Îmi este din ce în ce mai clar faptul că trăiesc într-o perioadă în care oamenii se (auto)definesc prin ceea și cine îi înconjoară, nu atât de mult prin ceea ce fac și gândesc.
Ca să exemplific, astăzi un om se conturează prin mediul în care „o arde” (să-i spunem Instagram), ce face pe acolo (story-uri și poze de la party-uri unde-s mai mulți oameni importanți. Neapărat un om important), în detrimentul unei definiri prin fapte singulare de substanță. Chiar și atunci când e vorba de fapte, e imperative necesar ca ele să fie susținute de mediu și context. Degeaba donezi haine copiilor dacă n-o faci public, în sezon (triangulați Crăciun-Paște-și mai nou, de aniversare când e absolut necesar să te lauzi că-ți donezi ziua de naștere).
Îmi place să numesc asta ca fiind bipolaritate etică. Fariseism acceptat.
Ce mi-a definitivat această filosofeală de duminică?
Dacă mă urmăriți pe rețelele sociale probabil că ați remarcat faptul că am mai glumit pe seama țigărilor electronice IQOS. Acest nou mod cool de a fuma, o revelație tehnologică menită să reinventeze fumatele și îmbătrânitele țigări (cu care tânăra generație, hip și cool, nu mai vrea să se asocieze, fiind jenibil să ai smartphone în buzunar și țigări de pe vremea lu` tac-tu în mufă), această fentă legislativă prin care-ți poți duce iar viciul în localuri. Mari oameni de știință și-au unit puterile pentru a rezolva ecuația Viciu + Gadget Modern – Lege = IQOS.
Dar mai presus de funcționalitatea produsului (și plăcerea de a fuma ceva ce miroase a balegă arsă) stau vedetele care endorsează produsul (cum se spune în publicitate). Influențării, așa cum le zic eu.
Am fost împins de curiozitate să aflu cine-s oamenii din spatele IQOS-ului, vedetele care promovează un produs despre care se știe că-i (poate mai) nociv ca țigările. Asta dacă nu uităm faptul că inclusiv producătorul a încercat să măsluiască testele. Presa nu ne ajută. În fiecare lună avem un du-te vino științific: în unele luni IQOS-ul e ba mai cancerigen, ba mai puțin cancerigen în comparație cu fumatul traditional.
Oricum, e clar că nu vorbim despre un produs sănătos.
Asta trebuie să le intre tuturor în cap, mai ales acelora care se preocupă să mănânce sănătos, să facă sport, dar se mint gingaș pufăind tutun încălzit.
Dar înainte să vă spun ce vedete promovează fumatul (practic asta e), trebuie să vă reamintesc faptul că-n ziua de azi o proporție covârșitoare din brand-uri și produse nu mai comunică despre produsul pe care-l vând. Mai ales când vinzi cancer. Nu poți să vinzi cancer, e urât. Așa că vinzi un context, o emoție, o vrăjeală.
Așa a ajuns IQOS să vândă conceptul „Qreator”. Acest univers artistic. Ce are a face fumatul cu arta? Cancerul cu pictura, muzica, filmul? Nimic, dar tot ce trebuie să conteze este că IQOS este un brand atât de cool și mișto încât a făcut acest univers creativ.
Conform site-ului IQOS, vrăjeala Qreator sună cam așa (comentariile din paranteze îmi aparțin):
„Institutul Qreator („institut” sună impunător, ce frumix) își propune să genereze și să curatorieze (bag mâna-n foc, ori în tutun încălzit, că juma` din pufăitori nu știu ce-i aia „curatorieze”) conținut creativ de calitate, oferind noi perspective comunităților de creatori autohtoni (aaa, m-am udat!). O inițiativă care dorește să creeze punți de legătură între artiști și pasionații de artă…”. Și bla-bla-ul continuă pentru alte câteva rânduri încercând să spună aceleași nimicuri prin care consumatorul să înțeleagă că IQOS e această entitate interesată de artă și nu, Big Bang ferește!, de a vinde.
Dacă eram eu copywriter-ul din spatele acelui text îmi făceam duș cu detartrant la final de program.
Și acum să-i vedem pe Ambasadorii IQOS.
Opa, cine-i primul „curator” de artă?
Răzvan Exarhu? Cum frate? N-are cum! Exarhu, ăla de la Rock FM, una dintre cele mai cerebrale voci din FM-ul românesc, omul care se înconjoară în emisiunea lui de oameni valoroși, omul care a vorbit de nenumărate ori despre degradarea societății, despre copii și viitor? Cel care într-un interviu (pentru Decât O Revistă) ne vorbea despre refugierea în aparențe.
Să fie colaborarea cu IQOS o aparență? Sau o bipolaritate etică? Ne place să facem interviuri cu profesori despre copiii țării, dar în paralel promovăm cu toată ființa un nou mod de a face cancer?
Adi Despot? Fantastic, o altă voce a gândirii raționale și un alt glas care nu de puține ori a deplâns starea societății. Uite un om care poate spune faptul că prea mulți copii stau pe laptop și telefon, dar nu pare să-l deranjeze că prin exemplul personal încurajează simbioza cu IQOS-ul.
Continuăm…
Dragoș Bucurenci. Hai că asta-i prea de tot! Ubersexualul care vorbește despre poluare, le dă peste nas vadimilor din politică, e director de dezvoltare pentru un ONG dedicat copiilor, dar cu toate astea-și găsește timp să fie imaginea unui brand care vinde un produs în strânsă legătură cu moartea a milioane de oameni în fiecare an.
Și lista acestor curatori poate continua, cei de mai sus fiind (după mine) doar capetele de afiș.
Doamnelor și domnilor, asta pentru mine se numește bipolaritate etică.
Ok, unii veți spune „lasă Bonea, că în esență e o cauză bună”. Dar nu e așa. Pentru că Bucurenci, Despot și Exarhu nu aveau (neapărat) nevoie de platforma Qreator pentru a scoate din nămol diamante artistice și ce mai promite IQOS c-o să facă pentru România. Se puteau vedea la o apă, stabileau că le arde buza de grija artiștilor anonimi și-o puneau de o mișcare, măcar una care să nu promoveze în paralel și un cancer. Dar nu s-a întâmplat asta pentru că… motive.
Din păcate asta e lumea în care trăim azi.
E lumea influențatorilor care vor să descopere arta, dar n-o pot face fără IQOS-ul în mână. În contextul în care România are o problemă reală cu tutunul și incidența bolilor pulmonare.
E lumea cântăreților care ne vorbesc despre succes și „România deschisă”, cinstind un păhărel pentru ea. Țara fiind deja beată.
E lumea celor care știu că obezitatea e deja criminală în țara asta, dar nu se sfiesc să-și pună chipul pe…
Ca mai apoi toate vedetele să apară în interviuri și să deplângă starea soțietății. Că-s copiii grași, fumători și bețivi și ei s-au străduit să găsească diamantele. Pe sponsorizări frumoase.
Ce să-i faci? Dacă legumele n-au marketing și buget. Era într-un fel să-l auzi pe solistul de la Vița de Vie „sunt Adi Despot și legumele mi-au fost de ajutor în viață. Legumele sunt cool. Nu fumați, legume băgați!”.
Și da, există o legătură între vedetele IQOS și ce spuneam la început despre definirea de grup. Că toți ăștia se întâlnesc în bula lor și se bat pe umăr în timp ce-și spun „facem un bine”. Iar fanii aplaudă ca focile, în timp ce li se încălzește tutunul.
Noi să fim sănătoși.
Un răspuns
„Dacă eram eu copywriter-ul din spatele acelui text îmi făceam duș cu detartrant la final de program.” :)) Ne-ar prinde bine la toti, din cand in cand, unul…