Dacă azi ar avea loc referendumul anti-gay…

afis de la marșul pro-gay

Scurt cuvând înainte.

De vreo 3-4 ani am observat o schimbare în comportamentul câinilor. Acum mult timp, când pedalam prin oraș, eram ținta tuturor câinilor. Maidanezi sau cu stăpân, nu conta. Mă alergau. Fugeau de nebuni după roți.

Era și o glumă cu tu cum ai reacționa dacă ți-ai vedea WC-ul că se învârte pe stradă?”.

Dar vreau să punctez faptul că suntem martorii unei evoluții în rândul câinilor. Mai sunt ăia sălbăticiți de foame și bătăi care reacționează la roți învârtite, dar restul și-au dat seama cum stă treaba. E o roată, nu le face rău, nu dăunează.

Păi înainte… hoho! Rupeau pământul încercând să muște roata. Parcă-i și văd lătrând la ea: TE MUȘC! TE SPARG! SĂ VEZI CE-ȚI FAC!”. Apoi rămâneau în urmă și se opreau.

În aceeași ordine de idei, ați observat că, în ciuda acestei evoluții din regnul canin, încă mai există oameni care reacționează nervos la gay? Parcă-i și văd lătrând: TE MUȘC! TE SPARG! SĂ VEZI CE-ȚI FAC!”. Apoi rămân în urmă și se opresc cu 1-2-3 secole în urmă.

marș pro gay

Ieri, la oarecum-mediatizatul marș pro-gay din București, au fost vreo 300 de oameni. Când am ajuns la locul faptei lumea plecase deja spre Piața Victoriei, așa că am prins evenimentul din mers.

Când am văzut șirul de oameni m-am entuziasmat. Am zis că-s 1.000. Păreau mulți rău. Chiar mă gândeam: uite domnule, că au dat pe Facebook că vin 800 și au ajuns vreo 1.000. Se mișcă lucrurile-n țara asta”. Apoi, pedalând pe lângă protestatari, m-am desumflat. Aproximativ 300. Ca la Termopile, doar că fără poftă de război sângeros, arme sau urlete războinice.

S-a mers ca la priveghi și s-a făcut puțină gălăgie. N-a deranjat nimeni, nu s-a aruncat vreo piatră, n-am remarcat vreo cruce. Au venit câțiva creștini să-și dea cu părerea și s-o țină langa cu Dumnezeu a lăsat” și Dumnezeu a dres”. În rest liniște și pace.

S-a scandat și s-au spus chestii de care personal m-am plictisit. Nu-mi vine să cred că în 2016 încă mai avem discuții de genul ăsta. Suntem obositor de retrograzi. Mă doare mintea când mă gândesc la faptul că și-n 2017, și-n 2018, și-n…, o să ieșim în stradă pentru lucruri pe care alții le-au rezolvat acum mult timp.

marș anti-coaliția pentru familie

Țara asta devine obositoare, repetitivă și plictisitoare.

Analizând dinamica marșului de ieri, și prezența presei la eveniment, mi-am dat seama că dacă astăzi ar avea loc referendum-ul ăla pe care și-l dorește Coaliția pentru Familie, înfrângerea taberei gay ar echivala cu un 10 la 1.

Știu că sună trist și pare că văd eu lucrurile într-o notă pesimistă, dar pariez că alegerile parlamentare îmi vor confirma teoria. Să avem nițică răbdare.

În altă ordine de idei, Coaliția pentru Familie a câștigat. Pe hârtie sunt mai mulți. Sunt sigur că dacă ar exista un marș „Dumnezeu face politică și urăște pidoznicii” s-ar aduna peste 300 de oameni. Poporul va vota modificarea Constituției și din momentul ăla nici nu mai contează dacă se aplică sau nu voința poporului. Mai rămâne doar ca bunii creștini de la Coaliția pentru Familie să strângă semnături și pentru alte amendamente:

– batic obligatoriu la femei;

– toată lumea la slujbă duminică;

– arderea în piața publică a ateilor sorosiști;

– tratamente cu electroșocuri pentru homosexuali. Obligatoriu!;

Veșnica pomenire” în heavy-rotation la toate radiourile naționale;

Amin.

DA DA, CUM ZICI TU…

dă cu părerea...

Related Post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *