„Homosexualitatea nu-i normală”

afis de la marșul pro-gay

Dacă deputații au avut ieri o mâncărime inghinală și au votat așa cum și-a dorit Coaliția pentru P*la-nP*zdă (doar asta-și doresc, nu?), astăzi ne întoarcem în punctul 0 din Evul Mediu Românesc, la aceleași raționamente vorbite și ante-vorbite.

Până la urmă e și vina presei din România pentru că evită o dezbatere matură între cele două părți, un exercițiu de democrație, în prime-time la TV. Pe de o parte președintele LGBTQ și un susținător (gay sau nu), iar în cealaltă tabără Patriarhul Daniel, Dan Puric și moaștele SF Parascheva.

Știu, a fost o lovitură ieftină, sub centură.

Revenind.

Fraza care nu va înceta să moară în mintea lor fericită că a găsit un vinovat pentru toate neajunsurile: „homosexualitatea nu este normală”, uneori și sub formă de „ce mai înseamnă normal astăzi?”. Ăsta-i argumentul suprem.

Și apoi mă uit în jur la normalitatea creștinilor și ajung să-mi fac semnul crucii.

Ce e normal? E normal să cazi în genunchi în loc să țintești către stele? E normal să muncești pentru bunuri? E normal să te sclavagești ca să sponsorizezi secte obscure și corporații religioase? E normal să exploatezi, să rămâi ignorant la suferințele pământești ale multora, în detrimentul unui lux achiziționat la mall? E normal să faci catedrale și temple în contextul în care liderul tău era adeptul simplității?

E jenantă antiteza dintre crez și practică.

Ce înseamnă „normal”? Sau folosim termenul normal doar când ne referim la sex? Acestea fiind zise, acei 3 milioane de creștini care au semnat împotriva căsătoriei gay sunt adepți ai iubirii în poziția misionarului. Nu?

Mai mult de 3 milioane de români nu concep sexul pe la spate, n-ar ridica un crac în timpul coitusului și Kama Sutra e un fel de „Biblia Satanistă”. Nu?

Sexul oral e al dracului de anormal și contraproductiv dacă ne rezumăm la umanitate ca la un lanț al procreării. Cu toate astea, cel puțin declarativ, românii se invită zilnic la o partidă de sex oral. În trafic, pe stadion, ba chiar și când se bat pe apă sfințită.

De sexul anal nu mai vorbesc. Una mică între femeie-bărbat trece cu vederea în cercuri restrânse de homofobi, la fel cum aceleași grupuri sunt „ok” cu lesbianismul, dar nu cu pornografia gay.

Normal… normal…

Munca-n corporații e normală? Omul a fost construit de Dumnezeu pentru a sta 8-9-10 ore pe un scaun și-a băga cifre-n Excel? Mă-ndoiesc.

Normal să purtăm veșminte aurite? E normal să mâncăm „mâncare” făcută din cine știe ce?

E normal să-ți iei limba-n raclă cu tot felul de oase? Să mergi în genunchi și coate? Să te-nchini la poze? Când a devenit asta normal? Înainte sau când am coborât din bananier?

Unde e domnule ghidul ăsta pentru o viață normală?

Dacă jucăm cartea normalității îi rog pe toți acești ambasadori ai umanului să se-ntoarcă la origine, să populeze peșterile, să vâneze, să pescuiască și să renunțe la prezentul degradant și anormal pentru trecutul glorios, simplu, aproape de natura omului și spiritualitate.

 

 

DA DA, CUM ZICI TU…

dă cu părerea...

Related Post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *