Hiturile de la radio ne spun cât de bine o să fie

Înainte de subiectul principal pentru care ați ajuns azi aici trebuie să vă spun că acest text nu e despre cum „muzica de la radio e proastă și o să avem un viitor nașpa”. Că nu suntem noi în măsură să spunem care muzică-i bună sau proastă (ne putem lega strict de mesaj, dar asta cu altă ocazie), iar eu cu playlist-ul meu în care Kazi Ploae își dă ștafeta cu Florin Salam, Antonio Carlos Jobim și Boris Brejcha nu pot comenta despre ce ascultă alții.

Fie vorba-ntre noi, „muzica proastă” de azi e creația celor care au ascultat „muzica bună” de ieri și mai manele ca AC/DC…

Vă las imaginea de mai jos înainte să trecem la lucruri serioase.

…

În 1991, Harold Zullow a avut o idee. Omul era cercetător la Universitatea din Pennsylvania (SUA) și s-a gândit dacă nu cumva exista o legătură între muzica de la radio, mai exact hiturile, și economie. Pe scurt: nivelul de optimism din melodiile populare pot prezice puterea de cumpărare. Ai piese triste? Oamenii nu se mai înghesuie la shopping. Ai piese vesele? Cozi.

Ce a făcut Zullow?

S-a apucat să asculte toate hiturile din Top 40 (din SUA), între anii 1955-1989, și a verificat/comparat nivelul din optimism din versuri cu ce a urmat din punct de vedere economic.

Ce a reieșit? Că optimismul/pesimismul muzical prezice ce urmează să se întâmple undeva între 1-2 ani, în contextul prezentat mai sus. Bine, mai sunt multe aspecte importante și interesante în cercetarea lui, dar o puteți lectura aici.

Pornind de la observația lui Zullow m-am gândit să văd cum o să fie 2022-2023 în funcție de ce e acum la radio în Top 40. Am luat Kiss FM pentru că (cică) ei sunt nr. 1. Știu că și Radio Zu sunt tot nr. 1, dar la ei pe scară, fiecare dintre aceste două posturi disputând primul loc în funcție de ce vor ei să vadă ca fiind pe primul loc. Într-o știre am găsit Kiss-ul pe primul loc la nivel urban și național așa că o să rămân la topul lor muzical. E oare așa diferit de Zu? M-aș mira…

Cum arată viitorul conform Kiss Top40?

Pe primul loc la Kiss FM avem Carla’s Dreams & EMMA cu mesajul „N-aud”. Dacă mă ghidez după observația lui Zullow nici că nu puteam începe mai prost această analiză. În contextul disputelor tot mai aprinse dintre Rusia și NATO pe „plăcinta” Ucraina e foarte rău să n-auzim. Auziți aici versuri cu precizie geopolitică la Carla:

„Și din stânga vine muza (n.a. UE? NATO?)

Dar din dreapta doar un pic (n.a. gaze? Tancuri?)”

Vizavi de un potențial dezinteres românesc față de cauza ucraineană (poate chiar un făcut că plouă în fața unei potențiale invazii rusești la vecini), tot Carla simt c-o zice interesant în următoarele versuri:

„Spune-mi care este scuze

Să devin mereu absent”

Hai că poate locul doi o să fie mai opti… „Sfârșitul lumii” de Andia. Mda.

Aici aproape că nici nu trebuie să mai spun ceva în legătură cu nivelul de optimism al piesei. E jale. E nasol. Eu dacă aș avea bitcoini cumpărați aș vinde repede până nu se ajunge la „toate nuanțele de gri” cum spune artista.

Locul 3? „Pentru totdeauna”, Irina Rimes și Grasu XXL. Tot jale. Tot o suferință. Te gândeai să investești la Bursă? Zullow ți-ar spune să nu te grăbești.

Corect e să mă raportez și la piesele străine, nu? Doar și ele sunt în Top 40. Primul hit străin în topul Kiss este „Industry Baby” de la Lil Nas X. Ce vedem? Bărbați goi dansând la dușuri într-un penitenciar și un mesaj de război: „get your soldiers, tell’ em I aint’t layin’ low”. Încă mai crezi că e întâmplător ce se întâmplă în Kazahstan?

Urmează Inna cu piesa „Up”, dar din păcate pe Inna nu putem s-o luăm prea mult în considerare dpdv socio-economic pentru că ea ne-a obișnuit cu versurile motivaționale despre nimic, „I’m down, you can bring me up”, o să fie bine. Poate că și tipul ăsta de abordare spune ceva despre viitor. Unii o vor duce rău, alții o vor duce #frumix și „e vina ta că ești sărac”. Inna mai are o prezență în top cu piesa „Papa”. E cam același lucru. Inna e mai mult un mindset, un stil de gândire.

Facem pași mai rapizi prin multe piese melancolice, romantico-deprimante, unele cu puțină autodistrugere de tipul fără tine nu mai pot, aoleu și of of of: „Dacă tu nu ai fi” (Ioana Ignat & Edward Sanda), „Inimă nu fi de piatră” (Roxen), „Stay” (The Kid Laroi & Justin Bieber), „Rita” (Connect-R & Smiley), „Cover me in sunshine” (Pink), „Adu-ți aminte” (Feli), „Cerul roșu” (Alina Eremia), „Modern love” (Manuel Riva), „Două inimi” (Raluka & Juno), „Cold heart” (Elton John & Dua Lipa), „Fluturi” (Ami), „Love tonight” (Shouse), „Să nu-mi iei trandafiri” (Adda), „Little bit of love” (Tom Grennan), „Pură ficțiune” (Florian Rus), „Ard tot” (Amedeo), „Tatoue” (Sasha Lopez), „Deziubește-mă” (Mira), „Dacă m-ai iubit cândva” (Florian Rus), „Tokyo” (Alexandra Stan), „Timpul” (Andra), „Easy on me” (Adele), „Leave before you love me” (Jonas Brothers), „Friendship” (Pascal Letoublon).

Și avem și o selecție de chemări la hedonism cu iz nihilist, anesteziere prin consum: „Zeu” (Spike), „Bad habits” (Ed Sheeran), „Pepas”(Farruko). O să-mi spuneți că Spike e ironic… Am mai vorbit despre ironia la români.

Bine, să nu fiu nedrept, nu-i Inna singura care simt că transmite un mesaj fals-optimist, încurajare de tipul „împreună putem, hai să plantăm copaci lângă rafinărie și parcare”. Tiesto spune cam același lucru în „Don’t be shy”. Sunt aceste piese cu aer de slacktivism, un optimism fals bazat pe faptul că dacă petrecem tare problemele dispare. Un fel de melodii alifie chinezească, bune la toate, „problemele se rezolvă doar dacă gândești optimist”. Tot în registrul ăsta aș băga și „My heart goes” (Becky Hill), „Vrei să te mint?” (Lora & Marius Moga), „Love Nwantiti” (Ckay), „Benny Hana” (Antonia), „Iko iko” (Justin Wellington), „Nothing hurts” (Minelli), „We are the people” (Martin Garrix & Bono – chiar dânsul pentru completarea tabloului).

Concluzie?

Cred că prea multe nu mai sunt de spus. Mă duc să-mi verific pușculița și sper să nu ajungem să cerșim în aceeași intersecție, ori să ne batem care spală tunul tancului la semafor.