Pentru cine nu știe geografie, țara Novorossia nu există.
Încă. În curând, cu pașnica neimplicare a Uniunii Europene și a celorlalte state, a doua țară a lui Putin se va întinde de la Lugansk până la Basarabia. Inclusiv graniță cu România. Moment în care cei din Transnistria vor spune „ura, suntem practic în Rusia!”. Asta înseamnă că ne-am întors din nou în umbra marelui U.R.S.S. Și îi mai supărăm și cu scutul de la Deveselu pe care mai mult ca sigur îl vor considera o amenințare la adresa lor.
Putin pare că-și face cumpărăturile de la Mega Image și a învățat cea mai importantă strategie a rețelei de supermarketuri: un magazin la 15 minute de orice casă. În traducere ruseasă: o Rusia la 15 minute de orice țară. Să-i mai dăm lui Putin cinci luni la dispoziție să deschidă o Mainovorussia pe lângă SUA, o Șimainovorossia la graniță cu Africa de Sud și Ceamainovorossia lângă Australia.
Uniunea Europeană și restul sancționează politica de expansiune a lui Putin prin tot felul de măsuri economice. În primă fază par bune, dar când Rusia își ia tancurile la plimbare prin Europa reacția UE e precum o bătrânică ce bate obrazul unui violator ce-și face de cap cu o tânără într-un gang: „măi golanule, dacă vin acum la tine! Dar ție nu îți este puțin rușine?”.
Și rușii s-au supărat pe Europa și nu mai vor mere din Rep. Moldova, pește din Norvegia, brânză din Franța și țopism din Marea Britanie.
De parcă asta ar mai conta. Cred că-i imperativ ca toate statele europene în impas să găsească o alternativă viabilă pentru la iarnă când gazul rusesc va paraliza întreg continentul. Poate-i timpul ca gazul natural (ca resursă) să piară înainte să dispară. Să-l facem la fel de util precum mIRC-ul, ori Yahoo Messenger.
Hai că se poate! Undeva într-un laborator la 300 de metri sub pământ sigur e un cercetător ce a descoperit că din limbi de ceas reciclate poți alimenta cu căldură o țară de mărimea Ucrainei.