Zilele trecute m-am văzut la o apă cu un prieten și-mi povestea un episod interesant de la Antena 3. O să vă spun totul în paralel cu o rețetă de piept de rață cu piure de țelină pentru că-s foarte mândru de dish-ul ăsta și după mine e cel mai bun lucru pe care l-am gătit în 2020.
Care-i faza?
Cică la 1-2 zile după alegeri Firea s-a dus la Gâdea-n emisiune și a început să spună că, parafrazez, „aha, Nicușor a promis că dă apă caldă în campania electorală și acum vine și spune că abia la anu` o să rezolve problema apei! A mințit!”. To`arășul a punctat bine că Nicușor n-a promis niciodată ca politicianul c-o să rezolve probleme de cum intră în Primărie. Că nu-i Băsescu, Vanghelie ș.a.m.d..
Păi și atunci ce s-a întâmplat?
Atunci m-am decis că e timpul să fac piept de rață. Și domnița a zis că vrea piure de țelină așa că ea s-a ocupat de asta.
Ingredientele?
- Piept de rață – la Auchan găsești cu vreo 24 de lei undeva la jumătate de kilogram. Faci două porți? Tentația e să dublezi cantitatea de carne. Uite ceva ce am învățat de când gătesc: gramajul. Știi când mergi la restaurant și te bășici că nu-i bucata de vită/rață cât șnițelul de la crâșma din cartier? Asta pentru că altfel te satură 150g de pui și altfel 150g de rață. D-aia zic, nu te arunca la o găleată de carne. Mergi minimalist. O să te saturi;
- 3 căței de usturoi – 1 leu?;
- Nițel rozmarin proaspăt – 1 leu?;
- 2 țeline măricele – e vreo 2 lei kilogramul. Ochiometric poate dai 3-4 lei pe astea;
- Unt – nu mult, vreo 25-30g. Recomand Kerrygold la orice oră și orice rețetă. E vreo 15 lei/200g, dar merită;
- O treime păstaie de vanilie – întreagă e 18 lei. O să mai folosești;
- Nițel lapte – de vreo 1-2 lei, în funcție de ce lapte folosești;
- Sare și piper alb. Piper ți-a mai rămas și de la alte rețete.
Total? Ai făcut o super rețetă cu vreo 45-50 de lei. Asta-i cină de restaurant ce ai făcut tu acasă.
Cum?
Păi, revenind la Firea, ea a ținut minte că lumea în campanie a sărit să-i umple frigiderul că nu-i apă caldă. O parte din fanii lui Nicușor au zis (mai mult sau mai puțin direct) c-o să vină USR-ul și gata problemele. „Reconstruim România” și alte d-astea. Vedeți ce s-a întâmplat? Nicușor n-a trebuit să promită nimic. Electoratul lui a făcut asta în numele lui.
Doar că unii au impresia că reconstrucția asta vine așa, la 10 ore după ce ai fost ales. Că așa-s ei… nu-s proști. Sunt ai dracu` de la prea multă siguranță de sine (se aplică ambelor bune).
La o zi după alegeri aveam Facebook-ul inundat de glume făcute de votanții lui Nicușor. Că-i aerul mai curat, că-i apa caldă mai caldă, că-i traficul mai liber. Evident că-s glume, dar sunt și dramatizări care pun presiune pe noul primar. Opoziția se hrănește din aceste exagerări și, precum Firea la Antena 3, o să întrebe cât de curând „unde e orașul de vis care spuneați că o să apară după ce vine Nicușor?”. Că ăia nu înțeleg ironia, sarcasmul, finețurile. Ori nu vor să le înțeleagă.
Până atunci?
Se răzuiește rădăcina de țelină și se pune puțin în apă rece să iasă iuțeala din ea. Uite ceva ce trebuia făcut și cu Firea. După vreo 15-20 de minute se pune la fiert cu bucățica aia de păstaie de vanilie. Și se lasă în treaba ei. Lucru care nu trebuia făcut cu Firea.
Ne întoarcem la rață. Animalul. Până acum, novice, eram tentat să pun unt în tigaie și să așez carnea. Așa gândam eu c-o gătesc. „Greșit”, ne spune domnul nostru Gordon Ramsay. Rața se așează de la început în tigaie (cu pielița-n jos), fără ulei, fără nimic, când tigaia e încă rece (altfel se arde repede de la suprafața încinsă). În câteva secunde își lasă din grăsime și arunci pe lângă ea ăia 3 căței de usturoi zdrobiți și un băț de rozmarin. Stai geană pe carne cum n-ai stat nici pe cei votați de tine.
După vreo 2 minute întorci carnea pe partea cealaltă. Tot așa, două minute, plimbi rozmarinul ăla printre bucățile de pui, te faci că ești bucătar, alea-alea.
Mai întorci carnea odată.
Acum iese chef-ul din tine și atingi puțin pieptul cu degetul. Te faci că testezi profunzimea, vrei să vezi dacă-i pătrunsă carnea, vrăjeala d-asta că oricum nu știi să recunoști bine cât e de făcută și mai încolo o s-o tai puțin ca să te convingi.
Pornește cuptorul. Dacă-i d-ăla șmecher cu touchscreen, comandă vocală și Waze poți să-l setezi la 200oC. Dacă-i pe rit vechi învârți țâmburușul ăla până unde simți tu că-s 200oC. Te descurci.
Scoți din tigaie bucățile de usturoi și codița de rozmarin. Gata, ai terminat cu ele. Le arunci. În lumea bună nu mănânci tot ce gătești. În lumea și mai bună arunci și pieptul de usturoi și ieși în oraș.
Bagi tigaia cu pieptul în cuptor. Ai grijă să n-ai mâner de plastic la tigaie. Verifică. Dacă e mâner din piept de asistentă TV schimbi cu o tavă/tigaie cu mâner metalic, neapărat încălzită înainte. La cuptor să mai stea vreo 5-7-9 minute.
Cum rămâne cu piureul (pronunță asta de parcă ești Clotilde)?
Păi problema e că oamenii care l-au votat pe Nicușor au urât atât de mult PSD-ul și pe Firea încât fără să vrea l-au așezat pe bietul om pe un piedestal. El degeaba o să explice că-i greu să repari șandramaua asta de oraș în 4-8 ani, că glumițele au și ele rolul lor (pentru mai multe informații despre rolul umorului, bancurilor și meme-urilor în politică vă recomand „Putin kitsch in America” de Alison Rowley). Glumițele neconcretizate cu Nicușor erou o să lase impresia (unora mai… mulți/puțini) că „nu s-a vrut… a furat și ăsta”.
Oricum, fie vorba între noi, convingerile unora vis-a-vis de aptitudinile unor politicieni sunt ridicole. N-ai de unde să știi. Poate că-n 6 luni iese Nicușor pe ușa primăriei și spune „bă, m-am uitat prin acte, m-am uitat pe teren… n-avem ce să-i facem. Ori mutăm capitala la Viștea de Jos și o reconstruim de la zero, ori îi dăm foc ăsteia și reclădim. N-am cu ce să lucrez”.
Așa că țelina fiartă se strecoară, se scoate bățul de vanilie (se aruncă și el) și se amestecă toată compoziția cu puțin unt, lapte, sare și piper. Amesteci și guști, amesteci și guști.
Scoți rața, o tai fâșii de vreo 1,5 cm și dacă n-ai uitat de ea în cuptor ca PNL-ul de primarii nașpa care încă sunt în partid ar trebui să ai o culoare superbă în interior și o frăgezime senzațională.
(Să nu arunci sosul din tigaie, adică ce zeamă și-a lăsat rața. S-o pui într-un borcan mai mic pentru c-o să-ți folosească la niște cartofi cu altă ocazie)
Așezi frumos carnea în farfurie, pui piure lângă și savurezi totul încet. Așteptând să vină apa caldă.
Să-ți fie de bine.
3 răspunsuri
> La o zi după alegeri aveam Facebook-ul inundat de glume făcute de votanții lui Nicușor. Că-i aerul mai curat, că-i apa caldă mai caldă, că-i traficul mai liber. Evident că-s glume, dar sunt și dramatizări care pun presiune pe noul primar. Opoziția se hrănește din aceste exagerări și, precum Firea la Antena 3, o să întrebe cât de curând „unde e orașul de vis care spuneați că o să apară după ce vine Nicușor?”.
Asta e ce nu pricep unii. Nu poti sa bati din palme si gata, Bucuresti dintr-odata devine mai frumos decat Oradea si Cluj laolalta. Pur si simplu nu. Si poate ca mafia si-a facut treaba atat de bine incat saracul Nicu nici nu mai poate face ceva. Dar eu sper sa se faca, sa mai vin in Bucuresti si sa aud mai putine claxoane, sa vad mai putin haos arhitectural si urbanistic (desi pentru haosul arhitectural, ar trebui sa demoleze multe… deci nu stiu). .
Deci jur ca luni seara, a doua zi după alegeri, aproape ca m-am fript cu apa caldă. Știu ca nu e Nicușor cauza ci vreunul de la centrală căruia ii e frică să nu-l râdă Nicușor când ajunge cu analiza situației la el. Totuși chestia are umorul ei, ar merita o meme sau două. Fenomenul s-a mai repetat în câteva seri.
*radă