Mi-am găsit menirea: speaker demotivațional

buzzcamp

Prin primăvară am fost invitat să vorbesc la BuzzCamp, un eveniment pentru studenți, masteranzi și absolvenți, un happening dedicat dezvoltării personale, recrutării specializate și orientării în carieră.

În traducere la botu` calului, dădeam sfaturi de carieră.

Nici azi nu știu cum am ajuns eu acolo. Probabil cineva mi-a citit blogul/Facebook-ul și-a zis „hai că Bonea poate da sfaturi de carieră”.

A fost onorant să stau la masă cu oameni specializați în diverse domenii, dar a fost o și mai mare plăcere să le vorbesc unor tineri în căutarea carierei. Mai ales că le-am spus ce a vrut mușchiul și sufletul meu.

M-am pregătit exemplar și m-am asigurat că pot spune „ce vreau eu”. Pentru că n-aveam de gând să mă duc cu fofârloanca la tinerii ăia și să le spun că „dacă trag tare și-s ambițioși” pot cumpăra o vilă. Șefului lor.

Mi-am luat în serios rolul de speaker demotivațional. Cu PowerPoint și tot tacâmul.

În timpul prezentării de 10-15 minute s-a și râs. Nu știu de ce, că n-am căutat să fiu amuzant, ci sincer. Cred că râdeau a pagubă, știind că adevărul e trist și tristețea e amuzantă.

Cred că am scufundat unele corăbii din sală, am dezasamblat promisiunile făcute de unii angajatori, baliverne pe care le îndrugă și platitudinile motivaționale. Asta e, cineva trebuia s-o spună.

Trebuie să vă recunosc un lucru: a crescut pipota-n mine când am văzut un testimonial, al unei tinere pe care n-o cunosc (dar m-am interesat dacă ea există), care spunea că a urmat „rețeta mea”.

Acum nu știu dacă moare de foame, dar știu sigur (cred, sper) că nu-i stresată.

Eu le-am propus tinerilor prezenți la eveniment să-și facă o listă și să răspundă sincer la următoarele întrebări, vis-a-vis de locul de muncă pe care-l au/îl vor avea:

  • Salariul este motivant? – bine, dacă ai așteptări nerealiste e strict problema ta;
  • Îți place și te pricepi la ceea ce faci? – Dacă nu-ți place e o problemă de respect de sine. Dacă nu te pricepi și nu vrei să înveți e vorba de respectul pentru ceilalți;
  • Ai viață personală? – Dacă trăiești pentru și la muncă înseamnă că trăiești degeaba. Fă-ți o viață, apoi o carieră;
  • Ești respectat la muncă? – Sclavia a fost abolită. Cel puțin aia cu biciul;
  • Bei cafea în fiecare dimineață? – Și nu pentru că e cool, un viciu, un tabiet. O bei pentru că nu poți altfel? Ai nevoie de un boost ca să pleci la muncă? De ce nu cocaină, dacă nu mai poți?;
  • Sex? – Mai ai timp și stare să-l faci? Nimeni nu vrea să lucreze cu un nef*tut. Și nici pentru tine nu-i plăcut, dar dacă stai în pat cu gândul la muncă…;
  • Mănânci precum un om normal? – Dacă munca te privează de o funcție de bază, și pauza de masă înseamnă să basculezi deasupra tastaturii, înseamnă că ești în locul greșit;
  • Stai mai mult acasă sau la birou? – Îți vezi persoana iubită în pozele de pe Facebook? Ai o problemă;

După ce-ți răspunzi la cele de mai sus decizi singur dacă-ți place și dacă-i timpul să faci o schimbare. Evident că schimbările sunt nașpa. Puțini acceptă să iasă din rutină. Dar trebuie să te gândești dacă merită să investești atâția ani din viața asta scurtă și unică în ceva ce nu-ți place și nu îți face bine.

Altfel spus, pe 18 octombrie o să fiu iar speaker la BuzzCamp.

O să încerc să vă demotivez iar și să vă spun o altă parte a adevărului prezentat de angajator. Revin cu mai multe detalii despre oră și loc.

Să nu spuneți că n-ați știut.

DA DA, CUM ZICI TU…

dă cu părerea...

Related Post

One Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *