Cine-i mai zen? Yoghinul sau bețivul?

Acum câteva zile eram în autobuz în drum spre casă. Bulevarul pe care circul e mereu gâtuit de mașini parcate aiurea, dar în cazul ăsta era o cu totul poveste. Părea un accident pe prima bandă. O tamponare. O chestie minoră. O aripă înfundată și un bot de mașină ușor teșit. O banală tamponare frontal.

Cinci secunde mai târziu mi-am dat seama că… stai… fizic mașinile n-au cum să se lovească frontal pe bulevardul ăsta. Bordura tramvaiului nu-ți permite să intri pe celălalt sens și să… asta înseamnă că unul a ieșit de pe o străduță lateral și a făcut stânga pe contrasens până a izbit o mașină.

Ce să-i faci. Sunt șoselele pline de nebuni.

Am coborât din autobuz, și am intrat într-un Mega Image. Eram deja cam la un kilometru de locul tamponării. Am și uitat de ea. M-am luat cu shopping-ul. Am luat cele trebuincioase, 2-3 lucruri, și cele compulsive, vreo 10 rahaturi.

Mă așez la coadă și văd cum un tânăr, nervos, vorbea tare cu paznicul magazinului. Se auzea clar tot ce-i spunea: „Mi-a lovit mașina și a intrat aici! Da, a plecat de la mașină și a venit până aici!”. Pe ecranul din spatele paznicului îl vedeam cu toții pe invinuit. Se plimba printre rafturi.

Paznicul a plecat după el.

Era la raionul de bere. Își desfăcuse una scumpă și o savura acolo. Paznicul l-a apostrofat mămos. „Știți că n-aveți voie să consumați produsele în magazine?”. Bărbatul l-a privit rece, calm și a mai luat o dușcă.

Puștiul, victima, vorbea la telefon. „Da, e aici lângă mine. A intrat în Mega să-și cumpere o bere. INCREDIBIL! DA! Bea o bere aici în magazin. Nu-l interesează. Poliția  e pe drum. A spus că nici măcar nu-i mașina lui”. Puștiul a închis telefonul și s-a uitat la bărbatul despre care deja putem presupune că era beat cracă. Se uita pierdut la toată lumea, își savura berea și-l durea-n coccis de situație.

Ieșim? Nu putem sta aici. Vreți să mai chem un echipaj de poliție?”, spune tânărul. Bețivul ridică din umeri, își dă ochii peste cap și mai trage o dușcă din sticlă. Timpul stă în loc. Nu se mai mișcă nimeni, nu mai bipăie nici o casă, nu se mai scanează nimic. Așteptăm.

Bețivul stătea calm pe poziție. Nu părea să-l deranjeze nimic. Era el, berea lui și spațiul acesta complet neinteresant.

Era doar el și nimic altceva. Parcă eram niște scaune de bucătărie în prezența unui master-chef al alcoolului și miserupismului.

Se dă legănat pe lângă raftul cu fructe și începe să pipăie niște mandarine. Să vezi că după bere vrea să-și cumpere și fructe. Paznicul nu-i făcea nimic, tânărul cu mașina avariantă era împietrit de furie. Într-un final mi-am luat plasa cu alimente și am ieșit, nu înainte să-l văd pe bărbat că mai atingea niște produse.

Cred că aici e problema celor de la Mega. Au băgat sloganul ăla cu „ce te mai gândești să-ți cumperi?”. Bețivul a intrat să-și cumpere o ultimă bere înainte de drumul la secție și a conștientizat că mai are chestii de luat. Cred că și astăzi e acolo, cu patru patrule de poliție după el, așteptând să se hotărască dacă vrea mandarine și o apă, sau ciocolată și un suc. Ori altă variantă. E greu cu atâtea oferte de nerefuzat.28

Grea decizie…

Tu ce zici?

dă cu părerea...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.