Povesteam acum ceva timp că am rămas fără acte, așa că zilele astea le petrec pierdut prin birocrația autohtonă încercând să redevin cetățean viu al țării. Buletin, carduri, carnet de șofer ș.a.m.d..
Recuperarea carnetului de șofer mi-a amintit de ce se conduce prost în țară și de ce suntem în topurile mortalității.
De câte ori vorbesc de subiectul ăsta apar inevitabil și cei care pun semn egal între numărul mare de morți și lipsa infrastructurii, dar eu rămân în continuare sceptic în fața acestui argument și cred că un neam needucat îți va conduce prost și nechibzuit indiferent de calitatea drumului. De altfel, se știe că românul conduce frumos și decent pe drumurile altora, dar nu din respect față de asfaltul unguresc, nemțesc sau austriac, ci pentru că-i este frică de amenzi. „Cu neamțu nu stai la discuții”.
Șoferia românească e lovită bine pentru că bucata aia de plastic cu poză a apărut prost în viața majorității:
- Pentru statut;
- Pentru „nevoie”.
Să ai mașină e un simbol de realizare personală și în calea acestui succes individual stă o bucată dreptunghiulară pentru care trebuie să faci orice (și oricât în multe cazuri). Dacă n-ai luat Bacu nu e dramă, dar îți scade vertiginos scorul social dacă-n ochii familiei/apropiaților n-ai fost capabil să faci rost de carnetul auto.
Iar nevoia e evidentă, orele petrecute în trafic înjurând fiind net superioare orelor petrecute ca pasager de autobuz/tramvai/tren. Mașina personală îți oferă confortul băltirii în nervi personali (pe nervii tăi și muzica ta).
Dar știți asta deja.
Ce nu știu cei care n-au carnet (încă. Ce mai așteaptă?!) e că testele medicale necesare eliberării unui astfel de document sunt o glumă. Una amuzantă precum decesele de pe șosele. Psihologicul (poate cel mai important din ecuație) e o caricatură. Și inexistent. Ne dăm seama de asta când vedem câți descreierați învârt covrigul pe asfaltul patriei. Tentative de omor la fiecare semafor.
Iar celelalte teste…
M-am dus să-mi fac „medicalul” pentru eliberarea noului carnet și vă pot spune cu certitudine că aș putea să fiu cel mai bolnav om și tot aș avea parte de carnet. În 10 minute (cel mult) ai documentul care trebuie să ateste că ești cetățean funcțional. Singura verificare a fost să citesc 10 cifre de pe un panou (pe două sunt destul de sigur că le-am greșit). În rest nu s-a atins nimeni de mine. Am fost întrebat dacă am una-alta și s-a mers pe încredere.
Totul a fost legal, cu chitanță, cu tot ce trebuie. De altfel, firmele care se ocupă cu acest serviciu se laudă cu promptitudinea, nu cu luciditatea triajului. Toți promit o fișă medicală rapidă (60-90 de minute, 10 dacă nu-i coadă), dar nimeni nu spune că te vor consulta oameni care au un profund interes din a nu trimite bolnavi descreierați pe șosele.
Când eu stăteam la coadă pentru fișa medicală un tânăr era incapabil să înțeleagă ordinea procesului („vă duceți la biroul 4, 5, 8 și apoi la final la 11”). El s-a dus la 11 și apoi nu înțelegea de ce nu-l primește. Ba chiar insista. Omul ăla a ieșit cu „ok”-ul pe ușă, oricât a demonstrat că-i caz școală de analfabetism funcțional.
Acestea fiind zise, stați cu frică.
Sunt români cărora le e frică să meargă la medic, de teamă să nu afle că au ceva. Eu trăiesc cu impresia că dacă am băga-n testare serioasă șoferii din țară am avea șosele mai goale cu vreo 70-80%.
Altfel spus, după examinarea asta „medicală” îmi e frică să mă urc și cu mine la volan.
2 răspunsuri
Ăsta e adevărul… Chiar și moșii de 80 au dreptul deși ei nu știu ca oglinda din dreapta este pentru a te asigura înainte de a schimba banda….
Mda, la mine, cand au vazut la fisier ca am carnet de profesionist de 20 de ani, mi-au dat fisa completata la primul cabinet, oftalmologie (unde, totusi am fost testat cu cartea Ishihara)…