflați că lucrurile-s simple, cinice, clare: când ești celebru te caută oricine, toată lumea vrea să-și pună logo-ul pe tine. Celebritate înseamnă să te știe multă lume și să spui lucruri îndeajuns de dezirabile. Un fel de Andi Moisescu. Ești bizar? Super, bizarul place, face show, aduce atenție. Rămâi bizar-safe, nu intra în bizar-urăsc-lumea-femeile-merită-bătute-evreii-conduc-lumea. Bizar-haha.
Sunt puține momente în istoria vedetelor când un VIP a scăpat de „ghilotină” după ce a spus o nasoală mare. Singurul care-mi vine în minte e Dorian Popa. Halea conspirație tartinabilă în pandemie, dar perioada aia fost îndeajuns de stresantă încât să-l lăsăm în plata lui.
Faptul că atât de mulți oameni s-au găsit să arunce cu ouă în Kanye denotă slaba înțelegere (la nivel mondial) a problemelor psihice, cum se manifestă și ce implică. Nu el trebuie tras la răspundere pentru ce e, ci media care l-a exploatat pentru vizualizări („hai să vă arăt ce a zis nebunul!”) și sponsorii care sigur știau cine și ce e, dar și-au făcut calcule simple („cât suntem cu el e bine, când o s-o dea de gard ne disociem și câștigăm că nu-l mai sponsorizăm”). Toată lumea câștigă.
E atât de simplu.
Sunt dezamăgit de proasta înțelegere a cazului Kanye de către unii dintre români și apropiați, mai ales în contextul experienței cu Acces Direct, vulpițe și multe alte exemple. Dacă era român îl vedeam la Acces Direct 24/7. Probabil că-n SUA e sigur o magherniță care încă-l stoarce de vizualizări.
Din nou n-am învățat nimic. Nimic nu se lipește de unii. Ăla, săracu’, e nebun, dar restul sunt proști și răi.
…
Întreba un conțopist la comentarii că „de ce e așa important Kanye?” El nu e important. Ce contează e cum se raportează oamenii la o persoană cu probleme psihice. Speța Kanye contează, atât.
Am folosit termenul „nebun” cu sens colocvial pentru definirea unor probleme psihice. Nu am un diagnostic precis pentru Kanye (parcă era bipolar conform unor știri), dar s-a înțeles mesajul.
4 răspunsuri
iti recomand documentarul netflix cu el…admirabil cata vointa si perseverenta a avut la inceputuri. aproape imi pare rau de el ca n-a putut sa fie in continuare omul de aunci 🙂
Recomand pt oricine vrea sa inteleaga cum a ajuns Kanye asa instabil documentarul de la youtuber-ul Trap Lore Ross despre el si Kim: The Embarrassing Collapse of Kim and Kanye’s Marriage
Cancel culture.
E mai degrabă un misery-porn-culture.