Despre frica de avion

Influență: prăbușirea recentă a unui avion cu 140 de oameni în Franța.

Îmi este frică de zborul cu avionul. N-are legătură cu teama de înălțime, ori cu claustrofobia cutiuței de carton zburătoare, ci-mi este teamă de conceptul de „mori 5-6-7 minute până ne prăbușim”. Și fiecare știre despre avioane prăbușite îmi dă fiori. Știu că pentru cei care zboară des pare o prostie și-mi vor spune cu superioritate că „zborul este mai sigur”, dar aici nu-i vorba de siguranță. E vorba despre spectaculozitatea faptului că prăbușirea unui avion cu tine-n el e o moarte mai dureroasă decât orice altceva din spectrul transporturilor.

Mi se pare egoist să spui „mor mai puțini oameni din prăbușiri decât accidente auto”. Pentru că nu se reduce totul la cifre. Unde mai pui că nimeni n-a făcut vreodată un raport între (Nr. mașini pe șosele Vs. Accidente mortale) și (Nr. avioane în aer Vs. Prăbușiri). Toți ne raportăm la clasicul calcul (Morți pe șosele Vs. Morți în avioane). Și chiar dacă-i adevărat că mor mai puțini oameni zburând, tot nu-i motiv de calm.

Când ești pe șosea și conduci ai viața ta în mâinile tale.

„Da, dar ce te faci dacă face vreunul o depășire proastă”. Da, e un raport ciudat de puteri pe șosea, dar dacă își vede fiecare de condusul lui corect o facem fericiți până la adânci bătrâneți. Întotdeauna e cretinul ăla cu cazan tunat care crede că mai poate trece de un TIR în curbă… Oricum, strict vorbind de moarte la volan, e ceva de ordinul secundelor. A intrat cretinul în depășire, plosc, mort.

La avion e exact pe dos. Începe să pice, pilotul o bagă p-aia cu păstrarea calmului, dar tu știi deja că mori. Și uite așa mori încet și sigur de la 40.000 de metri până la sol. Unde mai pui că viața a 140 de oameni e în mâinile unuia la mii de metri altitudine. Dacă ăla are o zi proastă… Mă enervează că nu s-a gândit nimeni la momentul ăla când te prăbușești și știi c-o să mori. Poate vrei să te arunci din avion (n-ai cum că explodează). Nu știu, să gândească o trapă pentru cei care vor să-ncerce asta.

Mi se pare ridicol să stau țintuit în scaun așteptând să văd dacă o rezolvă sau nu pilotul. Domn pilot, tu învârte acolo de manetuță, eu o să-ncerc să mă cațăr pe coada avionului. Știu, sună absurd, dar îți reamintesc faptul că ești într-un avion care se prăbușește deja de 5 minute… mai gândești limpede?

Când m-am urcat prima dată într-un avion m-au luat toate transpirațiile când am conștientizat că-s bucăți de tablă prinse-ntre ele cu șuruburi. Ok, știu că nu poți turna un avion precum caroseria unei mașini, dar șansele să sară un șurub (în mintea mea) sunt mult mai mari decât să greșești ceva la mașină. Unde mai pui că dacă pierzi o ușă la mașină nu se depresurizează nimic. Cel mult te filmează unii și ajungi vedetă pe Youtube.

Poate-s eu biasat și-n ultima perioadă văd avioane prăbușite peste tot, dar nu aveți și voi impresia că au început să cadă din ce în ce mai des? Cică se prăbușesc astea de 20-30 de ani… Și când mă gândesc la biata Dacia 1300 care s-a născut prăbușită și încă funcționează. Oricum, planează mai bine dacă o arunci de la 40.000 de metri