Cea mai proastă meserie?

Îmi scrie zilele trecută un amic să mă întrebe „ceva mai personal”: dacă m-am vaccinat anti-COVID. M-a speriat întrebarea lui „mai personală” pentru că, de obicei, când ești întrebat dacă te-ai vaccinat (pe un anumit ton – fie el și virtual) parcă știi deja ce urmează. 

Am zis că da. Trei doze. Și el și-a făcut două. Deci până aici totul bine, am evitat o conversație pe care nu aveam energie să o port. 

„Problema e că…” citise omul o știre despre efectele adverse. 

Mi-am zis „cine știe pe ce www.știri-adevătate-și-ascunse.ro a intrat”. Țeapă. Omul mi-a trimis o știre de pe Europa FM. Europa FM!

Titlul: „AstraZeneca retrage de pe piața globală vaccinul său anti-COVID după ce a afirmat că serul are efecte adverse”.

Poți să citești titlul de câte ori vrei, de fiecare dată va suna grav. Explicat, titlul spune că AstraZeneca a zis „aouleu! Vaccinul face buba nasoală așa că-l retragem de pe rafturi, scz la toți, n-am vrut să vă omorâm!”

Dacă ești Cezar Ionașcu&Co. o să citești titlul (girat și de Europa FM, care nu e Radio Șanț) și o să spui „AHA! Știam eu/noi!”

Dacă citești doar titlul (cum fac mulți) informația e clară. Dar hai să continuăm articolul: „Cum motivează decizia compania anglo-suedeză: în timp au fost dezvoltate mai multe variante ale vaccinului COVID-19, și există un surplus de seruri actualizate disponibile acum, ceea ce a dus la o scădere a cererii pentru Vaxzevria.” Aoleu! Păi asta e altceva. Asta e CU TOTUL altceva.

Să traduc: AstraZeneca NU retrage vaccinul pentru că are efecte adverse, ci pentru că „au apărut alte variante, mai noi, mai performante, cu touch-screen și sandviș-maker, și n-are rost să ne ținem produsul aiurea pe raft, plus că expiră și nu suntem hipermarket să dăm 3 la preț de 4 ca iaurtul”.

Da, AstraZeneca a acceptat de mult că vaccinul poate, în cazuri rare, să aibe efecte adverse. Dar totul are efecte adverse și trăim pe lângă aceste efecte adverse. Cu toate astea, când vaccinul a fost eliberat în populație s-a considerat că incidența efectelor adverse e prea mică comparativ cu rata de mortalitate a virusului. 

Acestea fiind zise, stai și te întrebi: de ce Europa FM? De ce un articol alarmist și analfabet? De ce nesemnat? Pentru cine? Trafic? Facem d-astea Europa FM? Bine…

Dar asta nu e tot.

Poate nu știți, dar de ceva timp am o cauză în care cred: salvarea bazelor sportive din București. Pe scurt, în 1989 erau vreo 120 de baze sportive presărate prin oraș, locuri cu natură și spații unde să vină poporul să facă sport și să trăiască sănătos. Unele baze sportive aveau echipe de fotbal (câteva chiar bune), și astea adunau comunități în jurul lor. Știm deja ce bine face sentimentul de comunitate.

34 de ani mai târziu și mai sunt 50-60 de baze sportive, cele mai multe abandonate. Restul au murit de Residence, Mall-uri și alte proiecte jmechere. Mai multe detalii pe site-ul Stadion de Cartier.

„Păi și care-i faza cu presa?”

Acum câteva zile asociația care se ocupă de această cauză a zis să facă un eveniment de presă prin care să anunțe lansarea petiției. La eveniment s-a sifonat că or să vină și Mircea Lucescu și Dan Șucu, printre personalitățile din sportul românesc care susțin cauza. A venit puhoi de presă la eveniment, crema jurnalismului sportiv. Evident, toți chitiți să vorbească cu Șucu & Lucescu despre Rapid, nu-i freca pe jurnaliști de bazele sportive, sport, comunitate.

Are loc conferința, vorbesc istoricul și antropologul despre importanța bazelor sportive, Lucescu & Șucu spun două vorbe despre importanța acestor baze și jurnaliștii sar pe cei din urmă să-i descoasă despre Rapid. Ăștia doi tot refuză să discute despre Rapid, răspund doar la întrebări despre cauza evenimentului. Jurnaliștii nu înțeleg bine limba română și continuă să întrebe de Rapid. Nu află nimic. Eram lângă ei, n-au scos nimic. 

Dar nu te poți întoarce la redacție cu nimic. Și „nimicul” e ceva, nu?

Dăm refresh site-urilor de știri sportive să vedem ce scrie elita jurnalismului românesc despre una dintre poate cele mai importante acțiuni pentru sportul românesc.

Digi Sport (zis și OnlyFans-ul companiilor de pariuri): „Mircea Lucescu și Dan Șucu, din nou în aceeași încăpere!”. Încăpere? „Pereți cu acoperiș” era luat? Și știrea nu se oprește aici: „patronul Rapidului și antrenorul pe care omul de afaceri îl vrea în Giulești au venit în aceeași sală, în care a fost prezentat un proiect pentru modernizarea și construirea unor baze sportive pentru copii din București.”

Ca să înțelegeți cât de analfabeți sunt ăștia de la Digi Sport, în sală fix despre asta nu s-a discutat. S-a prezentat un PowerPoint simplu de înțeles de către oricine are mai mult de doi neuroni, dar nu s-a prezentat un astfel de proiect pentru că NU DESPRE ASTA ERA VORBA! Așa că nu doar că articolul este o non-știre pentru rapidiști, dar este și o minciună despre proiect. Din nou, articol nesemnat, deci pe ai cui părinți să-i suni să le spui că odrasla lor este un Nimeni în drum?

O să spui „Bonea, ia vezi la ProSport, că ăștia-s vechi în breaslă”. Pro Sport: „Dan Șucu și Mircea Lucescu au dat nas în nas într-o sală din București”. Fantastic! „O sală”. De mese? De pariuri? Ce sală? Apropo, „sala” a fost la sediul Ordinul Arhitecților, dar când îți curg bale din gură peste tastatură poți să-i spui „sală”, „încăpere”. Nici la ProSport nu se spune nimic corect despre proiectul bazelor sportive. Zici că aveau pișcoturile primite gratuit în urechi când s-a vorbit. Și le-am zis să nu le dea de mâncare că nu vor mai sta atenți și-și vor băga sărățele până la a treia generație. Le-au mai dat și MamaPan, au stricat orzul pe gâște. La ProSport articolul e semnat de „Maria Miron”, dar cred în existența Mariei Miron precum în articolele pe care le semnam în Academia Cațavencu cu Sandokan.

Cei de la Sport pe Surse s-au chinuit puțin mai mult, dar „au uitat” să atașeze și petiția în articol.

Și mai sunt multe exemple negative. Trotuarul ăla de Gazeta Sporturilor nici nu s-a obosit. Și doar o mână de exemple pozitive (HotNews, TVR, EuroNews, Libertatea – unde e mai mult meritul lui Ernu). 

Jurnalismul românesc e pământ. Nici măcar de flori, că ăla e roditor. E doar pământ. Și nici măcar nu e (doar) vina „jurnaliștilor” pentru nimicnicia lor. Trebuie mers pe firul incapacității până la patroni și profesorii care le-au dat diplomă. Și dacă nici eu nu știu la ce oha se dau licențele de jurnalism… Și mă aștept să-mi sară la condei jurnaliștii să-mi explice ei cum nu trebuie să-i bag pe toți în aceeași oală, cum „câteva uscături” și alte bla-bla-uri. Să se rățoiască la confrații care le mânjesc meseria, nu la clientelă.

Iar acum, fiind an electoral, o să vedem mojicie jurnalistică la kilogram. Digi, Pro, Realitatea, România, Antene, toate se vor bate (cu pionii în față – reporterii). Eu d-aia folosesc doar Paprika TV ca sursă onestă de informare. Restul sunt în stare să-ți spună că la ciorbă nu se pune apă.

Acestea fiind zise, dacă folosiți jurnalismul românesc pe post de sursă de informare vă recomand să căutați aceeași informație din cel puțin 4-5 surse. Adică fix ce nu fac jurnaliștii. Pentru că, parafrazând din scandările peluzelor despre jandarmi, suntem victimele (poate) celei mai proaste meserii. Cum altfel când sunt la mâna patronilor și sponsorilor din calupurile publicitare. Singurii jurnaliști care spun onest ce cred sunt ăia care o fac pe banii lor.