Au existat numeroase motive pentru care Elena Ceaușescu a fost disprețuită, dar cel mai des menționat a rămas cel al genialității ei. Pentru cei care nu știu, Elena Ceaușescu a terminat patru clase. Dar apoi a făcut multă școala vieții, mai ales în calitate de soție de dictator, postură din care a ajuns să fie doctor în chimie și motiv de caterincă națională pentru faptul că reușise să descopere „codoiul” și era Mama la Polimeri. A murit cu multiple titluri de doctor honoris pentru că regulamentul unor universități nu permite retragerea distincției.
Moartea cuplului dictatorial trebuia (sau măcar era de așteptat) să aducă puțină curățenie în spiritul parvenit-educațional al neamului.
Conduși de un Geniu Fără Pereche și o „membră” titulară a Academiei Române puteai emite pretenția ca după comunism să nu se mai arunce titluri și titulaturi în stânga și-n dreapta.
Din păcate realitatea zilelor noastre e senzațional de tristă.
Știu că suntem popor creștin, o văd la fiecare colț de stradă prin numărul de biserici. Pe care mai nou se scrie analfabet, cu roz, „LGBT”, „BLM” și „Antifa” (ultimul „a” scris dedesubt pentru că revoltatul nu s-a încadrat în spațiu. Și timp). Cu toate astea cred că altă religie e cea adevărată. Una care are în meniu conceptul de reîncarnare. Pare că Elena Ceaușescu s-a reîncarnat în mulți dintre noi, mulți fiind chiar copii ai decrețeilor.
În mai toate firmele din țară o să întâlnești Elene și Eleni care s-au învelit în titluri de glorie academică, ei fiind profund analfabeți. Din experiența mea de muncă vă pot enumera zeci de exemplare incapabile să gândească, ori să articuleze ce gândesc, dar cu diplome universitare.
Într-o zi m-am plimbat prin LinkedIn (Facebook-ul „serios”) și m-am crucit când am văzut ce studii elaborate și complicate au terminat unele persoane. Ce titluri de licență și master belicoase și ce tristă e realitatea din spatele „realității” academice.
Îmi este peste măsură să înțeleg cum oameni care n-au citit nici măcar bibliografia obligatorie domeniului „studiat” au ajuns să se laude că-s „specializați” în X și Y. Ca să nu mai spun că unii dintre ei nici astăzi nu citesc, făcând titlu de glorie din faptul că trag de o carte 9-12 luni, și aia fiind o bălărie motivațională, ori lepidoptere (Google-uiți cuvântul pentru glumă).
Să ai studii superioare în CV și să nu ai bibliotecă și poftă de citit e semn de parvenitism, oricât te-ai eschiva. N-ai scuză.
Mult timp am cântat și eu în vuvuzeaua bieților intelectuali ai patriei care învârt șaorme și pun marfă pe rafturi având diplome universitare la purtător. Credeam că se face o nedreptate. Apoi am ajuns să lucrez cu o parte din ei și să-mi dau seama că unii nici în fața sosurilor nu s-ar descurca. E imposibil să ai un viitor strălucit când ai licențe și dizertații de vânzare la un Google distanță (acțiune perfect tolerată). Ca să nu mai spun că pandemia asta o să scoată cei mai rău din „specialiștii” neamului și abia aștept să văd ce ne rezervă peste ani acele domenii în care examenele s-au dat online. Când ți-a suflat mami/tati la examenul online și apoi s-a mândrit că ești student/ă eminent/ă la rude și anturaj ești 100% parte din problemă.
Așa că ofer doar două explicații: ori s-a reîncarnat Elena Ceaușescu în mii de români, ori avea dreptate când spunea „v-am crescut ca o mamă”. Și-a născut mii de polimeri și codoi.
3 răspunsuri
Cam urat sa iti desconsideri cititorii blogului (google lepidoptere).
Cred ca se adresa doar celor care nu cunosc (ma numar si eu printre ei) … nu trebuie s-o iei personal si in nume de rau !
Nu te-am mai urmarit George in ultima vreme. Foarte frumos articol. Felicitari!