Cel mai mare fan e ăla care nu te suportă

Știți vorba aia cu „reclama negativă tot reclamă e”? E din același registru cu „mă bate pentru că mă iubește” și „mă spionează pentru că-i pasă”.

Cu mândrie în suflet vă anunț că am și eu un fan. Unul, dar activ.

Voi, restul care-mi dați like-uri la postări, care mai veniți la show-uri sau concerte, ori care vă abonați la blog, sunteți niște prieteni pe care-i mai văd din când în când. Dar fanul… fanul e prezent!

Fanul meu este Tudose Emanuel Remus. Un nume complex demn de o ființă atât de pasională.

Nu știu cum a apărut Emy (îmi permit) în viața mea, dar încă de la început a ținut să-mi spună că am glume de rahat, n-am haz, sunt praf, vai de capul meu.

Îmi spune asta destul de des. Dubios de des. Am impresia că se trezește dimineața când îi sună alarma telefonului și pe ecran vede „intră la Bonea pe profil să-i spui și azi că n-are haz”. Dar Remus știe că dimineața nu se începe nervos. Așa că se spală pe ochi, să-mi vadă mai bine non-umorul, și pe dinți, timp în care repetă în oglindă cuvintele care-mi caracterizează postările.

Remus se așează meticulos în fața calculatorului, cu o ceașcă mare de cafea alături, și începe lecturarea postărilor mele de pe Facebook. Privește cu un ochi critic, dă nehotărât din cap și din când în când lovește tastatura cu furie. „BONEA, NU! AȘA NU! NICI AZI NU EȘTI AMUZANT!”.

Soarbe nervos din cană și tastează măscări la adresa mea de parcă interpretează Für Elise.

Sudoarea-i curge peste tastatură și când pune punct ultimului mesaj se lasă pe spate, ca după un orgasm. Își aprindă o țigară și se felicită singur.Bine, tată! Foarte bine, Remus! Încă o zi productivă! Mâine la aceeași oră…”.

Apoi dă să se-mbrace și să plece, dar își dă seama că n-are viață așa că mai citește niște pagini unde postează oameni pe care nu-i suportă. Comentează și la ei.

Și lasă mesaje-n privat celor care apreciază oamenii pe care nu-i suportă el.

Se face seară. E târziu. Remus se bagă la somn, încercănat. E greu să urăști-activ. E solicitant. Și mâine e o altă zi. Și prostul de Bonea postează des. Mama ei de treabă…

Update: Primită de la un prieten…

DA DA, CUM ZICI TU…

dă cu părerea...

Related Post

3 Comments

  1. Tu-ți dai seama că faci parte din tabietul său social?! Undeva-n sufletul său zgribulit și zgâriat de cine-știe-ce sechele, există o cămăruță doar a lui Bonea. O cămăruță ideală pe care el vrea s-o materializeze-n realitate, dar Bonea se-ncăpățânează să nu, dar nici Emanuel nu se lasă mai prejos. Ce duel lăuntric tre să fie 🙂

  2. Bă, dar cât de singur, ca un ciorap desperecheat, să fie ăsta să stea să îți scrie atât? Tu-ți dai seama că, dacă tu ești un trist în opinia lui, cât e el de trist TOT în opinia lui? De bine, de rău, ai blog, ai show-uri, ai job, ai treabă, da’ el îți scrie ție despre mediocritate? Come on!! Și nu ți–s vreo mare fană, dar… totuși!

    • În comparație cu el tu nu ești nici măcar f. Poate are și un altar cu mine. Tu?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *