Mă gândeam zilele trecute la cum s-a interpretat Biblia pe parcursul anilor și cât haos a ieșit din asta. Dacă s-ar întoarce Iisus printre noi, așa cum tot așteaptă mulți, ar duce o muncă titanică încercând să priceapă ce s-a ales de învățăturile lui și să-i ajute pe oameni să-i (re)înțeleagă vorbele.
Asta dacă plecăm din start de la prezumția că toată lumea îl recunoaște ca Mesia și nimeni nu-și pune problema că-i vreun magician, iluzionist, concurent senzațional la „Românii au talent”.
Vine, face niscaiva minuni, lumea înțelege mesajul.
Dacă ne luăm după Biblie vedem că Iisus era un băiat destul de simpatic. Aproape la fel de mișto cum l-a portretizat Saramago în „Evanghelia după Iisus”.
Băiat din popor, nu era silos, vorbea despre modestie, minimalism (înainte să fie cool), nu făcea lucruri pentru bani și like-uri, bea câte un păhărel la evenimente (pe care-l făcea chiar el din apă-n demisec) și n-o ardea pe apă cu lămâie și scuza „sunt cu asinul”, mânca dish-uri simple ca hipsterii din ziua de azi, pacifist, nu sărea să dea cu piatra în căzuți (ori să-i filmeze pentru vlog), tolerant și mai mereu lua partea celor oropsiților. Ținea cu Rapid, e clar.
Îmi și imaginez că se oprește-n fața catedralei neamului și-l întreabă pe Ciobotea.
- Tati, ce-i asta?
- Prea Luminate Iisus, Fiul Tatălui Nostru
- Dani, îl întrerupe Iisus pe patriarh. Să lăsăm formalitățile și apelativele astea sforăitoare. Ce-i chestia asta la care mă uit și care aproape că-l înțeapă pe tata-n talpă?
- Un umil templu închinat în cinstea Ta și a Dumnezeului nostru Ceresc. Place?
- Așa? Cu aur? Înalt de se vede din cer? Cum ați ajuns voi la design-ul ăsta? Poți să-mi arăți unde în învățăturile mele am zis că mie sau lu` taică-miu ne place așa ceva?
- Păi știți… ne-am gândit să fie frumos… vorba aia, dai un ban, dar ai ceva frumos… e și un cartier liniștit.
- Sincer? Nu-mi place. Nu se potrivește deloc cu filosofia mea. Dar deloc!
- Nu știu ce să zic. Sunt surprins… O să vă obișnuiți. O să vă placă. Ține și la cutremure mari.
- Te juri? Vrei să-ți arăt că nu ține? Și care-i faza cu hainele astea pe tine? De fapt, care-i toată treaba cu rochiile voastre ciudate? Voi nu vă uitați când ieșiți din casă? Și nici Pilat n-avea atâta aur în vistierie cât ai tu la gât… bă, voi măcat ați citit cartea aia despre mine?
- Vai, Iisus, nu te enerva! E totul pentru tine. Port aurul ăsta în numele tău. Și hainele astea ilustrează modestia învățăturilor tale.
- Bă, zice Iisus pipăind țesătura straielor lui Daniel, ăsta e cusut cu fir de aur? Ăsta ce ating eu aici e modestie cum sunt eu fiul lui Iosif… mă lași?
Distracția ar continua în interminabilele discuții în care enoriașii ar încerca să-i explice lui Iisus cum au înțeles ei că trebuie să-i urască de moarte pe cei care nu-s ca ei.
- Stai să înțeleg o treabă, zice Iisus discutând cu un grup de credincioși din fața unei biserici într-o zi de sărbătoare, deci voi de luni până sâmbătă înjurați, beți, călcați strâmg în căsnicii, bârfiți și așa mai departe, dar duminică veniți aici după iertare și credeți că totul e ok?
- DA!, au răspuns cu toții în cor zâmbind.
- Bă… nu e ok. Jur. Nu e ok deloc.
- Eu mai aprind și o candelă acasă, spune o bătrânică zâmbind către Iisus.
- Aaaa, păi asta e altceva…
Într-un final, la o emisiune de maximă audiență, Rareș Bogdan și Firea s-ar bate pe microfon încercând să-i demonstreze lui Iisus care e mai credincios.
- Eu te iubesc cel mai mult, urlă Rareș Bogdan. No homo, dar te iubesc!
- Ba eu! Eu am organizat și excursii din banii mei. Eu pup brâul mamei tale în fiecare an!, zice Firea.
- Eu merg des la biserică, spune Rareș Bogdan făcând o plecăciune până la pământ.
- Bă… mă uit la voi… jur că nu cred că am văzut ceva mai penibil…
- Vă rog să mă scuzați că intervin, spune moderatorul emisiunii, dar îl avem prin telefon pe Dan Puric.
- O, tată!, exclamă Iisus în timp ce-și dă ochii peste cap.
3 răspunsuri
Fascinant …as citi toata ziua un astfel de dialog 🙂
M-am distrat teribil citind un adevăr trist
Păi cam asta face omul cu liberul arbitru, se întoarce la animal într-o formă deviată, de nici natura nu-l acceptă.