Cum distrug gheii familia tradițională și de ce nu mai facem plozi

12421965_1244763878871989_1713704073_o

În această dimineață am văzut cum doi bărbați montau cortul de mai sus într-o intersecție din București. Coaliția pentru familie! M-am gândit că oficial a-nceput campania. Unii vor semnături pentru candidați, alții cer voturi, iar cei din urmă vor o familie formată exclusiv din bărbat și femeie. Totul în Constituție. Nu care cumva să-și facă gheii o familie, credite și să-l vedem pe Marcel în rochie de mireasă că ne dă Dumnezeu un cutremur de se dărâmă și biserica din Aroneau, Iași, prima biserică din România dotată cu sistem antiseismic.

Într-un moment al dezbaterii pro/contra căsătorii gay am auzit argumentul: „natalitatea în România e în impas… dacă-i mai legalizăm și pe gay se duce tot neamul românesc”.

Și o parte din afirmație e adevărată: natalitatea în România e în scădere. Conform unor cifre și păreri, după 1990 au explodat avorturile, dar asta pentru că românul a abuzat de orice n-a avut pe vremea lui Ceaușescu. Cred că dacă Ceaușescu interzicea tăierea unghiilor astăzi degetele noastre erau crenvurști fără gram de cheratină. Cât despre avort… nu știu cât a fost un trend după ’90. Nu-mi dau seama cum poți spune despre ceva traumatizant și dureros că a fost „la modă”. Poate că românii n-au avut (încă n-au) educație sexuală și nefolosind prezervative sau pastile ajungeau la umeraș. Oricum, fără avorturile alea, azi eram o țară plină de neo-decreței, copii nedoriți, mame frustrate… dar asta e o teorie.

Astăzi, în 2016, de ce nu mai fac românii copii? Există educație, avem (ce credem noi) condiții… Care-i piedica?

Sunt atât de mulți factori încât mai bine tratez problema cronologic. Și cred că unele din cele de mai jos se mulează perfect pe viețile multora.

Astăzi, când termini liceul, având prea multe planuri, idealuri, idei, nu știi exact ce vrei să faci în viață. Așa că-ncepi o facultate. Nu te apuci acum de copil, abia dacă ai o relație cât de cât stabilă, înfiptă.

Deci până la 21-22 de ani nici pomeneală să faci copil. Familia nu te presează pentru că ai o carieră de construit, nu te poți așeza „la casa ta” când încă stai pe la părinți sau în chirie și n-ai de nici unele. Din păcate/fericire (ca să nu fac partizanat politic) acum nu mai primești loc de muncă și casă când intri în câmpul muncii. E competiție, trage tare!

În facultate sunt șanse să-ți dai seama că nu ești făcut pentru X carieră, așa că o să te sucești brusc și-o să începi altă facultate. Ori o termini p-aia făcută-n scârbă, pui mâna pe o diplomă și lucrezi într-un domeniul diferit. Dar asta înseamnă că ai de tras 2-3 ani pentru a prinde experiență în noul domeniu și abia după poți avea pretenții la un salariu decent. Unul prin care să-ți permiți o chirie mai bună, mâncare mai bună și mai multă, haine noi, un concediu bun pe an, etc.

Să spunem că până la 25 de ani ai ajuns într-o relație stabilă, stai într-un apartament (chirie sau nu), ai un loc de muncă. La 25 de ani ai tăi îl turnau pe al doilea.

Tu te zbați cu o rată pentru mașină/bicicletă/aparat foto și pui bani la ciorap pentru o vacanță la bulgari și alte 2-3 evenimente din an (nunți, botezuri, aniversări).

Ai trecut de 27 și încă tragi pentru carieră. Ai prins caimac în firmă și-ți este promis un post mai bun, dar pentru ăsta trebuie să muncești 25 de ore pe zi, ai cearcăne cât coaiele și nu ți-ai mai văzut femeia goală de când ți-a spus șeful „împreună putem face lucruri mărețe”. Ea te-nțelege că știe că muncești mult ca să fie bine mai încolo. Tu te ambiționezi pentru că vine prima aia bună și poate în loc de bulgari mergeți la Paris.

Ai ajuns la 29. Ai postul mult visat, dar mai sunt multe trepte de urcat și ești bine înfipt în malaxorul ăsta al carierei.

Ați făcut un credit și stați în casa voastră pe care o poate lua banca imediat ce nu plătiți sutele alea de euro pe lună. Ți-ai luat și o mașină mai bună, că mna, statut, ai avut ceva bani, ai vrut ceva cu tapițerie de piele și motor puternic.

Visați să vedeți Thailanda în decembrie și schimbați iPhoanele și Samsungurile anual că nu poți rămâne-n urmă cu modelul, râde lumea de tine. Banii se duc pe haine, ieșiri în oraș, clubbing, nebunii. Când să faci un copil că-s „cei mai frumoși ani, ăia de călătorit, distracție, am bani, îmi permit”?

După 30 de ani ceasul biologic (mai ales la femei) sună ca o alarmă de raid aerian. Ea se usucă și tu nu mai ai energie că ai seri cu băieții, meetinguri la muncă, ieșiri și două concedii pe an în care faceți sex și apoi vă amintiți la o țigară de partidele din facultate. Ea simte că vrea să fie mamă, dar mai are de tras pentru carieră, că-i femeie independentă și nu vrea să stea acasă cu plodul în timp ce tu ești bărbat și aduci bani. Că ea e independentă, nu stă în banii tăi, băi ăsta! Are și ea hobby-uri, ca și tine, n-o să te aștepta acasă cu ciorba pe foc așa cum făcea mă-ta cu tac-tu! Ce vremuri înapoiate! Venea ăla de la fabrică, dădea de două ori din fund și turna un copil… gata!

Au trecut și 35 de ani, șansele să mai faci un copil sănătos încep să scadă, sperma de calitate fiind la fel de rară precum programul bun la TV. De, mii de ore de ținut laptopul în poală. Dar stai „liniștit” că și ovarele ei sunt franjuri, trecute prin zeci de răceli că moda a dictat glezne goale-n februarie și buric la vedere în decembrie.

Deja părinții voștri s-au resemnat și din când în când mai oftează la masa de Paște că ar vrea și ei un nepoțel. Pe voi vă enervează replicile astea pentru că ei nu înțeleg că anul ăsta firma e pe „growth”, că aveți un „revenue” care abia vă ajunge de o mașină nouă și să vedeți Milano și Roma, dar dacă „next year e stabilized” o să vă gândiți și la un copil.

Între timp ajungeți tot târziu acasă, împreună sau separat, mâncați pe apucate, vă pupați pe fugă, scanați Facebook-ul, Instagram-ul și ce mai e la televizor și vă culcați pe la vreo 11-12 cu gândul că mâine aveți un conference de 4 ore și încă n-ați terminat PowerPoint-ul.

Și ăsta e cazul „fericit” în care ai cu ce, dar n-ai când… sunt la fel de multe cazuri când n-ai cu ce, dar ai când…

Da, gheii vor distruge familia tradițională și natalitatea, nu stilul de viață ultra-competitiv și fuga asta după… chestii.

Abona-te-ai!

[subscribe2]

DA DA, CUM ZICI TU…

dă cu părerea...

Related Post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *