Ce este #Metoo?

#Metoo a apărut după scandalul sexual de la Hollywood. E o formă de protest (cât și o altă formă de slacktivism, aș adăuga eu), de data asta împotriva abuzurilor sexuale.

E chiar puțin ironic și absurd că buba abuzurilor sexuale din industria cinematografică s-a spart abia acum.

Serios, vorbim de un domeniu care duhnește a psihopatie. Cei de la Hollywood ar merita o zi națională, „Ziua Abuzului Sexual”, la câte nemernicii se întâmplă pe acolo. La fel și-n industria muzicală și lista poate continua.

#Metoo a prins avânt pentru că, ghici ce?, astfel de practici au loc oriunde. Femei abuzate sunt peste tot, nu doar printre stelele din SUA.
#Metoo e treabă serioasă. Eu personal nu cunosc vreo femeie care să nu fi fost abuzată. De la, deja banelele, fluierături pe stradă până la viol. Toate au avut de suportat vreo mitocănie.

Din păcate simt că subiectul ăsta transcende latura juridică/legislativă. Ba chiar aș elimina orice aspect emoțional, oricât de greu e, pentru o dezbatere rațională despre sexualitate, masculinitate, instincte ș.a.m.d.. Am impresia că deja nu mai vorbim de educație (mai exact lipsa ei).

Abuzuri sexuale se întâmplă și în societăți mai dezvoltate, ba chiar sunt înfăptuite de oameni cu studii, IQ mare și tot tacâmul. Abuzul sexual nu-i specific șantieristului cu muci în mustață și gel în păr. Abuzul sexual pare adânc înrădăcinat în bărbați. Pare ceva venit de departe, de când femeile erau vânate, nu curtate.

Evident, unii-și reprimă/educă/cizelează/șterg acest instinct, dar alții nu.

Repet, problema e prea serioasă pentru a o transforma DOAR într-o serie de spovedanii dureroase la care anexăm un #. E nevoie de o dezbatere care să implice psihologi, sociologi, etologi, istorici, antropologi. Nu blocați acest subiect dureros în Facebook, în agenda unor ONG-uri, în programa unor politicieni.

Ce vreau să spun e că se cere și o căutare a cauzei pentru acest comportament, nu doar o pedepsire a unor manifestări antisociale.

Când o să aflăm răspunsul la toate astea, de unde vine barbarismul ăsta masculin discordant secolului în care trăim, o să știm și ce e de făcut. Cine știe, poate că în ani genetica ne va ajuta să vedem încă de la naștere cine-i predispus la un astfel de comportament violent. Poate că într-un viitor demn de cărți SF vom ajunge să castrăm anumiți băieți încă din fragedă pruncie, știind că ei au mari șanse să ajungă abuzatori. Cine știe, acum mă joc de a viitorologul.

Pe lângă faptul că femeile sunt abuzate, mai e un aspect trist: apărătorii abuzatorilor. Ăia care fac bășcălie și glume proaste pe seama femeilor abuzate. Să nu mă înțelegeți greșit, rămân la părerea că se poate râde de orice. Dar să fie amuzant. Nu troleală ieftină și urâcioasă. Să fie atât de amuzant încât să zâmbească (puțin) și victima. Ăsta-i umor.

Și dacă ești un bou, care nu înțelege abuzul sexual și nu poate empatiza, înseamnă că nu știi cum e să ai o prietenă/iubită care a fost abuzată. Care plânge când o atingi într-un anumit loc, pentru că-i amintești de acel moment de groază. Care se simte panicată în întuneric, în spații închise, ori în anumite zone din oraș. Care-i speriată de bărbați, de străini, de străzi întunecate și neîncrezătoare.
Nu știi pentru că ești ignorant și orb, pentru că mai mult ca sigur ai o victimă în jurul tău, dar o blamezi.

Dacă nu înțelegi toate astea din exterior cum să-ți spun să te pui în pielea unei femei abuzate?

Nu lăsați subiectul ăsta să dispară în analele internetului, absorbit de următoarea criză de personalitate a societății moderne.

DA DA, CUM ZICI TU…

dă cu părerea...

Related Post

One Comment

  1. Totusi eu cred ca victimizarea asta trebuie privita cu alti ochi atunci cand victima consimte si obtine beneficii de pe urma abuzului respectiv. Aplicand rationamentul clasic pe subiect ajungem la concluzia ca o felul in care incep diverse povesti de dragoste reprezinta abuz, ori treaba nu sta chiar asa.
    Victimele care devin complice dupa primul abuz ar trebui sa fie diferentiate fata de cele care nu tolereaza si denunta public din prima. Apoi, vad ca iei in calcul treaba asta doar dintr-un unghi, insa abuzul sexual e caracteristic ambelor tabere. Exista si femei care abuzeaza intr-un fel sau altul de barbati, chiar daca in procent mai mic comparativ cu barbatii, insa simplul fapt ca exista un procent, catusi de mic ar trebui sa duca la evitarea aplicarii unui dublu standard in discutie.
    Nu de alta, insa sunt suficienti care au ajuns prin tribunale si chiar au facut parnaie pentru ca niste dudui i-au reclamat pentru fapte pe care nu le-au comis, iar femeia a fost mereu privita drept victima de judecator, in timp ce barbatul, chiar daca nevinovat nu beneficia de prezumtia de nevinovatie fiindca aplicand rationamentul asta al tau, barbatul e din start un monstru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *