Numele meu este anxietate și am George Bonea.

Alte trei chestii care merită nițel binging

Prin mai vă recomandam trei chestii pe care le consideram bune de binging. Între timp au mai apărut trei. Bine, când spun „binging” vreau doar să subliniez că-s bune. Voi, cititori raționali și echilibrați, știți cum să faceți dozajul.

Acestea fiind zise:

1.Serialul „The Virtues”

Dacă ați văzut filmul/serialul „This is England” înseamnă că știți deja că vorbesc despre ceva bun. Muzică, emoție, interpretare. Tot ce pot să vă spun e că serialul, care are doar 4 episoade, este extraordinar de trist (cred că se plânge cu muci în fiecare episod) și prezintă o realitate destul de ignorată. Dacă vorbim în România de subiectul ăsta ajungem să ne tragem de păr.

Nu știu ce să vă spun și să nu fie spoiler, dar într-o mare de seriale vă invit să vă sacrificați 45 de minute. Pentru primul episod. Dacă nu vă prinde asta e… n-o să vă judec… prea aspru.

Îmi place că serialul nu-i lungit aiurea (cum se poartă cu majoritatea) și povestea se desfășoară firesc și imprevizibil în același timp.

Atât vă mai spun: nu știu cine poate interpreta mai bine ca Stephen Graham condiția de om mizerabil, alcoolic și traumatizat…

2. Orice de Jose Saramago

Îmi dau seama că de când l-am descoperit pe Saramago îl citesc cu pofta cu care era citit Coelho în anii când îl promova Gigi Becali.

Până acum am citit „Pluta de piatră”, „Intermitențele morții”, „Eseu despre orbire” și acum sunt la „Eseu despre luciditate”. Și mai urmează.

Dacă nu ești familiar cu stilul lui Saramago trebuie să-ți spun că începutul e mai greu. Are o abordare mai șuie (avea, a murit în 2010 în Lanzarote, Insulele Canare – a fost atât de jmecher încât a știut și unde să moară).

Când scria se zgârcea la spații și puncte, dar ce imaginație!

Sunt ferm convins că dacă se apuca de stand up comedy, la cum vedea lumea în diverse situații, era cu mult peste tot ce știm.

3. Apio

Am fost plătit de o corporație de legume să spun că leguma anului este țelina. Mai exact tulpina ei, cunoscută după numele de scenă „Apio”.

Am descoperit această minunăție pe la începutul anului (n-avea bunica Apio în bătătură și eram prea fițos să mănânc tulpină de țelină) și cred că nu trece o zi când să nu mănânc câteva rondele.

Merge cu orice: roșii, brânză, carne, mămăligă, pâine, rate, ouă,… Am aflat c-o poți face și supă, dar momentan o apreciez în varianta crudă.

E și sănătoasă, dar pentru mai multe detalii vedeți ce spune Google.

Sper să apară și varianta iPios. Pentru când vrei să ronțăi ceva sănătos în variantă electronică și să te placă puștimea de pe Instagram.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.
Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.