Din capul locului trebuie să spun că eu nu-s pictor. N-am mai pictat din școala generală de când eram amenințat cu repetenția pentru lipsa de talent. Nu știu, când critici tablouri se aplică aceeași regulă ca la vaccinuri, unde dacă n-ai copil nu ai dreptul să-ți dai cu părerea?
Eu dacă nu pictez pot comenta?
De ceva timp presa internațională juisează la tablourile pictate de actorul Jim Carrey. Cică-s superbe. M-am uitat și eu la câteva. Sunt interesante, captivante, bombastice, explodate și nebune precum autorul.
Cu toate astea…
Jim Carrey s-a apucat de pictură ca terapie după o despărțire. O serie de critici, ceva mai buni în domeniu ca mine, au spus că nu-i talentat, dar e pasionat.
Problema intervine aici. Jim Carrey e vedetă. Mare. Când ești vedetă orice faci e genial pentru unii oameni. Dacă actorul se apuca de jogging sigur apăreau voci care-l ridicau în slăvi și spuneau că „nimeni nu aleargă precum Jim Carrey”.
Nu-s psiholog, dar cu siguranță e o explicație pentru idolatria asta.
Ați observat că același lucru se-ntâmplă și la noi. Dacă Dan Puric e un actor bun (și e) devine automat și un predicator, politician, istoric.
Problema cu arta e că este subiectivă. Ea se vrea obiectivă, dar nu-i iese niciodată. Că n-are cum. Exceptând cazurile când s-a reinventat – noutatea fiind de obicei blamată în prima parte a existenței -, numeroase picturi au ajuns celebre și apreciate printr-un context de împrejurări. Talent + acel ceva care să te facă să apari în locul potrivit, în fața ochilor potriviți.
Știu alți oameni, care-și consumă existența în anonimat, mult mai talentați în ale picturii. Unii dintre ei ar putea preda lecții de originalitate pe șevalet. Dar nu sunt Jim Carrey și nu-i știe nimeni. Lucrările lor stau pe pereții rudelor. Nu se laudă nimeni cu faptul că are un Sulică, original, pe peretele din sufragerie.
Asta-i cu arta. Bombastică, precum orice altceva.
Să nu omitem faptul că și Hitler a fost pictor. Pentru că a fost așa cum îl știm foarte mulți oameni spun că era un pictor mediocru. Poate că un altfel de caracter îl ajuta să ajungă un mare pictor. Cu aceleași lucrări.
