Ce caterincă-i să râdem de maneliști

M-am spart de râs! Am văzut pozele de la revelionul maneliștilor din La Mia Musica. Probabil că le știi și tu că s-au viralizat pe Facebook.

Moamă, frățică, ce botoxate, siliconate! Și câți cefoși!

A râs tot internetul pentru că n-au stil, grandoare, panaș, nu pentru că-s etnici, ori maneliști. Bine, puțin pentru că-s maneliști…

N-am mai văzut așa ceva în viața mea! Am râs de fătucile alea de-mi tremurau cărțile de psihologie socială pe piept. A trebuit să-mi desfac nodul complicat de la papion, altfel muream de privare de oxigen.

Nu știu care-i faza cu duduițele alea, de ce se mutilează în halul ăla cu bisturiul și carioca pe la ochi? De unde își iau exemplele feminine? Că-n societatea noastră minunată-s toate naturale, una n-ar băga silicon în buze sau sâni.

N-am pomenit femeie care să vrea să-și schimbe ceva la fizic. Și nici când sunt singure nu cred că-și pun probleme d-astea.

Femeile care nu-s maneliste își acceptă trupurile, nu vor să scape de celulită, gleznele groase, ori mărul lui Adam.

Manelistele… ce specie!

Cum stăteau ele îmbrăcate cu haine de toată jena pe care le vezi la H&M, Zara ș.a.m.d., dar e clar că le cumpără doar ele. Ce, voi ați văzut vreodată o femeie care să se îmbrace hidos și să nu fie manelistă? N-are cum! Asculți manele, te îmbraci prost. Te îmbraci prost, asculți manele.

Păi se compară rockerițele cu manelistele? Îmi aduc aminte de copilărie, când aveau tricourile rupte (de modă, ori de țigări), cu părul împuțit de fum (că se fuma în beciurile trendy în care umblam) și cum orbecăiau bete (dar cu stil) spre cârciumă/casă. Nu se compară!

Poți să pui un tricou cu cap de mort lângă unul cu paiete? Nu poți. Nu există comparație.

Apoi, unele tipe care ascultă house/dance/electro, merg pe la festivaluri (Electric, Untold), bagă tot felul de chestii (nu semințe, ca manelistele). Femei, tată!

Nu, nu e o chestie de gusturi! Gusturile nu se discută! Manelistele-s nașpa, da? Nici kitch-ul nu știu să-l poarte.

Nu există maneliste-shaming, că dacă era nu mai făceam mișto de cum arată. Nu putem râde de rockerițele grase, clubărițele aschilambicele, dar le-am găsit p-astea și refulăm în capul lor. Ce bine!

Și mi-au plăcut maxim glumele alea de pe net cu „ce față are manelista asta botoxată, aș vrea s-o scot la un ceai la Cărturești!”. Haha, am râs! Pentru că, nu-i așa, e super caterincă antiteza asta între maneliste și cărți.

E caterincă.

Viața-i caterincă. Când nu ești manelist.

Antropologic vorbind cred că cel puțin 50% dintre cei care au râs la pozele din La Mia Musica își doresc viața ălora din poze. Nu vor s-o recunoască, dar vor bani, opulență și o femeie mai reparată ca un Logan. Nici ei nu cred că știu că vor asta. Râd și urăsc opulența manelistică așa cum homofobii își reprimă adevărata dorință rectală.

Am vaga impresie că nici măcar una dintre tabere nu va înțelege ce am vrut să zic.

DA DA, CUM ZICI TU…

dă cu părerea...

Related Post

One Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.