Mi-ar plăcea Delia dacă aș avea loc de Delia

delia

Delia Matache nu-i o cântăreață îngrozitoare. Adică nu-i vreo Andreea Bănică, n-are versuri atât de proaste ca Inna, are voce, nu-i hâdă și pare amuzantă. Singurul defect al Deliei este că a devenit un fel de Mega Image al muzicii românești. E peste tot.

Dacă pleci cu mașina din punctul A, până ajungi în punctul B o s-o auzi de aproximativ n-jpe mii de ori la radio, având numeroase piese-n heavy rotation pe posturile comerciale, plus alea câteva „vechituri” de acum câteva luni. Adică-i foarte multă Delia. Sincer, îmi e dor s-o mai aud și pe veșnica adolescentă – Corina, ori puberul cartierului – Puya, dar cumva n-ai cum de atâta Delia.

Și nu e vorba doar de radioul din mașină. E și-n magazine, la TV în videoclipuri, la știri, în mașinile altora, pe net. E peste tot!

E foarte impresionant că Delia e pe val și compune, scoate, filmează, dar parcă-și canibalizează munca. Le scoate prea des. Nici n-au avut timp toate femeile să plângă la „ce are ea și nu am eu” că a și lansat porno-ieftineala aia cu „1,2,3,4”. Și de departe asta-i cea mai proastă piesă a ei, cu un videoclip care pare făcut pe bonuri de masa. Pe bune, în 2016 mai avem cântărețe care călăresc crocodili gonflabili? Ce urmează? Videoclipuri cu mașini scumpe și femei dansând în decapotabile?

Și știu, știu că am zis acum câteva luni că piesa aia cu „Da, mama” nu are cine știe ce influență asupra puștimii, dar am impresia că acum vin în valuri rahaturile și pornografia. N-o să mai dureze mult și-o să vedem fetițe de 10-11 ani că poartă accesorii BDSM pentru că așa au văzut ele la TV, e cool și vibrează artistic alături de cântăcioasă. Și nimeni, nimeni nu spune că-i greșit.

Nu sexualitatea e greșită, ci pornografia asta artistică. Nimeni nu se sesizează: nici DJ de radio, vedete de TV, ONG-uri, nimeni. „E artă, ce mama ei de treabă?”.

Dar revenind la flow-ul artistic, dacă întrebi un connoisseur al muzicii dance/comerciale/manele radio despre operele Deliei o să-ți spună că sunt niște românisme, adaptări după ce se-ntâmplă în SUA. Asta nu-i o premieră, Loredana Groza fiind mult timp Madonna de România, Anda Adam o copia într-o perioadă pe Lady Gaga și Ruby e un fel de băiat dur din Bronx.

Partea tristă când faci muzică pentru heavy rotation și hit-uri de două luni e că, de fapt, nu faci nimic. Între tine și fabrica de papuci chinezești nu-i vreo diferență. Poate, dacă ai noroc, papucii te țin mai mult. Asta-i drama faptului că azi nu se mai lansează albume, ci single-uri. Un album merită așteptarea, îți lasă timp să-l digeri, să te decizi dacă-ți place.

Pe când azi n-ai timp să-ți placă o piesă că ajungi s-o urăști din pricina suprasaturației. Și când credeai că ai scăpat de vocea aia… mai apare una. Și încă una. Existau toate șansele să-mi placă muzica celor de la Carla’s Dreams, dar radiourile comerciale au omorât totul. De exemplu, știam piesa „#eroina” de când era în variantă acustică pe Youtube și avea câteva mii de vizualizări. Astăzi îmi provoacă mâncărimi dacă o mai aud.

Așa-i muzica azi. Perisabilă. Fast-food, fast-shopping, fast-music.

 

DA DA, CUM ZICI TU…

dă cu părerea...

Related Post

4 Comments

  1. Nu am inteles niciodata disperarea romancelor de a canta in chiloti. La clipuri,pot sa inteleg ca sunt suficienti amatori de porn sa se uite, insa muzica de la radio … La radio iti zgarie timpanele.
    Muzica romaneasca e proasta, atat de proasta incat nici nu se poate numi muzica, iar cantacioasele sunt doar niste stripteuze cu pretentii. Acesta e motivul pentru care nu folosesc posturile de radio romanesti : difuzeaza o muzixca ( romaneasca ) execrabila. Pur si simplu nu se poate asculta.

    • Eh, și-n străinătate e chiloțăreală. N-am inventat noi stripteusa cu valențe muzicale. Măcar de făceam atâta lucru…

    • Nu știu… Dar mă bucură optimismul tău de a crede că suntem cei mai praf la chestii praf.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *