Numele meu este anxietate și am George Bonea.

Dacă Massive Attack v-a cântat în strună?

Sunt câteva lucruri la care orgasmează românii mai abitir ca sexul: o performanță sportivă, un olimpic care în apropierea momentului culminant al excitației anunță că nu pleacă din țară și artiștii străini care spun câteva fraze în română, ori prezintă niște dureri locale.

La recentul concert Massive Attack din București s-a prezentat un bilanț național pe ecranele din spatele artiștilor. S-a zis de Dragnea, Firea, Colectiv, #FărăPenali, catedrală ș.a.m.d..

Practic, s-a cântat în strună haștagiștilor.

Majoritatea spectatorilor s-au bucurat când au văzut că trupa preferată e atât de conectată la actualitatea românească.

Acum hai să fiu eu ăla nașpa și să zic vreo două:

  1. Dacă-i vrăjeală?

Un show e un show. Și o trupă mare precum Massive Attack are mulți oameni în spate. Plus o imagine. Nu știu cât empatizează trupa din Bristol cu faptul că Dragnea a mințit în alegeri, ori că Udrea scapă de pârnaie, dar dacă-ți cunoști fanii (și evident că ei o fac) știi ce mesaje să le pui pe fondul muzical.

În unele cazuri o trupă mare ajunge să funcționeze precum o corporație: își cunoaște audiența și livrează conform. Eu nu intru în detalii muzicale. Nu spun că muzica Massive Attack a devenit comercială (nici nu-s fan, nu le cunosc repertoriul), dar la nivel de mesaje live (care nu interferează cu repertoriul) pot crede că echipa din spatele trupei a studiat nițel profilul audienței și-a zis „pe stilul muzical al trupei și caracterul fanilor am putea proiecta niște mesaje politice locale”. Nu-i așa greu. Sunt frizerii care fac d-astea, da o trupă cunoscută la nivel internațional.

Spun chestia asta și prin prisma faptului că Massive Attack cântă sub semnătura Virgin Records, care ține de corporația Virgin, colos ultra-capabil din punct de vedere mercantil (și cu multe bube negre în același timp. Poate cândva trupeții Massive Attack vor avea timp și chef să le proiecteze în spatele lor la un live).

  1. Dacă-i pe bune?

Sunt multe cazuri în care artiștii ies din direcția impusă subtil de corporația care-i ajută să-și livreze muzica în fața a mii de oameni în turnee și fac tot felul de „nesărate”. Pentru fanii Massive Attack e minunat să-ți vezi durerea cântată lăutărește/personalizat, dar Richard Branson (tăticul Virgin… cum sună asta) ar putea avea probleme dacă Dragnea&Co. se supără pe mesajele trupei și instaurează un boicot economic anti-Virgin. Nu râdeți, e posibil și-n PSD sunt destui nebuni cu idei crețe.

Îmi amintesc de faptul că și Madonna a avut o ieșire altfel într-un concert din București. A spus ceva despre cum să tolerăm etnicii romi și au început mai mulți spectatori s-o fluiere pe considerentul „vine babeta asta să ne învețe ce să facem cu țiganii! Fă, cântă dreacu` în sutienele alea ascuțite și dacă-ți plac țiganii să pleci cu ei acasă”.

În cazul Massive Attack, necunoscând trupa aproape deloc, nu pot spune dacă artiștii de pe scenă sunt genul de oameni mereu interesați de politica mondială, dacă Robert Del Naja și Daddy G răsfoiesc presa politică înainte de a intra în studio.

Concluzie?

Prea puțin contează dacă mesajele politice transmise de Massive Attack au venit din simțăminte sau nu.

Important e cum au fost ele resimțite de oameni. De haștagiști. Și da, acest text este despre slacktivism. Au mai fost și altele, nu e singurul.

Dacă mă raportez la bula mea de Facebook vă pot rezuma concertul Massive Attack cam așa: fanul se duce la concert – ascultă muzica preferată – juisează la mesajele politice – apoi se înfierbântă și huiduie PSD-ul la afișarea mesajelor din timpul live-ului – pleacă liniștit acasă și adoarme vizionând ultimele gafe marca Dăncilă.

În esență nu-i nimic rău în tot ce s-a întâmplat.

Nici Dragnea&Co. nu cred că e deranjat de mesajele de la Massive Attack. De ce? Pentru că nu-i neapărat propagandă politică cât pasarea unei emoții negative din public pe scenă. Spectatorul își vede durerea verbalizată cu grandoare și simte că i se mai eliberează puțin din responsabilitate. E ca și cum Massive Attack ar protesta pentru ei. Cam așa funcționează uneori slacktivismul.

Fanii Massive Attack n-au plecat de la concert chitiți să-l dea jos pe Dragnea, motivați să răstoarne mașini și sisteme politice corupte. Au plecat relaxați, fericiți că trupa preferată e alături de ei în această revoluție a lanternelor de telefon.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.
Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.